Isus ..un nume minunat !

Te-a vindecat cand te-a durut,

Te-a ridicat cand ai cazut.

Cand trist ai fost te-a mangaiat

Cand n-ai avut belsug ....ti-a dat

Pacatul, cand te-a apasat

Iertare-n dar, tot El ti-a dat.

Cand ...nu vedea-i  te-a luminat,

Cand, nu crede-ai,  ti-a aratat

Cum sa traiesti cu-adevarat

Acesta e ISUS CEL MINUNAT !!!

Hrana ta zilnica !

5 Mai Exod 23.6-19

„Să nu ucizi pe cel nevinovat şi pe cel drept" (v.7), este obligat să spună DOMNUL poporului Său - ordin care va fi, vai, prea bine justificat, din vreme ce El, „Cel Sfânt şi Drept", va fi trimis la moarte (Fapte 3.14-15). Străinul este şi el cuprins în aceste recomandări: el nu trebuia să fie nici strâmtorat, nici asuprit (v. 9; 22.21; vezi şi Ieremia 22.3). Levitic 19.34 merge mult mai departe: pe străin să-1 iubim ca pe noi înşine. În Noul Testament, Domnul Isus declară că a te îngriji de străin este acelaşi lucru cu a-L primi pe El însuşi (Matei 25.35) 

Mai mult chiar, nu a fost El însuşi Străinul ceresc care S-a coborât pentru a-i cerceta pe oameni? 

Cum a fost inima Lui, atât de tandră, rănită de nerecunoştinţa celor în mijlocul cărora venise în dragoste! Da, suntem invitaţi să înţelegem „sufletul celui străin" (v.9), inima Mântuitorului.

Amintiţi-vă că şi voi aţi fost străini - adaugă DOMNUL. Acesta este secretul dragostei: «să ne punem in locul altuia»!

În v. 10-13, Dumnezeu ne arată cum grija Sa se manifestă pentru întreaga creaţie: pentru animale, pentru plante şi pentru pământul în sine. Să învăţăm şi noi să respectăm tot ceea ce-I aparţine Tatălui nostru ceresc.

În sfârşit, în legătură cu închinarea să subliniem finalul v. 15: „nimeni să nu se înfăţişeze înaintea feţei Mele fara nimic'''. De citit Deuteronom 26.2.

Salaam Shalom - A Song For Peace

Hrana ta zilnica!

4 Aprilie Exod 6:9-30

In v. 6 - 8, Dumnezeu i-a dezvăluit lui Moise întreg planul Său de mântuire, ca o consecinţă a noului nume, DOMNUL, pe care Şi l-a luat în relaţie cu Israel. Şi acest plan de mântuire este încă o dată certificat prin semnătura Sa: „Eu sunt DOMNUL ". „Eu, Eu sunt Acelaşi, care îţi şterg fărădelegile, pentru Mine, şi nu-Mi voi mai aminţi de păcatele tale" va confirma Dumnezeu în Isaia 43.25. Este trist să remarcăm că Israel, „din cauza descurajării" (v.9 ; a nerăbdării; sau a neliniştii duhului), nu ascultă. Este prima manifestare a necredinţei acestui popor, urmată, vai, după cum vom vedea, de un şir lung de căderi similare (Psalmul 106.7).

La rândul său, Moise este din nou îngrijorat şi descurajat. Credinţa lui nu este în măsură să-şi însuşească Numele şi promisiunile DOMNULUI.

Atunci Dumnezeu îşi îndreaptă atenţia spre ai Săi. Ei sunt amestecaţi cu străinii, dar ochii Lui îi disting şi Ii face plăcere să-Şi amintească de numele lor. „Domnul îi cunoaşte pe cei care sunt ai Săi" (2 Timotei 2.19). Şi să ne mai amintim şi versetul care este o încurajare pentru credincioşi, orice vârstă ar avea ei: „Ochii Domnului privesc spre cei drepţi şi urechile Lui sunt deschise la strigătul lor" (Psalmul 34.15; 1 Petru 3.12).

Avem aici numele mai multor membri ai familiei lui Levi care, fie în bine, fie în rău, au jucat un rol important în istoria lui Israel: Core şi fiii săi, cei patru fii ai lui Aaron, Fineas...

Hrana ta zilnica !

3 Mai Exod 21.7-36

Comparând aceste versete cu Matei 5 (v. 17 şi mai departe), înţelegem că Robul credincios al Domnului a venit nu numai pentru a împlini Legea, ci şi pentru a introduce ceea ce este mai presus de ea (Matei 5.17  Hristos vine ca o revelare a plinătăţii lui Dumnezeu prefigurată în lege şi în profeţi). In timp ce Legea poruncea „să nu ucizi", Isus declara că şi numai de-ar spune cineva „nebunule" fratelui său, deja s-ar expune focului gheenei! Domnul doreşte să înţelegem în fiecare zi mai profund dimensiunile răului din inima noastră. Şi vrea să ne facă cunoscut propria Sa inimă care a făcut infinit mai mult decât cerea Legea, cea care spunea: „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău" (Matei 5.43, 44; vezi Romani 5.7, 8, 10; compară şi Exod 22.1 ... cu Psalmul 69.4 sf). Unde ne-am găsi noi dacă porunca inflexibilă: „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte", ni s-ar aplica nouă? Dumnezeu ar trebui să facă să dispară de pe faţa pământului întreaga omenire, vinovată de crucificarea Fiului Său. Dar, în loc de aceasta, chiar şi la cruce, Domnul Isus pune în practică

în mod desăvârşit ceea ce El ne învaţă în aceste versete: „Tată, iartă-i, - spune El - pentru că ei nu ştiu ce fac" (Luca 23.34).

Versetul 32 stabileşte preţul unui rob: acelaşi preţ cu care a fost estimat Fiul lui Dumnezeu (Matei 26.15).

Daniel Wagner - Tu esti un print

Alerg spre cer !

Dragostea unul din sentimentele cele mai frumoase!!!

 Daca  dragostea, sentimentul uman, este capabil sa faca  cele mai frumoase transformari si esti dispus sa accepti  tu insuti transformari in viata ta de dragul persoanei iubite, cu-atat mai mult dragostea divina  poate face imposibilul.

Dragostea lui Dumnezeu nemarginita pentru oameni a avut intotdeauna, si are, si astazi puterea de a  transforma din cei mai mari pacatosi  în  oameni aleşi ai Cerului, oameni răi în oameni buni, oameni fara valoare in oameni extraordinari.

Datorita dragostei lui Dumnezeu si eu am fost transformata. Il iubesc pentru ca  El m-a iubit intai. Privesc spre cer si alerg spre EL, si chiar daca alergarea mea este obositoare uneori.....imi continui alergarea, pentru ca EL imi este tinta. E cu mine mereu, in fiecare zi, in fiecare ceas.Imi aminteste in permanenta, ca raspalata  LUI va fi doar pentru acei care isi  sfarsesc alergarea.

De-aceea ....continui sa alerg.....continui...fiindca ....IL IUBESC !

Hrana ta zilnica !

2 Mai Exod  20:18-26; 21:1-6

Această scenă (v. 18-21) ne este reamintită în Evrei 12.19, pentru a ilustra deosebirea faţă de poziţia credinciosului în har. Lui nu i se mai porunceşte să facă una sau alta, ci să creadă în Isus care a făcut totul. De altfel, sfârşitul capitolului nu ni-1 prezintă pe om în poziţia celui care face lucrări, ci în cea de adorator. Este clar că Sinai nu este locul unde Dumnezeu Se poate întâlni cu păcătosul (v.24). Versetul 25 arată că lucrările şi rânduielile omeneşti nu-şi găsesc locul în închinarea potrivită către Dumnezeu. În final, conform v. 26, nimeni nu trebuie să se ridice mai presus de fraţii săi; va fi vizibilă carnea, spre ruşinea sa.

În imaginea robului evreu (21.2-6) îl recunoaştem pe Domnul Isus (compară cu Zaharia 13.5, 6), Omul ascultător, singurul care a împlinit Legea. Acest Rob desăvârşit putea pleca liber pentru a Se înălţa la cer, fără să treacă prin moarte. Dar acolo El ar fi fost singur. Insă în iubirea Lui infinită, Hristos a dorit compania unei mirese. Pentru aceasta El a plătit preţul necesar. Sângele-I vărsat, rănile Sale dovedesc aceasta, proclamând pentru eternitate umilinţa de bunăvoie a Celui care „a luat chip de rob" (Filipeni 2.7) şi care, chiar şi în glorie, va găsi plăcere să-i slujească pe ai Săi (Luca 12.37).