In urma cu 3 ani, am simtit nevoia sa imi astern gandurile pe o coala de hartie.Timpul a adus in viata mea si incercari si binecuvantari. Initial parea un mic jurnal al vietii mele pe care il deschideam in fiecare zi citeam , reciteam si mai scriam cateva randuri. Imi scriam acolo durerea, dar imi scriam si bucuriile.Il tineam intr-un fisier pe calculator ca mai apoi sa il pun pe un stick si sa il port in permanenta in poseta, pentru ca oridecate ori aveam timp la birou, dar si cand mai aveam cate o experienta noua cu Dumnezeu in viata de zi cu zi, aveam la indemana stick-ul si.... scriam.Numai ca tehnica mi-a facut figuri si am avut nevoie de o reinstalare a windows-ului, ne mai putand salva ce am avut pe calculator. Scrisesem destul de mult in el....si mi-a parut rau, aveam deja vreo 10 pagini scrise in word, dar eram bucuroasa ca munca mea totusi nu a fost zadarnica pentru ca era salvata pe "mult iubitul meu stick".Numai ca a trecut timpul, foloseam tot mai des stick-ul si la un moment dat ,am pierdut si ceea ce aveam pe stick...si m-am trezit ca nu mai am unde sa imi continui ideile.Incepusem sa scriu cate un gand, o istorioara in fiecare zi si sa il trimit tuturor prietenilor mei pe care ii aveam in lista de email si un verset de incurajare pe telefon in fiecare dimineata.Am continuat sa fac asta luni in sir.
Si pentru ca viata mea continua...si continua atat cu incercari cat si cu binecuvantari...intr-o zi,si asta in urma cu 1 an si 8 luni, citind la servici un editorial pe un blog crestin ,aparuse in partea de jos intrebarea : "vrei sa iti creezi un blog ?"
Asa m-am hotarat sa incep sa scriu, desi nu prea aveam habar cum se creeaza si se gestioneaza un blog.....dar important este ca scriam ceea ce simteam.Scriam in primul rand pentru mine....prea putin ma interesa daca cineva citeste ceea ce scriu....desi imi doream ca macar cei din lista mea de email sa intre sa citeasca.Era o modalitate mai usoara pentru mine...scriam si postam, nu mai era nevoie sa trimit email la zeci de persoane.Era singura dorinta....nu doream castiguri prin reclamele pe care as fi putut sa le postez sau altceva.....doream doar sa scriu si sa strau de vorba cu Dumnezeu !
Incepusem sa scriu in fiecare zi cate ceva ceva si continui sa fac asta in fiecare zi aproape.
Astazi privesc in urma si ma uit la inceput.....privesc in prezent si parca nu imi vine sa cred ca am ajuns la un numar asa de frumos care intra si viziteaza acest mic jurnal al meu,desi sunt inca multe segmente unde as vrea sa aduc unele imbunatatiri....dar nu prea cunosc.Cu ajutorul dumneavoastra am ajuns acum la o medie de 350 / zi...si asa am ajuns la 10.000 de vizualizari pe luna, vizualizari care sunt din toate colturile lumii, incepand cu Statele Unite, Germania, Australia, Austria, Olanda, Belgia, Italia, Spania, Portugalia, Libia, Iran, Irak, Emiratele Arabe, Rusia, Republica Moldova, Cehia, Israel, Egipt,India, Serbia, Polonia, Marea Britanie, Franta, si Singapore
Nu pot decat sa va multumesc din suflet, pentru ca a-ti fost alaturi de mine si atunci cand am avut zambetul pe buze , dar si atunci cand am avut lacrimi pe obraz.
Imi doresc ca fiecare gand pe care mi-l pune Dumnezeu in suflet, sa fie o incurajare pentru dumneavoastra si la randul meu numarul vizualizarilor si mesajele dumneavoastra sa fie o incurajare pentru mine.
Fiti binecuvantati in tot ce faceti !