Mantuit prin HAR !

  

 Nu este Har mai mare decat sa te stii "copilul lui Dumnezeu !"

In Efeseni 2:8-9 sta scris:"Caci prin har a-ti fost mantuiti prin credinta.....nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni "

  Intr-adevar .....cat s-ar mai lauda omul cu faptele lui....!!!!! Dar Dumnezeu nu ne lasa ocazia aceasta, ci spune prin"HAR". Cu alte cuvinte, orice lucru extraordinar am face, nu este suficient si nici nu va fi indeajuns  vreodata pentru a ne capata mantuirea.De fapt nici o fapta  de a noastra nu are acest merit.

Mantuirea o capatam prin HAR !

Ceea  ce  este interesant, este ca Dumnezeu nici nu ne-a cerut vreodata sa facem acest lucru.Nicaieri in Scriptura nu spune sa facem vreo fapta extraordinara pentru a ne castiga mantuirea...

Mantuirea noastra s-a realizat la cruce !!!

Isus care a suferit toata rusinea, tot Calvarul, doar EL a putut realiza acest lucru.Ceea ce mi se pare extraordinar, este ca toata suferinta LUI , nu a acceptat-o pentru EL ci pentru noi.A acceptat rusinea si chinul pentru a-mi oferi mie si tie MANTUIREA!

    Si cand spun " a-mi oferi", inseamna ca este un dar. Un dar din partea LUI, si nu o realizare a noastra si nici nu este o rasplata in urma vreunui merit de-al nostru. Singurul lucru, singura conditie ca sa avem acest DAR, este : "sa credem in EL". Nimeni nu ma obliga, si nu te obliga nici pe tine ca sa primesti acest dar.

El vrea sa ni-l dea, noi doar trebuie sa il acceptam.

   Sa acceptam sa preia controlul vietii noastre, sa ne elibereze de tot ce este murdar, sa ne curateasca  si atunci putem avea acest dar minunat al mantuirii prin har!

Cel mai minunat si de valoare cadou pe care l-am putut primi vreodata, este acest DAR MINUNAT.

SUNT SALVATA PRIN HAR !

Hrana ta zilnica!

23 Iunie Levitic 8.1-21

În primele şapte capitole am studiat subiectul jertfelor şi ajungem acum la cel al preoţiei. Dacă păcătosul are nevoie de o jertfă, credinciosul, la rândul său, are nevoie de un preot pentru a-şi exercita serviciul care îi este încredinţat. Acum, în Hristos, noi avem şi una şi alta. El este Cel care S-a oferit pe Sine însuşi, victimă perfectă, pentru a ne pune în relaţie cu Dumnezeu şi tot El este Cel care împlineşte în prezent funcţiile Marelui Preot pentru a ne menţine în această relaţie. El a trebuit deci să fie sacrificiu (jertfă) înainte de a fi Sacrificator (Preot).

În cap. 29 din Exod am văzut instrucţiunile date de Domnul lui Moise pentru consacrarea lui Aaron şi a fiilor lui. Sosise momentul pentru desfăşurarea acestei ceremonii. întreaga adunare a lui Israel fusese chemată la intrarea cortului întâlnirii pentru a-1 vedea pe Aaron îmbrăcând veşmintele gloriei şi ale frumuseţii. Cu cât mai măreaţă este viziunea pe care epistola către Evrei, numită adesea «epistola cerurilor deschise», o oferă privirilor credinţei noastre! Ne invită să luăm aminte „la Apostolul şi Marele Preot al mărturisirii noastre, la Isus", îmbrăcat în caracterele glorioase ale preoţiei Sale (Ev.3.1).

Rugati-va pentru el !

Astazi am primit un mesaj care m-a intristat mult si m-a facut sa inteleg ca, atunci cand te pui la dispozitia lui Dumnezeu si ii dedici  TOTUL, diavolului nu-i convine.

   Astazi am aflat ca Matei, unul din copii lui Gabriel Gorcea, de la Speranţa , a cazut în această dimineaţă de la etajul l din cladirea Misiunii Speranţa din Cluj Napoca. Acum se află la spital. Are nevoie de rugaciunile noastre. Copilul este în comă uşoară.Grupul Speranţa se afla în turneul anual prin Romania şi ne rugam ca Dumnezeu să fie Medicul ce Bun al acestui copil si în acelaşi timp să dea putere din putere parinţilor lui, Gabi şi Genoveva.
Rugati-va pentru acest copilas .Dumnezeu să-l binecuvânteze!

Relatie directa sau intermediata ?

  "Mă voi purta cu înţelepciune pe o cale neprihănită....

Voi umbla cu inima fără prihană în mijlocul casei mele. Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei; urăsc purtarea păcătoşilor; ea nu se va lipi de mine"
Psalmi 101:2-3

Iata un verset care trebuie sa recunoastem, este tare greu de pus in practica vietii noastra. Intr-o lume murdara si umpluta cu mass media care ne influenteaza in fiecare zi negativ...este foarte greu sa spunem si noi ca si David, psalmistul, dar alaturi de EL, nimic nu este greu !!!!

De ce spun ca ne influenteaza negativ....?

Iata un motiv care ne-ar putea pune piedica in aplicarea acestui verset: gestionarea timpului .

Nu e rau sa ai televizor si nici computer, dar daca nu stim sa ne gestionam timpul petrecut  in fata lor, cred cu tarie ca ne pot influenta negativ.

Doua  din influentele negative sunt: TELEVIZORUL si INTERNETUL, iar efectul pe care il au aceste doua lucruri asupra familiei  este dezast

• 1. Distrugerea  relatiilor reale !

Mass-media ofera sansa unei relatii ireale.Stand in spatele computerului comunicam mult mai usor cu persoane pe care nu le-am vazut fata in fata, si la urma, urmei nici nu stim daca persoana cu care discutam este ceea ce ne este prezentat.Devine o problema atunci cand trebuie sa stai face-face cu persoana in cauza.....parca nici macar nu mai gasesti subiect de discutie, desi in fata computerului....ti-e cel mai bun prieten.

Tot prin mass-media dezvoltam un vocabular fragmentat cu cei din casa si cei din jurul nostru.Ori stim ca Dumnezeu iubeste comunicarea directa.In gradina Edenului stim ca Dumnezeu venea "in racoarea zilei " si cauta sa vorbeasca cu omul.(Gen.3:8)

Comunicarea noastra devine din ce in ce mai "matematic".Incepem sa iubim comunicarea indirecta mai mult decat comunicarea directa.Tehnica a avansat foarte mult...si va mai avansa.Nu e rau.....dar este rau atunci cand  devine in viata noastra preocuparea cea mai de baza.

Telefonul este foarte util mai ales atunci cand nu locuim impreuna cu cei dragi, dar cand locuiesti in aceeasi casa si iti suni mama, sotia ,ba chiar copii din cealalta camera si ii intrebi sau le transmiti te miri ce la telefon....eu zic ca este o problema.Cred ca libertatea comunicarii de fapt arata profunzimea unei relatii.
Cunosc persoane care desi locuiesc in aceeasi casa, totusi comunica din ce in ce mai putin, si habar nu au unul de celalat de programul lor, se anunta si comunica mai mult prin sms, si asta datorita jobului care automat duce si la lipsa cumunicarii.
Dar nici nu realizam ca in dorinta de a acumula tot mai mult, luam joburi cat mai multe, ore petrecute suplimentar, joburi in strainatate, etc ...dar de fapt toate acestea  ne vor conduce la o relatie cat mai simplista, la o comunicare din ce in ce mai proasta....iar pana la alunecarea spre pacat  fie el de orice natura, nu mai este decat un pas.
Sa nu uitam ca odata pacatul patruns in sfera umana distruge totul. Imi amintesc de un verset:
"Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă, ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund faţa Lui şi-L împiedică să v-asculte! Isaia 59:1-2
Pacatul a pus un zid de despartire in primul rand intre noi si Dumnezeu si apoi intre oameni si oameni.In general pacatul distruge relatiile directe.

Oare ce fel de comunicare isi doreste Dumnezeu cu noi, intermediata sau directa? Mai avem timp dimineata  prin multimea problemelor, cand ceasul fuge si suntem grabiti sa plecam la servici, sa ducem copiii la scoala,etc...mai avem timp sa ne plecam genunchiul si sa venim sa stam de vorba cu Cel ce ne-a creat?  Daca  cu cei din casa, care sunt langa noi si pe care ii vedem, am ajuns sa  vorbim "telegrafiat", oare cu Dumnezeu pe care nu Il vedem, ce fel de comunicare vom avea?
Aceeasi tendinta de comunicare pe care o dezvoltam in familie, o vom avea si cu Dumnezeu.Rugaciunea facuta pe fuga .Astazi accesul la Dumnezeu nu il avem intermediat  prin proroci, preoti sau alte persoane  era in vechime, astazi avem acces direct la EL.
Astfel, dar, fraţilor, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt, pe calea cea nouă şi vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său. Evrei 10: 19-20.
Dumnezeu sa ne cerceteze si sa ne dea intelepciune sa stim cum sa ne gestionam timpul, dar ca sa stim sa facem acest lucru avem nevoie de   intelepciune  duhovniceasca .

Hrana ta zilnica!

22 Iunie Levitic 7.22-38

Imagine a comuniunii celui răscumpărat cu Dumnezeu şi cu fraţii, jertfa de mulţumire era singura la care fiecare îşi primea partea lui. Dumnezeu îşi avea partea Lui, şi anume grăsimea şi sângele, care vorbesc de drepturile Sale asupra devotamentului nostru şi asupra vieţilor noastre. Aaron şi fiii săi primeau pieptul legănat şi spata ridicată (v.34), simbolizând afecţiunea şi puterea celui răscumpărat, care îi aparţin lui Hristos şi alor Săi. În sfârşit, adoratorul însuşi primea de acolo mijloace de subzistenţă. Observăm, de asemenea, că hrana preoţilor depindea de jertfele de pace. Energia spirituală pe care cel credincios o va putea angaja în slujirea Domnului decurge din comuniunea pe care va fi realizat-o cu El. Cele două

epistole către Corinteni confirmă aceasta. Prima se ocupă de comuniune, cea de-a doua de subiectul servirii. Slujba noastră va fi folositoare şi binecuvântată în măsura în care ne vom hrăni cu Jertfa de mulţumire desăvârşită şi, urmând exemplul Lui, ne vom aduce trupurile ca jertfe vii, sfinte, plăcute lui Dumnezeu ... (Romani 12.1). Iată secretul pentru a deosebi, conform aceluiaşi capitol, care este „voia lui Dumnezeu, cea bună şi plăcută şi desăvârşită" (v.2) şi pentru a o putea apoi împlini cu bucurie (v. 3-8).

Hrana ta zilnica!

21 Iunie Levitic 7.1-21

Epistola către Romani ne învaţă că Dumnezeu a trebuit să Se ocupe de două probleme: cea a păcatelor, până la cap. 5.11, apoi de cea a păcatului, până la cap. 8. A trebuit să condamne pomul tot aşa cum a condamnat şi fructele, păcatul din firea noastră în aceeaşi măsură cu rezultatele lui. Cerând o jertfă pentru vină (fapta comisă) şi o alta pentru păcat (rădăcina acestei fapte), Dumnezeu ne învaţă că lucrarea lui Hristos răspunde la aceste două nevoi ale păcătosului.

Legea jertfei de mulţumire ilustrează condiţiile necesare pentru a fi realizată comuniunea creştină: jertfa de mulţumire era adusă ca urmare a acţiunii iertării (v.12; 1 Cor. 10.16), cu caracter voluntar (de bunăvoie), cu bucurie (v. 16; 2 Cor. 8.4), departe de orice contact cu necurăţia (v.21). În timp ce jertfele pentru păcat erau aduse pentru că cineva nu era curat, la jertfele de pace puteau avea o parte numai israeliţii care erau curaţi (v. 19). Oricine atingea carnea jertfei pentru păcat devenea sfânt (6.27), în timp ce, invers, orice necurăţie întina jertfa de pace. Noi ne îngrijim de curăţia alimentelor noastre. Să ne îngrijim şi mai mult ca nici o necurăţie din duhul nostru să nu întrerupă comuniunea a cărei imagine este această jertfa.

Hrana ta zilnica!

20 Iunie Levitic 6.8-30

Probabil că am observat o paralelă între cele patru jertfe principale şi aspectele lucrării lui Hristos prezentate de cei patru evanghelişti. In Ioan, Isus este jertfa sfântă a arderii-de-tot, Cel pe care Tatăl L-a iubit pentru că Şi-a dat viaţa El însuşi (Ioan 10.17-18). Luca ne face să ne minunăm de viaţa Omului desăvârşit, despre care vorbeşte darul de mâncare. Marcu 11 pune înaintea noastră pe Robul lui Dumnezeu, reprezentat prin jertfa de consacrare sau de pace. Matei, mai mult decât ceilalţi, proclamă că „El va mântui pe poporul Său de păcatele sale" (Mat. 1.21).

Capitolele 6 şi 7 tratează aceste patru tipuri de jertfe pentru a stabili legea lor, cu alte cuvinte, cum anume trebuia să le ofere preotul. Arderea-de-tot trebuia să fie necurmată (v.13), iar darul de mâncare „era o rânduială pentru totdeauna" (v.18). Ieri am văzut temerile israelitului care niciodată nu era sigur că era făcut desăvârşit prin aceleaşi jertfe aduse neîntrerupt. Dar cap. 10 din Evrei îl prezintă pe preot stând „în picioare în fiecare zi, slujind şi aducând deseori aceleaşi jertfe care niciodată nu pot înlătura păcatele". Acelaşi capitol îl prezintă apoi pe Isus care, „după ce a adus o singură jertfă pentru păcate, S-a aşezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu" (Evrei 10.1,11,12; vezi şi notele de la v. 12; „s-a aşezat": expresie a încheierii pe deplin a lucrării Domnului Isus, în contrast cu preoţii care stăteau în picioare, slujind zi de zi).

Samanta care aduce rod... !

 "Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiasca" Fapte 17:30
Un verset cu foarte mare autoritate "porunceste acum "...
Acum....inseamna AZI...si nu maine, nu la anul, nu la pensie ...ACUM, pentru ca ziua de maine nu e a noastra.
A ne pocai este o porunca de care trebuie sa tinem cont.De ce....?
„Atunci când va veni vremea hotărâtă”, zice Domnul, „voi judeca fără părtinire"Ps. 75:2
Ceea ce trebuie sa nu uitam, este ca indiferent de lumea corupta in care traim, standardul lui Dumnezeu nu s-a schimbat...si nu se va schimba niciodata, iar trairea noastra cu EL nu inseamna sa nu facem pacat....trairea cu Dumnezeu inseamna, a  aduce roada.
Sămânţa care a căzut pe pământ bun sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îl ţin într-o inimă bună şi curată şi fac rod în răbdare. Luca 8:15
Ca si crestini, trebuie sa inlaturam roada firii si sa cautam sa avem Roada Duhului ,iar  pocainta adevarata o traim doar in plinatatea DUHLUI, pentru ca numai asa putem aduce roada.
Firea poate fi de orice religie...baptista, catolica, penticostala, ortodoxa...etc, dar in nici un caz firea nu este una duhovniceasca, iar daca traim lasandu-ne condusi de fire  cu siguranta vom avea parte de judecata lui Dumnezeu, iar in ziua judecatii nu vom avea parte de HAR.
"MANTUIREA E PRIN HAR,JUDECATA ESTE DUPA FAPTE"