Hrana ta zilnica!

                    19 Aprilie Exod 14.1-14

      Israel era încredinţat că terminase cu vrăjmaşii lui, egiptenii. Totuşi aceştia, mânaţi de un zel ce şi-a greşit ţinta, s-au strâns şi au pornit în urmărirea poporului. Israeliţii păreau să fie prinşi în cursă. In faţă: Marea Roşie; înapoi: Faraon, carele, căpeteniile lui. O, ce groază, ce strigăte disperate! Poporul a trebuit să înveţe că nu există greutate prea mare pentru Domnul.        Dimpotrivă, cu cât este mai grea încercarea, cu atât mai mult Dumnezeu are posibilitatea să-Şi arate puterea minunată.

    Ce lecţie şi pentru noi! Când apare o dificultate, o încercare aparent fără ieşire, cum reacţionăm? Prea ades ne îngrijorăm şi suntem agitaţi. Dar ce-i spune Moise lui Israel? El începe prin a-i încuraja: „nu vă temeţi...", apoi le spune că vor fi eliberaţi: „Domnul va lupta pentru voi...". în final le dă instrucţiuni uşor de urmat, dar care deseori ne par foarte dificile: „staţi liniştiţi" (v.13, 14). 

    A sta liniştit înseamnă deopotrivă «a nu face nimic» şi «a-ţi păstra duhul departe de orice frământare». Această bătălie nu angaja poporul: ea se purta între Domnul şi egipteni. Cel care i-a păzit pe ai Săi de îngerul nimicitor nu va putea, cu atât mai mult, să-i scape din mâinile oamenilor?

A Ta este, Doamne, mărirea, puterea şi măreţia, veşnicia şi slava, căci tot ce este în cer şi pe pământ este al Tău; a Ta, Doamne, este domnia, căci Tu Te înalţi ca un stăpân mai presus de orice!

Doar gandul !

Doar gandul la Tine ma face sa sper

in drumul acesta ce duce la cer.

Doar dorul de Tine, de chipul Tau bland

imi spune mereu...

In curand...

In curand...

La poarta cetatii odata voi sta

acolo departe in patria Ta.

De dorul acesta ce-mi arde in piept

veghez si tresar

si Te-astept...

si Te-astept...

In lumea aceasta mereu calator

ma-nalt catre stele pe scari de fior.

La orice sclipire tresar inganand:

O, vino, Te rog...

mai curand...

mai curand...

                    Costache Ioanid 

Stupul si mierea

    Dupa  o mini vacanta pe care am avut-o de sarbatori cu totii sau majoritatea dintre noi....astazi ne-am intors la munca.Incepem o saptamana(desi este mijlocul ei) alaturi de Domnul si cautand sa traim in curatie si departe de pacat. Avand putin timp liber,citeam un  material despre albine.Stiam multe lucruri despre ele,stiam beneficiile lor,dar nu cunosteam multe din tehnica apiculturii.Cine este de meserie stie mult mai multe lucruri legate de acest subiect.
   Citeam azi ca, pentru a lua  stuparul mierea din stup, trebuie sa slabeasca rezistenta albinelor ametindu-le cu fum.Numai asa poate sa extraga mierea.
   Interesant .....! Le ameteste ca sa le ia rodul lor si ceea ce ele s-au ostenit sa adune.

   Citind asta...m-am dus cu gandul la diavol.Cam asemanator face si el cu noi.Ne-am straduit poate ani si ani  sa strangem in inima noastra cuvantul lui Dumnezeu,ne straduim zi de zi sa facem voia Lui si sa ramanem neintinati intr-o lume atat de mizerabila ...si ne trezim ca vine diavolul si ne ameteste cu fumul ispitelor si al  pacatului si ne fura linistea sufleteasca.Cu aceste amagiri  reuseste sa slabeasca rezistenta noastra spirituala si trist este ca nici nu sesizam acest lucru....ci ne trezim complet cazuti,si toate asta din cauza nevegherii.
 "Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.” Matei 26:41
                                                       O zi minunata !

Hrana ta zilnica!

18 Aprilie Exod 13.11-22

    „Să istoriseşti fiului tău", îndemna v. 8. Dar în v. 14 se poate vedea cum copiii vor fi cei care îi vor întreba pe părinţii lor. Este o atitudine fericită când copiii, văzând că părinţii lor se comportă altfel decât lumea, le pun întrebări. Fie ca ei să nu se sfiască niciodată să facă aşa!

   Versetul 19 arată îndeplinirea angajamentului lor faţă de Iosif (Geneza 50.25). Oasele patriarhului aveau să-i însoţească pe cei din poporul lui Dumnezeu în călătoria lor: imagine a lui Hristos în puterea morţii Sale, pe care-L purtăm cu noi prin pustiul acestei lumi (2 Corinteni4.10)

    Copiii lui Israel au pornit la drum. Dumnezeu avea să le reamintească mai târziu de ziua când i-a luat de mână ca să-i scoată din ţara Egiptului (Ieremia 31.32). Ei urmau să străbată un lung drum ocolit (v.17, 18), pentru a avea timp să înveţe lecţii importante de la Dumnezeu, aşa cum trebuie să învăţăm şi noi.

    Dar Dumnezeu nu S-a mulţumit numai să traseze drumul poporului Său, ci El însuşi îi însoţeşte, sub forma acestui stâlp de nor ziua, de foc noaptea.

    Ce har!!!

    El este în acelaşi timp prezent pentru a-i călăuzi pas cu pas şi pentru a-i ocroti. Tot astfel şi Isus a făcut această promisiune alor Săi: „Eu sunt cu voi în toate zilele" (Matei 28.20).

Haine de sarbatoare !

    Am asteptat cu mare nerabdare sarbatoarea Invierii....si iata-ne la finalul acestei sarbatori.

Pot spune ca a fost o sarbatoare binecuvantata si aici nu ma refer la mesele bogate sau mai putin bogate pe care fiecare am incercat sa le oferim celor dragi, ci ma refer  la partea spirituala. Toti cei care am cautat in aceste zile sa simtim partasia si apropierea de CEL INVIAT, am avut posibilitatea sa o facem. Cu toti am pus hainele de duminica pe noi si fiecare ne-am indreptat spre un locas de cult, fie el de orice religie, si cred ca  multi am avut ocazia sa participam la programe deosebite ,cu cantareti deosebiti si predicatori de asemenea.

     Ajunsi acasa am dezbracat hainele de duminica sau de sarbatoare si pornim fiecare in aceasta saptamana la jobul pe care il avem, la scoala...sau in alta parte.Ceea ce imi doresc personal si nu numai pentru mine ...ci si pentru tine dragul meu care citesti aceste randuri....este ca mesajul pe care l-am auzit si pe care Dumnezeu  a vrut sa ni-l transmita in aceste zile ,sa nu fie asemeni hainelor de biserica.Ajunsi acasa sa ne dezbracam sau mai bine zis sa ne debarasam de tot ceea ce am auzit...si sa ne reluam vechile obiceiuri.

   Fie ca tot ceea ce am auzit si ne-a cercetat intr-un mod aparte sa ramana vesnic in inimile noastre.

O saptamana binecuvantata  si  HRISTOS ESTE VIU !

Hrana ta zilnica !

17 Aprilie Exod 12.40-51; 13.1-10

Dumnezeu face ca totul să înceapă din ziua I ,ziua răscumpărării (12.2; 1 Regi 6.1). El instituie pastele ca o rânduială perpetuă. Gândul vrăjmaşului, în ce priveşte Mielul, este „să nu i se mai amintească numele" (Ieremia 11.19). Dar Dumnezeu, pentru care lucrarea Fiului Său are un preţ aşa de mare, Se îngrijeşte ca amintirea Lui să fie mereu înnoită. „Este noaptea de ţinut pentru Domnul" proclamă El (v.42), şi, mai departe: „aduceţi-vă aminte de ziua aceasta" (13.3). înlocuind Pastele cu Cina comemorativă, Domnul Isus le-a cerut alor Săi să facă aceasta spre pomenirea Lui (1 Corinteni 11.24, 25). Aţi răspuns la această dorinţă a Domnului?

În cap.13, Domnul îşi declară drepturile asupra sufletului proaspăt răscumpărat (cap. 12). Unii credincioşi, mai ales copii cu părinţi creştini, sunt mulţumiţi că sunt mântuiţi şi nu ţin cont de sfinţirea care trebuie să urmeze. Dar aceeaşi voce care a spus: „Eu voi vedea sângele şi voi trece peste voi" (12.13), cere acum: „Sfinţeşte pe orice întâi-născut ... este al Meu" (13.2). Sărbătoarea Paştelui era strâns legată cu cea a Azimelor.
Invăţăm de aici că punerea la adăpostul sângelui şi necesitatea unei vieţi sfinte sunt pentru copiii lui Dumnezeu acum două adevăruri indispensabile (de citit şiTit 2.14).

PUTEREA INVIERII !

   An de an sarbatorim Invierea Domnului Isus in acelasi mod.Unii inconjurati  de mese bogate si cufundati in traditii, altii incercand sa retraim acele momente de la Calvar,iar altii poate nepasatori fata de acest eveniment  lasa sa treaca  aceste zile ca oricare altele. Ceea ce am vazut si este foarte interesant, ca in noaptea invierii cu mic cu mare, toata lumea a fost preocupata de acest eveniment. 

Nu-i rau deloc,dar ramane o intrebare ...?

    Cati incercam sa ramanem cu inima intreaga si dedicata  langa CEL INVIAT ?  Ne-am dedicat doar o noapte...sau o viata? A-i  fi dedicat nu doar la nivel declarativ, ci dedicat prin modul de viata pe care il aratam celor din jur.

   Este asa frumos sa putem proclama VICTORIA lui ISUS,dar si mai frumos este sa o putem proclama zi de zi prin viata pe care o traim. O  zi dedicata doar invierii, nu schimba cu nimic destinul nostru.Daca aceasta Inviere nu a transformat viata noastra si ramanem la aceleasi obiceiuri si la aceleasi fapte care nu ii aduc cinste CELUI INVIAT, nu facem altceva decat continuam rastignirea LUI in continuare.

  Viata transformata  arata puterea Invierii in  noi. Imi doresc sa nu ramana proclamata Invierea LUI doar de pe buze, ci  sa o aratam zi de zi celor din jur. Sa lasam aceasta putere sa ne transforme in totalitate, de la cel mai mare defect al nostru si pana la cel mai marunt lucru din viata noastra.

   Ii multumesc   pentru Harul acesta minunat si oportunitatea  pe care o am, de a ma  putea bucura de biruinta pe care a avut-o asupra mortii, biruinta care mi-a  dat  speranta unei vieti vesnice alaturi de EL.

 În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Ioan 14:2