Bunătatea lui Dumnezeu e ca răsăritul soarelui, se revarsă pe pământ fără a privi la merite!
Versetul zilei
26 iunie 2011
Vanatorii de pacate in biserici !
Acuma seara am citit un editorial foarte bun..si chiar Florina Patru cea care a scris articolul .. mi-a ghicit gandurile.Aceeasi discutie aveam zilele acestea cu cineva ,referitor pe aceasta tema. Noi avem obiceiul de a da cu biciul in cei care au cazut....ori nu acesta este rolul nostru...Dar va las sa cititi editorialul...
Ioan 8:7 Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat în sus, şi le-a zis:„Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea.”
Ioan 8:7 Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat în sus, şi le-a zis:„Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea.”
Cine din biserică este fără păcat? Acel să arunce primul cu piatra în cel păcătos. E dureros cum în bisericile noastre evanghelice se instalează un haos total. Judecăm pe fratele nostru, ne credem mai presus decât alţii, lovim în cel ce a păcătuit, îi scoatem afară din biserici pe cei au căzut, dar vor să se ridice. Am devenit nişte vânători de păcate. Slujba noastră în biserică constă în a arunca cu vorbele grele în fraţii noştrii şi a-i ajuta să cadă tot mai adânc în groapă. Oare de ce nu mai avem dragoste pentru cei de lângă noi? De ce mai degraba facem răul decât binele? De mai repede adâncim rana din sufletul fratelui nostru, decât să căutăm vindecarea rănii?
Cunosc cazuri în care oamenii s-au dus la păstor să se mărturisească de păcate, dar a 2-a zi ştia toata biserica ce a păcătuit fratele sau sora. Cum mai putem noi în zilele de azi să împlinim ceea ce zice Biblia în Iacov 5:16 Mărturisiţi-vă unii altora păcatele, şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit. Cum mai pot eu mărturisi păcatul meu unui păstor care încalcă Cuvântul Domnului? De fraţii care stau în fruntea bisericii au devenit nişte risipitori şi dezbinători?
De fiecare dată când văd în jurul meu lucruri care nu plac Domnului, mă gândesc la profunzimea versetului din Apocalipsa 12:12 care spune: De aceea bucuraţi-vă, ceruri, şi voi care locuiţi în ceruri! Vai de voi, pământ şi mare! Căci diavolul s-a pogorât la voi, cuprins de o mânie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme. De ce dăm prilej diavolului şi îl lăsăm să ne amăgească? De multe ori devenim unelte în mâna diavolului fără să ne dăm seama. Păcatul e atât de subtil, încât amăgeşte chiar şi pe cei mai tari în credinţă.
E timpul ca Domnul să se proslăvească prin noi. E timpul cercetării noastre. De ce să vânăm păcare în biserici când am putea fii sfinţi. 1 Petru 1:16 Căci este scris: „Fiţi sfinţi, căci Eu Sunt Sfânt”. El e Sfânt pentru ca şi noi să ajungem la sfinţenia Lui. E clipa decisivă în care mai putem lua hotărâri noi. Să nu mai arătăm cu degetul spre cel care a păcătuit. E mult mai bine să luăm atitudine asupra propriei noastre persoane şi să împlinim versetele: Luca 6:41-42 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău? Sau cum poţi să zici fratelui tău: „Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi” şi, când colo, tu nu vezi bîrna din ochiul tău? Făţarnicule, scoate întâi bîrna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
Fraţilor e timpul să lăsăm făţărnicia la o parte. Nici un făţarnic nu va avea parte de Slava cerului. Haideţi să analizăm bine scopul pentru care venim la biserică. Oare frecventăm o biserică doar ca să vânăm păcatele şi greşelile fraţilor noştrii sau suntem prezenţi la biserică pentru a ne pocăi de atitudinile noastre „bolnave”?
Dacă nu ai nici un păcat continuă să vânezi păcatele altora, dar dacă eşti un păcătos, pocăieşte-te, altfel vei muri fără Hristos şi toată prezenţa la la biserică nu va avea nici un folos! DUMNEZEU SĂ NE CERCETEZE, amin.
Editorial preluat de pe http://crestintotal.ro/
Conduci automobilul tau Sport, de 2 locuri, intr-o noapte cu o furtuna teribila.
Treci pe langa o statie de autobuz, unde se afla 3 persoane asteptand:
- O batrana bolnava pe moarte;
- Un vechi prieten, care, odata, ti-a salvat viata;
- Femeia visurilor tale, sau barbatul ideal.
Gandeste-te sincer ce ai face...????
Aceasta este o dilema etica si morala, care se foloseste in interviurile pentru angajare in serviciu.
Ai putea lua batrana , pentru ca este pe moarte si trebuie salvata prima;sau ai putea lua prietenul care ti-a salvat viata si esti obligat fata de el. Neindoielnic, e posibil ca niciodata sa nu mai reintalnesti femeia visurilor tale , sau barbatul ideal.
Un candidat, intr-un interviu ca acesta, a fost angajat dintre 200 de concurenti, pentru magnificul sau raspuns.
El a raspuns simplu :
"As da cheile masinii prietenului meu si i-as cere sa duca batrana la spital; in timpul acesta, eu as ramane sa astept autobuzul, impreuna cu femeia visurilor mele"!
Eu as urma exemplul acesti tanar....tu?
Iti doresc sa ai o zi minunata si linistita alaturi de cei dragi !!!
24 iunie 2011
Pacea pe care o dă Domnul Isus îţi dă siguranţa !
Pacea pe care o dă Domnul Isus îţi dă
siguranţa că orice se întâmplă ştii că "bine e în Domnul". El ne
spune: "Vă las pacea … Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se
înspăimânte". Pacea pe care o dă Isus nu depinde de condiţii sau circumstanţe.
Ea vine din cunoaşterea faptului că eşti copilul lui Dumnezeu şi că Tatăl tău
controlează universul, că te iubeşte şi are în vedere cel mai bun interes al
tău. De aceea, oamenii care au pierdut totul vor spune deseori că nu ar schimba
ce au învăţat, chiar dacă aceasta ar însemna recuperarea tuturor pierderilor.
Joni Erikson Tada a descoperit o pace supranaturală când un accident a
aruncat-o într-un scaun cu rotile, iar Corrie Ted Boom şi-a găsit pacea într-un
lagăr de concentrare nazist.
Misionara Elisabeth Elliot
Misionara Elisabeth Elliot
şi-a găsit-o în misiunea din tribul indian care l-a
masacrat pe soţul ei. Ea a scris: "Doar în acceptare vine pacea … nu în
resemnare!". Este o mare diferenţă! Autorul Creath Davis spune că:
"Resemnarea este predarea în mâna sortii. Acceptarea este predarea în mâna
lui Dumnezeu. Resemnarea stă liniştită într-un univers gol. Acceptarea se
ridică în picioare pentru a-L întâlni pe Dumnezeul care umple universul cu scop
şi destin. Resemnarea spune: "Nu pot". Acceptarea spune:
"Dumnezeu poate". Resemnarea paralizează procesul vieţii. Acceptarea eliberează procesul pentru a atinge cea mai înaltă creativitate! Resemnarea
spune: "Pentru mine totul s-a terminat". Acceptarea spune: "Acum
că am ajuns aici, ce urmează, Doamne?" Resemnarea spune: "Ce
pierdere!" Acceptarea spune: "Ce nu mă doboară mă întăreşte!"
Resemnarea spune: "Sunt singur".
Acceptarea spune: "Îţi aparţin ţie, Doamne!"
Acceptarea spune: "Îţi aparţin ţie, Doamne!"
Sa aveti o zi minunata alaturi de Domnul Isus !
Material primit pe email Cosmina Bordeanu
23 iunie 2011
De ce sunt oamenii trişti: Sunt prizonieri în povestea lor personală. Toată lumea crede că obiectul vieţii acesteia este să urmeze un plan. Nimeni nu se întreabă dacă acest plan e al lui sau a fost creat de altcineva. Strâng experienţe, amintiri, lucruri, idei ale altora şi asta e mai mult decât pot duce.....dar îşi uită propriile vise....
Mereu am scuze.....
Niciunde nu e din vina mea și nu pot să fac nimic dacă nu am totul în ordine in mintea mea. Iartă-mă, mi-e rușine de felul în care susțin că Te iubesc... dar vreau să învăț!
Mulțumesc că-mi deschizi ochii să cunosc oameni ce Te iubesc sub ochii mei, ca să văd şi eu ce înseamnă dragostea. Fii binecuvântat Sfântul lui Israel, pentru că ești vrednic să fii urmat cu inima întreagă, oricât de greu mi-ar fi, cu atât mai mult să te iubesc Isus!
O noapte binecuvantata !!!!!
- Dacă nu cunosc e pentru că nu m-au învățat.
- Dacă nu seamăn e pentru că sigur pământul nu e bun.
- Dacă nu adun, e pentru că vremea nu e bună.
- Dacă nu merg e pentru că am obosit.
- Dacă tac e pentru că n-ar pricepe cine m-ar auzi.
- Dacă mă poticnesc e pentru că m-au făcut să mă poticnesc.....
Niciunde nu e din vina mea și nu pot să fac nimic dacă nu am totul în ordine in mintea mea. Iartă-mă, mi-e rușine de felul în care susțin că Te iubesc... dar vreau să învăț!
Mulțumesc că-mi deschizi ochii să cunosc oameni ce Te iubesc sub ochii mei, ca să văd şi eu ce înseamnă dragostea. Fii binecuvântat Sfântul lui Israel, pentru că ești vrednic să fii urmat cu inima întreagă, oricât de greu mi-ar fi, cu atât mai mult să te iubesc Isus!
O noapte binecuvantata !!!!!
Cedrii Libanului
Astăzi, norocoşii care au prilejul să călătorească prin Liban pot admira de aproape celebrele păduri seculare de cedri, al căror renume a străbătut istoria. La umbra lor au poposit personaje din Vechiul şi Noul Testament, precum şi numeroşi oameni care au marcat Antichitatea. În mod miraculos, o parte din aceste păduri au reuşit să supravieţuiască furiei fierăstraielor, securilor şi, mai nou, drujbelor. Cu atât mai mult cu cât cedrii cresc într-o ţară aridă, aşezată într-o regiune deşertică, unde lemnul este o resursă rară şi foarte preţuită.Frumosul copac creşte până la înălţimi de circa 40 de metri, iar diametrul exemplarelor bătrâne atinge şi chiar poate depăşi 2,5 metri. Coroana are o formă pronunţat conică atunci când copacul este tânăr, devenind tabulară (cu un aspect mai turtit) odată cu înaintarea în vârstă a arborelui. Scoarţa este de un cenuşiu-închis si secretă o răşină cu miros sublim, care transformă plimbarea printr-o asemenea pădure într-o experienţă minunata.
CEDRI CEI MICI
" I se va da slava Libanului" (Isaia 35:2)"
Solomon a folosit cedri din Liban
la construirea Templului. Când a fost gata, slava lui Dumnezeu a umplut
Templul. Să privim la patru tipuri de cedri pe care Dumnezeu încă îi foloseşte
pentru a-Şi zidi Biserica.
Cedri cei mici. Ei au fost
folosiţi pentru a face stâlpii gardului de la ţarcul oilor. Un ghid spune că a
văzut un camion încărcat cu cedri mici care erau transportaţi pe un drum plin
de gropi, cotituri şi curbe. Deşi nu erau legaţi, nici unul nu a căzut. Ce
imagine a consistenţei şi a rămânerii împreună! Aceşti oameni au ce le trebuie
pentru a supravieţui gropilor, cotiturilor şi întorsăturilor pe care le ia
viaţa. Se spune că oamenii nu-şi pot hotărî viitorul, dar îşi hotărăsc obiceiurile
şi acestea le hotărăsc viitorul. Iar cedrii cei mici au obiceiuri precum:
a) Rugăciunea. Ei vorbesc cu
Dumnezeu – iar apoi stau să asculte: "în fiecare dimineaţă, El îmi
trezeşte urechea, să ascult cum ascultă nişte ucenici" (Isaia 50:4);
b) Citirea Bibliei. "Ezra
îşi pusese inima să adâncească şi să împlinească Legea Domnului" (Ezra
7:10). Te apropii tu de Cuvântul lui Dumnezeu cu inima pregătită şi cu dorinţa
de a-l împlini?
c) Mărturisirea. "Voi
sunteţi martorii Mei" (Isaia 43:10). Credibilitatea unui martor la
tribunal determină care parte va câştiga. Cât de credibilă este mărturia ta?
d) Zeciuiala. "Cinsteşte pe
Domnul cu averile tale, şi cu cele dintâi roade din tot venitul tău: căci
atunci grânarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de
must" (Proverbe 3:9-10). Poate spui: "Dar după ce-mi plătesc
facturile nu-mi mai rămâne mare lucru". Dumnezeu doreşte să fie pe primul
loc în finanţele tale, nu pe ultimul. Când îl pui pe El pe primul loc,
binecuvântările Lui se vor revărsa în toate domeniile vieţii tale.
CEDRI PENTRU FOC
"I se va da slava Libanului" (Isaia 35:2) -
Un alt tip de cedri pe care i-a folosit Solomon pentru
construirea Templului au fost cedri pentru foc. Se spune că păstorii îi
foloseau pentru a face focul noaptea deoarece lemnul de cedru conţine petrol,
se aprinde uşor şi arde mult. Ce imagine!
Dumnezeu a adunat 120 de cedri pentru foc în camera de
sus şi "Deodată a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic,
şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Nişte limbi ca de foc au fost văzute
împărţindu-se printre ei, şi s-au aşezat câte una pe fiecare din ei. Şi toţi
s-au umplut de Duh Sfânt, şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le
da Duhul să vorbească" (Faptele Apostolilor 2:2-4). În acea zi 3.000 de
suflete au fost câştigate pentru Hristos! Biserica s-a născut din foc şi a fost
susţinută de foc; iar noi nu trebuie să lăsăm focul să se stingă! Chiar şi în
vremea cortului din Vechiul Testament, Dumnezeu a poruncit poporului să ia
focul care ardea pe altar şi să-l ducă cu ei oriunde mergeau. Ai prins ideea?
Un grup despre care se zice astăzi că trece prin-tr-o "trezire" sau
"înnoire" pare să nu fie altceva decât "valurile" care vin
şi pleacă. Niciodată nu suntem mai vulnerabili ca atunci când ne este foame
din punct de vedere spiritual, căci în acel moment ne aflăm pe pragul dintre
două lumi spirituale. Modalitatea de a discerne adevărata trezire este să ne
punem patru întrebări:
1) Este după Scriptură? (Isaia 8:20);
2) Este preamărită persoana lui Hristos? (loan 3:30)
3) Demonstrează dragostea lui Dumnezeu (Faptele
Apostolilor 2:44-45);
4) Câştigă suflete şi le transformă în ucenici?
"Prin aceasta Tatăl Meu va fi proslăvit; şi voi veţi fi astfel ucenicii
Mei" (loan 15:8).
CEDRI
CÂNTĂREŢI
"I se va da slava Libanului" (Isaia 35:2) -
Imaginează-ti că bate vântul printre cedri Libanului, iar
ca răspuns, unii dintre ei "cântă". Cu cât este mai mare furtuna, cu
atât este mai dulce cântecul lor. Aceştia se numesc cedri cântăreţi. Dumnezeu
îi foloseşte pentru a zidi biserici puternice. În Faptele Apostolilor, doi
cedri cântăreţi erau închişi într-o închisoare din Filipi, mâinile şi picioarele
lor erau prinse în butuci, spatele le era biciuit şi dispreţul societăţii
aruncat asupra lor. Cum au reacţionat ei? "Pe la miezul nopţii, Pavel şi
Sila se rugau, şi cântau cântări de laudă lui Dumnezeu; iar cei închişi îi
ascultau. Deodată, s-a făcut un mare cutremur de pământ, aşa că s-au clătinat
temeliile temniţei. îndată, sau deschis toate uşile, şi s-au dezlegat
legăturile fiecăruia" (Fapte 16:25-26). Un predicator bătrân spunea:
"Dumnezeu a fost atât de captivat de laudele lor încât a început să bată ritmul
cu piciorul, iar când Dumnezeu bate din picior, se face cutremur".
Lauda rupe lanţuri şi deschide uşi; este strategia
victoriei. Satan va încerca să te oprească din lauda la adresa lui Dumnezeu
deoarece el cunoaşte:
a) Importanţa laudei. "Mare este Domnul şi lăudat
de toţi" (Psalmul 48:1);
b) Efectul vindecător al laudei. Răspunsul lui Dumnezeu
pentru "cei întristaţi" este "haina de laudă" (Isaia
61:3). Dar ca orice altă haină, trebuie s-o îmbraci;
c) Puterea laudei în vreme de criză. Când Israelul a fost
depăşit numeric de vrăjmaş, Dumnezeu le-a spus să aducă un cor în faţa armatei
şi să mârşăluiască în luptă. Şi a funcţionat! "In clipa când au început
cântările şi laudele, Domnul a pus o pândă împotriva fiilor lui Amon…" (2
Cronici 20:22). Nu aştepta să cânţi doar atunci când bătălia s-a terminat;
du-te la luptă cu lauda pentru Dumnezeu pe buzele tale şi ui-tă-te cum va
răsturna El situaţia.
CEDRI CEI FALNICI
"I se va da slava Libanului"
Deasupra celorlalţi cedri de pe munţii Libanului se
înalţă cedrul cel falnic. Totuşi, tăria lui nu stă în înălţimea lui, ci în cât
de adânci sunt înfipte rădăcinile. Se spune că cedrul cel falnic se poate apleca
aproape până la pământ fără să se rupă şi revine la poziţia dreaptă, mai
puternic. Astăzi Dumnezeu foloseşte cedri falnici pentru a zidi biserici
remarcabile.
Naşterea din nou reprezintă numai 5% din proces; restul
de 95% este creşterea în maturitate spirituală, "în adevăr, voi care de
mult trebuia să fiţi învăţători, aveţi iarăşi trebuinţă de cineva să vă înveţe
cele dintâi adevăruri ale cuvintelor lui Dumnezeu, şi aţi ajuns să aveţi nevoie
de lapte, nu de hrană tare. Şi oricine nu se hrăneşte decât cu lapte, nu este
obişnuit cu cuvântul despre neprihănire, căci este un prunc. Dar hrana tare este
pentru oamenii mari, pentru aceia a căror judecată s-a deprins, prin
întrebuinţare, să deosebească binele şi răul. De aceea, să lăsăm adevărurile
începătoare ale lui Hristos, şi să mergem spre cele desăvârşite" (Evrei
5:12-6:1). Să remarcăm cuvintele "pentru aceia a căror judecată s-a
deprins, prin întrebuinţare, să deosebească binele şi răul".
Nu poţi fi ca bătrânul fermier care mărturisea de fiecare
dată la întâlnirea de rugăciune, de joi seara: "Nu fac prea mari progrese,
dar îi mulţumesc lui Dumnezeu că sunt statornic". Într-o primăvară, când i
s-a împotmolit tractorul în mlaştină, când roţile se învârteau, dar nu
înaintau, s-a întâmplat că pastorul trecea pe acolo. Lăsându-şi geamul jos,
pastorul a zâmbit şi a spus: "Priveşte lucrurile în felul următor, frate,
nu avansezi prea mult, dar slavă Domnului că eşti statornic". Gata cu
scuzele pentru imaturitate! Trebuie să te lupţi să devii matur şi să creşti pe
deplin în Domnul, să devii din ce în ce mai mult asemenea lui Hristos (vezi
Efeseni 4:13)
Material primit pe email- Cosmina Bordeanu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)