Versetul zilei

15 martie 2011

Japonia înainte şi după cutremur !

    După cum ştim cu toţii,Japonia trece printr-o situaţie  cumplită.Astăzi am primit un link,unde putem vedea situaţia de acolo,deşi nu există emisiune tv în care să nu fie arătată si cunoscută lumii întregi.
Aveţi imagini în paralel ale Japoniei....înainte şi după tsunami.
Toate imaginile sunt cutremurătoare doar dacă le privim...dar nu ştiu ce am fi făcut dacă eram noi în situaţia lor...?????

   De fapt toate aceste lucruri care se întâmplă ,şi aici nu mă refer doar la această situaţie ci la întreagă planeta.nu  sunt lucruri care  prevestesc venirea Domnului,ci ele chiar fac parte din acest mare act care a început. Domnul Isus chiar a plecat pe norii cerului.

http://www.abc.net.au/news/events/japan-quake-2011/beforeafter.htm

    Rămâne o singură întrebare :
CARE ESTE STAREA MEA SPIRITUALĂ ŞI CUM ÎL ÎNTÂMPIN PE REGELE ,REGILOR ????

 

14 martie 2011

/:La Tine Doamne imi inalt sufletul:/
Domnul meu, ma-ncred in Tine,
Sa nu fiu dat de rusine,
Cel rau sa nu se bucure de mine.

/:Nu-ti aminti greselile mele:/
Domnul meu, ma-ncred in Tine,
Sa nu fiu dat de rusine,
Cel rau sa nu se bucure de mine.

/:Invata-ma cararile Tale:/
Domnul meu, ma-ncred in Tine,
Sa nu fiu dat de rusine,
Cel rau sa nu se bucure de mine.

/:Cei ce cred sunt prieteni cu Domnul:/
Domnul meu, ma-ncred in Tine,
Sa nu fiu dat de rusine,
Cel rau sa nu se bucure de mine.

Păstorul cel bun !!!

Da.....Domnul ESTE  Păstorul meu !
Cum ar putea fi caracterizat Păstorul cel bun ???
  • PĂSTORUL CEL BUN ÎNGRIJEŞTE DE TURMĂ !!!!!
Versetul 1: Domnul este Păstorul meu nu voi duce lipsă de NIMIC...
Aici nu  sunt enumerate lucrurile de care nu vom duce lipsă,ci se referă la TOATE cele trebuincioase ....nu voi duce lipsă de NIMIC...ca atare.....TOTUL
  • PĂSTORUL CEL BUN CONDUCE TURMA !!!!
Versetul 2:..şi mă duce la ape de odihnă...
De-atâtea ori suntem deznădăjduiţi...sunt momente în care suntem total dezorientaţi şi nu ştim ce să facem...nu ştim încotro să o luăm...nu ştim care mai este scopul pentru care trăim..dar lăsându-ne în Mâna LUI ,El ne va ajuta să ne înţelegem scopul şi ne va pune pe  traiectoria Sa,traiectorie care este după Voia Lui.Atunci  când crezi că nu mai există nici o şansă,când crezi că nu mai ai nici o scăpare şi nu vezi  nici luminiţa de la capătul tunelului...DUMNEZEU te poate scăpa.Important este ca să ne lăsăm în Mâna Lui, şi să acceptăm traiectoria  pe care ne-o  va indica,indiferent dacă acest drum ne place sau nu.
  • PĂSTORUL CEL BUN PĂZEŞTE TURMA !!!

Versetul 4: chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii...
Această promisiune  ne dă siguranţă şi în acelaşi timp ne produce o bucurie imensă.Oricât de cumplită ar fi situaţia prin  care trecem ,El ne va păzi. Imi place foarte mult Psalmul 91:
Vers.11 si 12 : Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale;şi ei te vor duce pe mâini, ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră....
El este cu noi în fiecare zi ,chiar dacă noi nu îl vedem,chiar dacă uneori  simţim că piciorul nostru alunecă de pe stânca cea tare.

Acest PĂSTOR dragul meu poate fi şi PĂSTORUL TĂU şi PĂSTORUL MEU .
Când îl acceptăm ca şi Păstor în viaţa noastră va dispărea îngrijorarea,va dispărea nesiguranţa ,va dispărea frica,pentru că, încredintându-ţi viaţa în Mâna LUI,El poate face lucruri mari şi cu siguranţă ceea ce face este mult mai bine decât ceea ce facem noi.

Editorial: păstor Marius Cimpoae

O zi binecuvântată !!!!!

O zi binecuvântată !!!!

     Speranta este puterea de a trece peste suferinţă cu elegantă şi raţiune...ambiţia de a ajunge la ŢINTĂ prin adevăr, nădăjduind că la final vei primi "premiul cel mare"...CERUL !!!!
   
    Vă doresc un început de săptămână în care să păşiţi alături de Domnul  şi călcând doar pe urmele SALE !!!!!

Emma a ajuns acasa


13 martie 2011

Iubirea


Am cautat iubirea ca pe-o cetate sfinta ca pe un cer de cintec in lumea de dureri. Am dat navala-n lume spre tot ce ochiu-ncinta. Si-am intilnit durerea. Dar cerul nicaieri.
Am cautat iubirea ca patrie voioasa ca pe-un pamint edenic de pace troienit, sa spun odata clipei: “Ramii, esti prea frumoasa!”
Si-am strabatut pamintul, dar pace n-am gasit
Am cautat iubirea ca pe un cer al firii. Si-am vrut sa-i ies in cale cu ramuri de finic, sa sorb din cupa lumii nectarul fericirii. Si-am spart in tandari cupa, caci n-am gasit nimic.
Am cautat zadarnic. Dar intr-o primavara, am intilnit in cale deodata un drumet. Pe umerii Lui trudnici purta o grea povara, o sarcina de zdrente si cioburi fara pret.


Trecea pe-o cararuie intimpinind batjocuri, lasind sa-i rupa ciinii din haina cite-un fald. Urca pe colti de stinca. Si-n urma Lui, pe-alocuri, vedeai pe piatra rece sclipiri de singe cald.
Si totusi in privire avea un cer de taina cum n-am vazut in lume in ochii nimanui. Si-am vrut sa-i smulg povara. Dar am cazut cu spaima, caci mult prea grea era povara Lui.
M-am ridicat degraba si L-am ajuns din urma sa aflu ce comoara in sarcina a strins. Dar am simtit ca viata ca de-un prapad se curma, cind am privit prin zdrente cutremurat de plins.
Caci se vedea-n comoara un clocot ca de cloaca, un clocotit de drojdii, un spumeg de scursuri. Tot ce-i murdar si putred in lumea asta-ntreaga vuia strivind grumazul sarmanei Lui fapturi.
-Dar unde duci straine povara Ta ciudata, povara de osinda sub care-atit Te-apleci? am intrebat, drumetul. Si El mi-a spus in soapta: -Spre apele uitarii, ca s-o arunc pe veci...
-Dar tu, vorbi strainul, urcind incet privirea, dar tu pe cine cauti innourat si crunt? -Eu... am soptit in sila, eu... cautam iubirea... -Iubirea? ... fu raspunsul strainului. ....EU SUNT.....

12 martie 2011

POVESTEA ŞORICELULUI


  Stateam si citeam azi o istorioara care mi-a dat de gandit.
M-am hotarat sa  o impartasesc cu voi.

   Un şoricel privi din crăpătura sa din perete şi îi văzu pe ţăran şi pe nevasta acestuia deschizând un pachet.
-Ce mâncare să fi adus oare? se întrebă şoricelul… Cu groază îşi dădu repede seama că era o capcană.
    Şoricelul se strecură cu mare grijă în curtea animalelor şi dădu alarma:
-E o capcană în casă, e o capcană în casă!
Găina cotcodăci şi se înfoie, ridică apoi capul şi îi spuse:
-Domnule Şoarece, vad bine că acest lucru te afectează, dar pentru mine el nu are nici o relevanţă.
-Nu pot permite ca acest lucru să mă afecteze.
Şoricelul se întoarse atunci înspre porc şi îi spuse:
-E o capcană în casă, e o capcană în casă!
Porcului îi fu milă de el, dar răspunse:
-Îmi pare foarte, foarte rău, Domnule Şoarece, dar tot ce pot să fac este să mă rog. Te asigur că te vei găsi în rugăciunile mele.  
   Şoricelul merse atunci la vacă şi îi spuse:
-E o capcană în casă, e o capcană în casă!
Vaca îi spuse:
-Vai! Domnule Şoarece, îmi pare foarte rău pentru tine, dar chiar nu este o urgenţă pentru mine.
   Şi aşa se întoarse şoricelul în casă, cu capul plecat şi cât se   poate de amărât, pentru a înfrunta de unul singur capcana pusă de ţăran.În chiar noaptea aceea în casă se auzi un zgomot … Cum ar fi zgomotul produs de o capcana în care s-a prins un şoricel.
   Nevasta ţăranului se repezi să vadă ce s-a prins. Pe întuneric, ea nu îşi dădu seama că în capcană îşi prinsese coada un şarpe veninos.
Şarpele o muşcă pe nevasta ţăranului. Ţăranul o duse cât putu de repede la spital, dar când o aduse acasă, ea mai avea încă febră. 
   Oricine ştie că cel mai bun tratament împotriva febrei este supa proaspătă de pui, aşa că ţăranul luă un cuţit şi se duse în curtea păsărilor, ca să facă rost de principalul ingredient pentru supă.Dar nevasta lui nu se însănătoşi, aşa că prietenele şi vecinele ei veniră să o îngrijească şi stăteau cu ea mai toată ziua.  Pentru a le da de mâncare, ţăranul fu nevoit să taie porcul.
   Nevasta ţăranului nu se mai însănătoşi şi muri la scurt timp.La înmormântare veni multă lume, iar ţăranul trebui să taie şi vaca pentru a-i hrăni pe toţi.
Şoricelul se uita din crăpătura lui din perete, cuprins de tristeţe.

   De multe ori si noi intalnim sau auzim poate ca multi dintre prieteni nostri au   probleme.E dificil sa te bagi in problemele altora,dar cateodata este atat de necesar ajutorul tau.  Aşa că data viitoare când auzi că cineva se confruntă cu o problemă şi tu ai impresia că acest lucru nu te priveşte, adu-ţi aminte:
   Când unul dintre noi este ameninţat, cu toţii suntem expuşi unui risc. Suntem cu toţii implicaţi în această călătorie numită VIATA. Trebuie să avem grijă unii de alţii şi să facem un efort în plus pentru a ne încuraja unii pe alţii      
                     Va doresc o zi minunata !!!

10 martie 2011

“VREAU LINIŞTE!"

    Sunt obosit de atâta muncă şi de văzut aceeaşi oameni în drum spre serviciu. Ajung acasă şi nevastă-mea serveşte acelaşi fel de mâncare la cină. Vreau să intru în baie, apoi să intru în camera mea, să mă întind în pat şi să stau liniştit la televizor, dar fiica mea nu mă lasă, pentru că vrea să se joace cu mine; nu inţelege că SUNT OBOSIT.


    Şi tatăl meu mă deranjează câteodată, soţia mea la fel, ... şi între nevastă, fiică şi tată, încep să înebunesc.


“VREAU LINIŞTE!"
        Unicul lucru bun este somnul, când închid ochii mă liniştesc şi parcă uit de toţi şi toate.


- Salut, vin pentru tine.
- Cine eşti? Cum ai intrat?
- M-a trimis Dumnezeu după tine. Mi-a spus să-ţi ascult plângerile şi... ai dreptate! A venit timpul să te odihneşti.
- Asta nu este posibil, pentru asta ar trebui să mor...
- Asa este, vei muri. Nu ai să mai întâlneşti aceeaşi oameni, nici nu mai trebuie să-ţi suporţi nevasta veşnic nemulţumită, nici pe micuţa ta fiică, nici să asculţi sfaturile tatălui tău.
- Dar ce se va intampla cu totul, cu serviciul meu....?
- Nu-ţi fă probleme, la firma unde lucrezi tu au găsit pe altcineva; şi acesta este foarte fericit, pentru că nu avea servici.
- Şi sotia mea, copilul meu?
- Soţia ta a întâlnit un bărbat bun, care o respectă şi o admiră pentru calităţile sale, şi are răbdare s-o asculte cu plăcere, fără să-i reproşeze nimic. Şi-n plus, are grijă de fiica ta, o iubeşte mult ca şi cum ar fi fost a lui, mai
ales că el este steril; şi oricât de obosit ar veni de la serviciu, are răbdare să se joace cu ea şi sunt foarte fericiţi.
- Nu, nu pot să mor...
- Îmi pare rău dar decizia a fost luată.
- Dar asta înseamnă că nu-mi mai pot săruta fiica niciodată, că nu-i mai pot spune "TE IUBESC" soţiei mele şi nici nu îmi mai pot îmbrăţisa tatăl. Nu, nu vreau să mor, vreau să trăiesc, nu vreau să mor încă...
- Dar, nu asta doreai? . . . . ODIHNĂ. Acum te poţi odihni etern; dormi pentru veşnicie.
- Nu, nu vreau, te rog, Dumnezeule...!
- Ce ai iubitule? Ai un coşmar? îmi şopti soţia mea, trezindu-mă.
- Nu . . . nu a fost un coşmar..." a fost încă o şansă"