Hrana ta zilnica !

25 Iunie Levitic 9.1-24

Epistola către Evrei îl înfăţişează pe Marele Preot : „sfânt, fără răutate, fără pată, despărţit de păcătoşi ..." (Evrei 7.26). Câtă deosebire faţă de Aaron, „preot luat dintre oameni", despre care în aceeaşi epistolă se spune că „era dator să aducă jertfe pentru păcate, atât pentru popor, cât şi pentru sine" (Evrei 5.1-3). Aceasta este ceea ce vedem făcându-se aici, înainte de a se putea ocupa cu păcatele poporului, Aaron era obligat să rezolve înaintea lui Dumnezeu problema propriilor sale păcate. Este un principiu general, de a cărui importanţă ne aminteşte Domnul în „predica de pe munte": pentru a putea scoate paiul din ochiul fratelui, trebuie mai întâi să-ţi scoţi bârna din propriul tău ochi (Matei 7.3-5).

Sfârşitul acestui capitol ne arată cum, odată ce s-a făcut ispăşirea şi s-a reglementat chestiunea păcatului, binecuvântarea poate veni prin Autorul ei, gloria lui Dumnezeu se poate manifesta şi bucuria este liberă să se exprime. Acestea sunt astăzi pentru poporul lui Dumnezeu consecinţele fericite ale crucii lui Hristos. Să ne ajute Dumnezeu să le apreciem şi să răspundem într-un mod potrivit!

Hrana ta zilnica !

24 Iunie Levitic 8.22-36

În acest capitol îl găsim din nou pe Aaron împreună cu fiii săi şi aceasta ne duce cu gândul la Cel care nu Se ruşinează să ne pună alături de El şi să ne numească fraţii Lui. Fie ca Dumnezeu să ne păzească de a nu ne ruşina în faţa lumii de relaţia noastră cu Domnul Isus! (2 Timotei 2.12,13).

Adesea în aceste capitole se fac referiri la daruri legănate. Răsucirea unui obiect face ca acestuia să-i fie văzute toate feţele. Suntem astfel chemaţi să îi prezentăm lui Dumnezeu toate aspectele jertfei minunate pe care I-o aducem, vorbindu-I de Fiul Său, de feluritele Lui glorii şi de lucrarea Lui în manifestările ei diverse.

Pieptul berbecului de închinare, partea care îi revenea special lui Moise, era şi el legănat. Putem astfel admira, sub numeroase aspecte, afecţiunile lui Hristos, care au constituit sursa şi puterea dăruirii Sale pentru Dumnezeu. ,Eu îl iubesc pe Tatăl - a spus Isus - şi cum Mi-a poruncit Tatăl, aşa fac" (Ioan 14.31). 

Şi în vieţile noastre, aceeaşi cauză va avea acelaşi efect. Numai iubirea poate suscita o consacrare adevărată, cu alte cuvinte, un sentiment adânc că Domnul are drepturi depline asupra inimilor noastre. Versetul 24 aşterne aceste drepturi pe urechile noastre, pe mâinile noastre, pe picioarele noastre, simbolizând, respectiv, ascultarea, lucrarea şi umblarea.

Surorile Osoianu -Spala-ma in riul dragostei

O zi minunata !

Natura nu are intrebari ci numai raspunsuri !

Chiar daca si astazi temperaturile  ne dau  mari batai de cap, incercati sa  priviti partea plina a paharului. Priviti maretia pe care a creat-o Dumnezeu. Nimic nu este la intamplare !

El a creat cerul si pamantul cu tot ce este pe el.

Va doresc un sfarsit minunat alaturi de cei dragi, alaturi de Domnul  si 

binecuvantat de EL !

Mantuit prin HAR !

  

 Nu este Har mai mare decat sa te stii "copilul lui Dumnezeu !"

In Efeseni 2:8-9 sta scris:"Caci prin har a-ti fost mantuiti prin credinta.....nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni "

  Intr-adevar .....cat s-ar mai lauda omul cu faptele lui....!!!!! Dar Dumnezeu nu ne lasa ocazia aceasta, ci spune prin"HAR". Cu alte cuvinte, orice lucru extraordinar am face, nu este suficient si nici nu va fi indeajuns  vreodata pentru a ne capata mantuirea.De fapt nici o fapta  de a noastra nu are acest merit.

Mantuirea o capatam prin HAR !

Ceea  ce  este interesant, este ca Dumnezeu nici nu ne-a cerut vreodata sa facem acest lucru.Nicaieri in Scriptura nu spune sa facem vreo fapta extraordinara pentru a ne castiga mantuirea...

Mantuirea noastra s-a realizat la cruce !!!

Isus care a suferit toata rusinea, tot Calvarul, doar EL a putut realiza acest lucru.Ceea ce mi se pare extraordinar, este ca toata suferinta LUI , nu a acceptat-o pentru EL ci pentru noi.A acceptat rusinea si chinul pentru a-mi oferi mie si tie MANTUIREA!

    Si cand spun " a-mi oferi", inseamna ca este un dar. Un dar din partea LUI, si nu o realizare a noastra si nici nu este o rasplata in urma vreunui merit de-al nostru. Singurul lucru, singura conditie ca sa avem acest DAR, este : "sa credem in EL". Nimeni nu ma obliga, si nu te obliga nici pe tine ca sa primesti acest dar.

El vrea sa ni-l dea, noi doar trebuie sa il acceptam.

   Sa acceptam sa preia controlul vietii noastre, sa ne elibereze de tot ce este murdar, sa ne curateasca  si atunci putem avea acest dar minunat al mantuirii prin har!

Cel mai minunat si de valoare cadou pe care l-am putut primi vreodata, este acest DAR MINUNAT.

SUNT SALVATA PRIN HAR !

Hrana ta zilnica!

23 Iunie Levitic 8.1-21

În primele şapte capitole am studiat subiectul jertfelor şi ajungem acum la cel al preoţiei. Dacă păcătosul are nevoie de o jertfă, credinciosul, la rândul său, are nevoie de un preot pentru a-şi exercita serviciul care îi este încredinţat. Acum, în Hristos, noi avem şi una şi alta. El este Cel care S-a oferit pe Sine însuşi, victimă perfectă, pentru a ne pune în relaţie cu Dumnezeu şi tot El este Cel care împlineşte în prezent funcţiile Marelui Preot pentru a ne menţine în această relaţie. El a trebuit deci să fie sacrificiu (jertfă) înainte de a fi Sacrificator (Preot).

În cap. 29 din Exod am văzut instrucţiunile date de Domnul lui Moise pentru consacrarea lui Aaron şi a fiilor lui. Sosise momentul pentru desfăşurarea acestei ceremonii. întreaga adunare a lui Israel fusese chemată la intrarea cortului întâlnirii pentru a-1 vedea pe Aaron îmbrăcând veşmintele gloriei şi ale frumuseţii. Cu cât mai măreaţă este viziunea pe care epistola către Evrei, numită adesea «epistola cerurilor deschise», o oferă privirilor credinţei noastre! Ne invită să luăm aminte „la Apostolul şi Marele Preot al mărturisirii noastre, la Isus", îmbrăcat în caracterele glorioase ale preoţiei Sale (Ev.3.1).

Rugati-va pentru el !

Astazi am primit un mesaj care m-a intristat mult si m-a facut sa inteleg ca, atunci cand te pui la dispozitia lui Dumnezeu si ii dedici  TOTUL, diavolului nu-i convine.

   Astazi am aflat ca Matei, unul din copii lui Gabriel Gorcea, de la Speranţa , a cazut în această dimineaţă de la etajul l din cladirea Misiunii Speranţa din Cluj Napoca. Acum se află la spital. Are nevoie de rugaciunile noastre. Copilul este în comă uşoară.Grupul Speranţa se afla în turneul anual prin Romania şi ne rugam ca Dumnezeu să fie Medicul ce Bun al acestui copil si în acelaşi timp să dea putere din putere parinţilor lui, Gabi şi Genoveva.
Rugati-va pentru acest copilas .Dumnezeu să-l binecuvânteze!

Relatie directa sau intermediata ?

  "Mă voi purta cu înţelepciune pe o cale neprihănită....

Voi umbla cu inima fără prihană în mijlocul casei mele. Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei; urăsc purtarea păcătoşilor; ea nu se va lipi de mine"
Psalmi 101:2-3

Iata un verset care trebuie sa recunoastem, este tare greu de pus in practica vietii noastra. Intr-o lume murdara si umpluta cu mass media care ne influenteaza in fiecare zi negativ...este foarte greu sa spunem si noi ca si David, psalmistul, dar alaturi de EL, nimic nu este greu !!!!

De ce spun ca ne influenteaza negativ....?

Iata un motiv care ne-ar putea pune piedica in aplicarea acestui verset: gestionarea timpului .

Nu e rau sa ai televizor si nici computer, dar daca nu stim sa ne gestionam timpul petrecut  in fata lor, cred cu tarie ca ne pot influenta negativ.

Doua  din influentele negative sunt: TELEVIZORUL si INTERNETUL, iar efectul pe care il au aceste doua lucruri asupra familiei  este dezast

• 1. Distrugerea  relatiilor reale !

Mass-media ofera sansa unei relatii ireale.Stand in spatele computerului comunicam mult mai usor cu persoane pe care nu le-am vazut fata in fata, si la urma, urmei nici nu stim daca persoana cu care discutam este ceea ce ne este prezentat.Devine o problema atunci cand trebuie sa stai face-face cu persoana in cauza.....parca nici macar nu mai gasesti subiect de discutie, desi in fata computerului....ti-e cel mai bun prieten.

Tot prin mass-media dezvoltam un vocabular fragmentat cu cei din casa si cei din jurul nostru.Ori stim ca Dumnezeu iubeste comunicarea directa.In gradina Edenului stim ca Dumnezeu venea "in racoarea zilei " si cauta sa vorbeasca cu omul.(Gen.3:8)

Comunicarea noastra devine din ce in ce mai "matematic".Incepem sa iubim comunicarea indirecta mai mult decat comunicarea directa.Tehnica a avansat foarte mult...si va mai avansa.Nu e rau.....dar este rau atunci cand  devine in viata noastra preocuparea cea mai de baza.

Telefonul este foarte util mai ales atunci cand nu locuim impreuna cu cei dragi, dar cand locuiesti in aceeasi casa si iti suni mama, sotia ,ba chiar copii din cealalta camera si ii intrebi sau le transmiti te miri ce la telefon....eu zic ca este o problema.Cred ca libertatea comunicarii de fapt arata profunzimea unei relatii.
Cunosc persoane care desi locuiesc in aceeasi casa, totusi comunica din ce in ce mai putin, si habar nu au unul de celalat de programul lor, se anunta si comunica mai mult prin sms, si asta datorita jobului care automat duce si la lipsa cumunicarii.
Dar nici nu realizam ca in dorinta de a acumula tot mai mult, luam joburi cat mai multe, ore petrecute suplimentar, joburi in strainatate, etc ...dar de fapt toate acestea  ne vor conduce la o relatie cat mai simplista, la o comunicare din ce in ce mai proasta....iar pana la alunecarea spre pacat  fie el de orice natura, nu mai este decat un pas.
Sa nu uitam ca odata pacatul patruns in sfera umana distruge totul. Imi amintesc de un verset:
"Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă, ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund faţa Lui şi-L împiedică să v-asculte! Isaia 59:1-2
Pacatul a pus un zid de despartire in primul rand intre noi si Dumnezeu si apoi intre oameni si oameni.In general pacatul distruge relatiile directe.

Oare ce fel de comunicare isi doreste Dumnezeu cu noi, intermediata sau directa? Mai avem timp dimineata  prin multimea problemelor, cand ceasul fuge si suntem grabiti sa plecam la servici, sa ducem copiii la scoala,etc...mai avem timp sa ne plecam genunchiul si sa venim sa stam de vorba cu Cel ce ne-a creat?  Daca  cu cei din casa, care sunt langa noi si pe care ii vedem, am ajuns sa  vorbim "telegrafiat", oare cu Dumnezeu pe care nu Il vedem, ce fel de comunicare vom avea?
Aceeasi tendinta de comunicare pe care o dezvoltam in familie, o vom avea si cu Dumnezeu.Rugaciunea facuta pe fuga .Astazi accesul la Dumnezeu nu il avem intermediat  prin proroci, preoti sau alte persoane  era in vechime, astazi avem acces direct la EL.
Astfel, dar, fraţilor, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt, pe calea cea nouă şi vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său. Evrei 10: 19-20.
Dumnezeu sa ne cerceteze si sa ne dea intelepciune sa stim cum sa ne gestionam timpul, dar ca sa stim sa facem acest lucru avem nevoie de   intelepciune  duhovniceasca .