Bunătatea lui Dumnezeu e ca răsăritul soarelui, se revarsă pe pământ fără a privi la merite!
Versetul zilei
15 iunie 2012
Hrana ta zilnica!
15 Iunie Levitic 4.1-12
Jertfa pentru păcat încheie lista jertfelor sfinte. Pe primul loc a fost pusă arderea-de-tot, partea ce revenea lui Dumnezeu din lucrarea lui Hristos, jertfa pentru nevoile păcătosului fiind prezentată ultima. Dar, se înţelege, noi trebuie să urmăm calea în sens invers, înainte de a cunoaşte pacea şi bucuria jertfei de mulţumire şi de a înţelege ce a fost Isus în viaţa Lui pentru Dumnezeu, începem intrând în relaţie cu Cel care a suferit şi a murit pe cruce pentru a ispăşi păcatele noastre. Sângele era adus în cort ca pentru a-I aduce lui Dumnezeu dovada lucrării încheiate şi ca pentru a-i da păcătosului garanţia că este acceptat. Grăsimea fumegândă pe altar semnifică satisfacţia pe care o găseşte Dumnezeu în supunerea victimei. Pe scurt, în timp ce carnea arderii de tot trebuia arsă pe altar, iar cea a jertfei de pace (mulţumire) trebuia mâncată de cel care o aducea, trupurile animalelor jertfite pentru păcat trebuia arse afară din tabără. Din cauza păcatelor pe care le-a luat asupra Lui, Isus a suferit „afară din tabără" (Evrei 13.12), departe de prezenţa Dumnezeului Celui sfânt. Verbul „a arde", diferit de „a face să fumege", întrebuinţat pentru grăsimi şi parfumuri, arată intensitatea judecăţii care a consumat Jertfa noastră desăvârşită (Evrei 13.11).
14 iunie 2012
Foloseste-ti genunchii !
Toate lucrurile din viata noastra sunt ingaduite cu stirea lui Dumnezeu !
Nu exista incercare prin care sa fi trecut, fara ca Domnul sa nu fi luat la cunostinta de ea, nu exista stramtorare in viata mea de care Domnul sa nu fi stiut si nu exista lacrima fara pe care Domnul sa nu fi vazut-o.
Asa cum la fel nu a existat binecuvantare si nu a existat zambet pe care Domnul sa nu mi-l fi daruit.
Dar, de multe ori mi-am pus intrebarea in incercari, de ce Domnul ingaduie?
...si am aflat...ca numai incercarile m-au facut sa imi pun increderea si mai mult in El.
Nu pot nega ca nu am avut parte de lacrimi....dar si acestea au fost transformate in bucurii daca am stat langa EL.
Am fost in stramtorare de nenumarate ori, la fel si atunci m-am intrebat: "de ce Doamne?"
...dar si atunci raspunsul nu a intarziat sa apara...in stramtorarile mele am invatat sa perseverez.
Perseverenta in rugaciune!
Rugaciunea este bogatie in saracie, refugiu in necaz, putere in slabiciune, lumina in intuneric !!!!
Ai nevoie de iertare-foloseste-ti genunchii!
Ai nevoie de biruinta-foloseste-ti genunchii!
Ai nevoie de pace-foloseste-ti genunchii!
Ai nevoie de raspuns la intrebari-foloseste-ti genunchii!
Ai nevoie de binecuvantare-foloseste-ti genunchii!
Nu exista rugaciune facuta cu credinta pe care Domnul sa nu o asculte !
Cugetari !
Afacerile publice ale unei natiuni sunt afacerile particulare ale fiecarui cetatean !
Nimeni nu este suficient de puternic sa-si poarte poverile singur !
Natura este numele unui efect a carui cauza este Dumnezeu !
Cei ce traiesc pentru eternitate pot muri cu demnitate !
Doar Hristos poate sa ne indeparteze trecutul vinovat si sa ne dea un viitor glorios !
In timp ce unele carti informeaza, altele reformeaza, dar numai BIBLIA transforma !
Lumea incoroneaza succesul, Dumnezeu incoroneaza credinciosia !
Nu exista biruinta fara suferinta !
Valoarea Bibliei nu consta in in simplul fapt al cunoasterii ei, ci in ascultarea ei !
Hrana ta zilnica!
14 Iunie Levitic 3.7-77
Tot lucrarea lui Hristos este cea care prezintă şi jertfa de pace (sau jertfa prosperităţii). Insă de astă dată este privită sub aspectul comuniunii, al bucuriei şi al păcii pe care ea le aduce. Domnul Isus nu a venit numai pentru a-L glorifica pe Tatăl în viaţa Sa (darul de mâncare), în moartea Sa (arderea-de-tot) sau pentru a ispăşi păcatele noastre (jertfele din cap. 4). El a venit şi pentru a ne introduce într-o nouă relaţie de comuniune cu Dumnezeu. Mântuitorul nostru scump nu S-a mulţumit numai să ne salveze de la judecata eternă. A dorit să ne facă fericiţi şi aceasta încă de acum. Ca şi la celelalte jertfe, grăsimea era rezervată pentru Domnul şi era făcută să fumege pe altar. Aceasta simbolizează energia interioară, voinţa care guvernează inima. În cazul Domnului Isus, această energie a fost în întregime pentru Dumnezeu. Voinţa Lui a fost să facă numai ceea ce îi era plăcut Tatălui Său (Ioan 6.38; 8.29). O astfel de jertfă nu putea să fie decât de o mireasmă nespus de plăcută pentru Dumnezeu (v. 5, 16). Ce privilegiu pentru noi, cei care îl cunoaştem pe Domnul Isus, de a
avea aceeaşi „mâncare" ca şi Tatăl (v. 11, 16), de a fi invitaţi la masa Lui pentru a împărtăşi bucuria şi gândurile Lui despre Fiul Său preaiubit!
„Părtăşia noastră", spune apostolul Ioan, „este cu Tatăl şi cu Fiul Său Isus Hristos" (1 Ioan 1.3).
13 iunie 2012
Inceputul unui inceput !
In urma cu 3 ani, am simtit nevoia sa imi astern gandurile pe o coala de hartie.Timpul a adus in viata mea si incercari si binecuvantari. Initial parea un mic jurnal al vietii mele pe care il deschideam in fiecare zi citeam , reciteam si mai scriam cateva randuri. Imi scriam acolo durerea, dar imi scriam si bucuriile.Il tineam intr-un fisier pe calculator ca mai apoi sa il pun pe un stick si sa il port in permanenta in poseta, pentru ca oridecate ori aveam timp la birou, dar si cand mai aveam cate o experienta noua cu Dumnezeu in viata de zi cu zi, aveam la indemana stick-ul si.... scriam.Numai ca tehnica mi-a facut figuri si am avut nevoie de o reinstalare a windows-ului, ne mai putand salva ce am avut pe calculator. Scrisesem destul de mult in el....si mi-a parut rau, aveam deja vreo 10 pagini scrise in word, dar eram bucuroasa ca munca mea totusi nu a fost zadarnica pentru ca era salvata pe "mult iubitul meu stick".Numai ca a trecut timpul, foloseam tot mai des stick-ul si la un moment dat ,am pierdut si ceea ce aveam pe stick...si m-am trezit ca nu mai am unde sa imi continui ideile.Incepusem sa scriu cate un gand, o istorioara in fiecare zi si sa il trimit tuturor prietenilor mei pe care ii aveam in lista de email si un verset de incurajare pe telefon in fiecare dimineata.Am continuat sa fac asta luni in sir.
Si pentru ca viata mea continua...si continua atat cu incercari cat si cu binecuvantari...intr-o zi,si asta in urma cu 1 an si 8 luni, citind la servici un editorial pe un blog crestin ,aparuse in partea de jos intrebarea : "vrei sa iti creezi un blog ?"
Asa m-am hotarat sa incep sa scriu, desi nu prea aveam habar cum se creeaza si se gestioneaza un blog.....dar important este ca scriam ceea ce simteam.Scriam in primul rand pentru mine....prea putin ma interesa daca cineva citeste ceea ce scriu....desi imi doream ca macar cei din lista mea de email sa intre sa citeasca.Era o modalitate mai usoara pentru mine...scriam si postam, nu mai era nevoie sa trimit email la zeci de persoane.Era singura dorinta....nu doream castiguri prin reclamele pe care as fi putut sa le postez sau altceva.....doream doar sa scriu si sa strau de vorba cu Dumnezeu !
Incepusem sa scriu in fiecare zi cate ceva ceva si continui sa fac asta in fiecare zi aproape.
Astazi privesc in urma si ma uit la inceput.....privesc in prezent si parca nu imi vine sa cred ca am ajuns la un numar asa de frumos care intra si viziteaza acest mic jurnal al meu,desi sunt inca multe segmente unde as vrea sa aduc unele imbunatatiri....dar nu prea cunosc.Cu ajutorul dumneavoastra am ajuns acum la o medie de 350 / zi...si asa am ajuns la 10.000 de vizualizari pe luna, vizualizari care sunt din toate colturile lumii, incepand cu Statele Unite, Germania, Australia, Austria, Olanda, Belgia, Italia, Spania, Portugalia, Libia, Iran, Irak, Emiratele Arabe, Rusia, Republica Moldova, Cehia, Israel, Egipt,India, Serbia, Polonia, Marea Britanie, Franta, si Singapore
Nu pot decat sa va multumesc din suflet, pentru ca a-ti fost alaturi de mine si atunci cand am avut zambetul pe buze , dar si atunci cand am avut lacrimi pe obraz.
Imi doresc ca fiecare gand pe care mi-l pune Dumnezeu in suflet, sa fie o incurajare pentru dumneavoastra si la randul meu numarul vizualizarilor si mesajele dumneavoastra sa fie o incurajare pentru mine.
Fiti binecuvantati in tot ce faceti !
Ce asteptam...?
Au trecut si alegerile..unii am votat, unii nu....unii am asteptat schimbare, altii ne-am multumit cu ceea ce este, unii inca mai avem sperante, altii le-am pierdut-o..... cert este ca fiecare dorim ceva si avem asteptari de la politicienii nostri.
Dar ce speram....?
Ce asteptari avem de la oamenii pusi in slujba poporului...?
An de an societatea noastra a decazut si decade continuu. An de an insasi, OMUL decade parca tot mai mult.Nu mai exista respect, nu mai exista bun simt, nu mai exista....nimic.
Care este vinovatul pentru subminarea demnitatii si pierderea sfinteniei caminului?
Care este vinovatul pentru criza in care am intrat si parca nu mai intrezarim luminita la capatul tunelului ?
Care este vinovat si raspunzator pentru goana aceasta care a pus stapanire pe noi si parca nu mai gasim pedala de frana.Goana dupa bani, goana dupa avere, goana dupa placeri, goana dupa sex, etc.....goana si iar goana...
In Psalmul 33:12 , psalmistul David scrie: "Ferice de poporul al carui Dumnezeu este Domnul ! Ferice de poporul pe care si-L alege EL de mostenire!"
Poporul care Il alege ca si Domn !!!!
Incet, incet asistam la alterarea religiei noastre.Credinta a ramas doar o forma de evlavie, pentru ca multi Ii pun puterea la indoiala.
".... având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia."
2 Timotei 3:5
Indiferent de natiune, fie ca suntem romani sau orice alta natiune, nu putem astepta binecuvantarile Sale daca noi, poporul nostru si tara in care traim, nu este sub autoritatea lui Dumnezeu !
Acuma poate multi dintre noi spunem....."arata-mi mie tara aceea care a trait sub autoritatea lui Dumnezeu in permanenta", drept e....dar aratati-mi si mie tara aceea in care curge numai lapte si miere aici pe pamant in permanenta...!
Fostul presedinte al Statelor Unite George Washington, spunea:
"Este imposibil sa guvernezi bine lumea fara Dumnezeu si fara Biblie",
si mare adevar a spus...
Atata timp cat se voteaza legi si se aproba decrete care nu sunt in concordanta cu legile lui Dumnezeu, sa nu asteptam binecuvantare.
Ce putem face noi ca si crestini...?
"Oricine sa fie supus stapanirilor celor mai inalte, caci nu este stapanire care sa nu vina de la Dumnezeu. Si stapanirile care sunt, au fost randuite de Dumnezeu ."
De aceea, cine se împotriveşte stăpânirii, se împotriveşte rânduielii puse de Dumnezeu; şi cei ce se împotrivesc îşi vor lua osânda.Dregătorii nu sunt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei, dar, să nu-ţi fie frică de stăpânire? Fă binele, şi vei avea laudă de la ea."
Romani 13:1-3
Hrana ta zilnica!
13 Iunie Levitic 2.1-16
Dacă arderea-de-tot vorbeşte de mireasma plăcută a lui Hristos în moartea Lui, darul de mâncare corespunde perfecţiunii vieţii Lui ca om pe pământ. Într-adevăr, această jertfă nu cere sacrificarea unui animal, nici sânge, ci numai făină, untdelemn, tămâie şi sare. Umanitatea Domnului: bobul de grâu măcinat fin; născut şi botezat cu Duh Sfânt: frământat şi uns cu untdelemn; încercat prin suferinţă, fie văzută, fie ascunsă: focul sobei, al tigăii sau al cuptorului. Toate acestea au fost pentru Tatăl o mireasmă extrem de preţioasă. Credinciosul, oferindu-I lui Dumnezeu această viaţă perfectă a lui Isus, obţine din ea propria lui hrană. Să privim acest Om minunat în Evanghelii.
Dependenţa Sa, răbdarea Sa, încrederea Sa în Dumnezeu, blândeţea Sa, înţelepciunea Sa, bunătatea Sa, dăruirea Sa care a rămas neschimbată în toate suferinţele Lui, iată câteva subiecte admirabile care vin în legătură cu darul de mâncare presărat cu tămâie. Este „ceva preasfânt" (v.3, 10). Aluatul, imagine a păcatului, nu intra deloc, nici mierea, simbol al afecţiunilor omeneşti. In schimb, sarea separării pentru Dumnezeu, care împiedică degradarea, a marcat viaţa Domnului Isus şi nu trebuie să lipsească deloc nici din vieţile noastre (Marcu 9.50; Coloseni 4.6).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)