1. Daca vrei sa faci un bine, atunci fa-l cand este nevoie.
2. Daca poti sa faci pe cineva fericit, nu sta pe ganduri.
3. Daca dai ceva, nu astepta ca fapta sa se intoarca.
4. Daca primesti ceva, da mai departe.
5. Daca nu poti sa ajuti pe cineva, spune-i-o in asa fel incat sa nu o recepteze ca pe un refuz.
6. Daca poti sa construiesti ceva, nu distruge.
7. Daca poti, fii hotarat in ceea ce spui si ceea ce faci.
8. Daca devii celebru, ramai modest.
9. Daca esti nervos, nu-ti descarca nervii pe altii.
10. Daca faci o observatie, nu jigni.
(Chris Simion)
Bunătatea lui Dumnezeu e ca răsăritul soarelui, se revarsă pe pământ fără a privi la merite!
Versetul zilei
25 februarie 2011
24 februarie 2011
Se aud pasii Mantuitorului !!
Spuneţi-le oamenilor că a mai rămas puţin... Clepsidra timpului înghite ultimele fire de siliciu după care va exploda în veşnicie.
Spuneţi-le oamenilor că joaca de-a biserica se poate finaliza cu căderea în bot în hăul iadului. Nu programele noastre sofisticate Îl bucură pe Domnul. În filarmonici sunt cântăreţi mai buni decât ai noştri, la televizor găsim oratori mai străluciţi decât cei ce se învârt pe lângă amvoanele noastre.
Spuneţi-le oamenilor că păcatele mici cântăresc greu la judecată. O pietricică în pantof te aşează jos, iar de acolo poţi privi strâmb vulpile mici ce-ţi zâmbesc albastru.
Spuneţi-le oamenilor că praful de pe Biblii va fi folosit de îngeri ca probă în condamnarea noastră. Genunchi tociţi de rugăciune trebuie, nu şezuturi tocite de yahoo messenger
Lăsaţi cuvintele găunoase şi ebraice şi vorbiţi-le oamenilor simplu să priceapă ce au de făcut. Nu mai speriaţi poporul cu criza. Dumnezeu e bogat, iar bau-bau-ul nostru e stupid.
Spuneţi-le oamenilor că viaţa trece şi când nu faci nimic, totul curge şi totul se plăteşte.
Vorbiţi-le despre dragostea lui Isus, dar spuneţi-le că El e şi foc mistuitor.
Spuneţi-le oamenilor că plăcerea păcatului e de-o clipă, iar remuşcările sunt eterne. Spuneţi-le că vine primăvara şi să iasă din biserici şi mall-uri vestindu-L pe Hristos prin parcuri.
Spuneţi-le nu ce vor ei să audă, ci ceea ce trebuie să audă. Spuneţi-le adevărul chiar dacă n-o să mai fiţi aleşi în conducerea bisericii şi-o să lucraţi ca măturători de stradă. Mai bine să suferiţi voi din cauza adevărului decât să sufere el din cauza voastră.
Vă rog să luaţi în calcul, în Numele lui Isus din Nazaret, posibilitatea că am dreptate în ceea ce vă scriu.
Spuneţi-le oamenilor că se aud paşii Mântuitorului. Dar şi ai lui Antichrist.
V l a d i m i r P u s t a n
Curriculum vitae spiritual !!!
Numele: Mă numesc „Copilul lui Dumnezeu”. Am primit acest nume când am fost înfiat … mi l-au înregistrat direct în Cartea vieţii. Încerc să îl port cu demnitate. „Vedeţi ce dragostea ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi suntem …” Data naşterii: M-am născut de două ori. Ultima dată m-am născut pentru ...Cer. „Adevărat, adevărat iţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.’’ Locul naşterii: Locul în care m-am născut şi-a lăsat puternic amprenta asupra mea. Prima dată m-am născut într-un loc mizer, numit fărădelege, păcat. Şi astăzi încă plătesc tribut faptului că m-am născut acolo. A doua oară m-am născut din Dumnezeu. „Iată că sunt născut în nelegiuire şi în păcat m-a zămislit mama mea … dar binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare , ne-a născut din nou, prin învierea lui Isus Hristos, la o nădejde vie, şi la o moştenire nestricăcioasă şi neîntinată şi care nu se poate vesteji, păstrată în ceruri pentru noi.” Familia: Am un Tată grozav, e cel mai grozav Tată din Univers. Îl cheamă Dumnezeu. Şi mă iubeşte enorm. Am şi un frate mai mare. Are 33 de ani şi vreo câteva veşnicii. Ca orice frate mai mare, are tot timpul grijă de mine. Îmi place când oamenii spun că semănăm … ”Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie întâi-născut dintre mai mulţi fraţi.” Adresa: Am locuit câţiva ani pe Str. Pierzării. M-am mutat de acolo. Deocamdată nu am o locuinţă stabilă. Sunt străin şi călător. În credinţă au murit mulţi eroi ai Scripturii, „fără să fi căpătat lucrurile făgăduite: ci doar le-au văzut şi le-au urat de bine de departe, mărturisind că sunt străini şi călători pe pământ.” Categoria socială: Am fost rob. Acum sunt fiu moştenitor… şi ce voi mai fi … nu mi s-a arătat încă. „Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi, nu s-a arătat încă. Dar ştim că atunci când Se va arata El, vom fi ca El ; pentru că Îl vom vedea aşa cum este … Şi dacă suntem copii, suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Hristos.” Studiile: Studiez în şcoala lui Isus - credinţa, nădejdea, dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor, smerenia şi altele. Multe discipline încă îmi dau mari bătăi de cap. Dar îmi place să cred că sunt un elev silitor. Mă străduiesc să fiu pregătit pentru marele examen. „Învăţaţi de la Mine, căci eu sunt blând şi smerit cu inima.” „Arată-mi Doamne, căile Tale şi învaţă-mă cărările Tale. Povăţuieşte-mă în adevărul Tău şi învaţă-mă …” Profesia: Am primit cea mai onorabilă slujbă dintre toate: aceea de a fi slujitorul tuturor. Încă încerc să mă deprind cu ea ...nu e deloc usoara. Oricum, slujba aceasta se plăteşte foarte bine. Dar nu acum … si nu aici … „Ci oricare vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru; şi oricare vrea să fie cel dintâi între voi, să fie robul tuturor.” Antecedente penale: Da, am şi aşa ceva. Am comis o crimă. Mi-am ucis propriul eu. Pentru asta, am primit pedeapsa maximă : am fost condamnat la fericire eternă. „Am fost răstignit împreună cu Hristos şi trăiesc dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi s-a dat pe Sine Însuşi pentru mine.” Proprietăţi: Sunt suficient de bogat, ca să nu mă îngrijorez pentru ziua de mâine. Iar când nu va mai fi un mâine, Cineva mi-a lăsat moştenire întregul cer. „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui şi toate celelalte lucruri vi se vor da pe deasupra … Nu va îngrijoraţi, deci, de ziua de mâine ; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi.” Hobby-uri: Îmi place să călătoresc: sunt în drum spre patria cerească. Îmi place şi să citesc : nu e nici o zi în viaţa mea fără Scriptură. Şi în general îmi place să-mi trăiesc viaţa din plin: o trăiesc pentru Dumnezeu. „Căci pentru mine a trăi este Hristos … căci dacă trăim pentru Domnul trăim … Situaţia actuală: Tot ce sunt acum, sunt prin harul Lui Dumnezeu şi harul Lui faţă de mine e nemăsurat …. „Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Şi harul Lui faţă de mine n-a fost zadarnic; ba încă am lucrat mai mult decât toţi : totuşi nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.” Data morţii: Încerc să mor în fiecare zi. Faţă de mine însumi. „De aceea, să omorâm mădularele noastre care sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea şi lăcomia … şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate, evlavie, aşteptând fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor Isus Hristos.” Te regasesti aici ???? |
23 februarie 2011
Mă rog ...
Mă rog pentru tine când ziua-i trecută,
Mă rog să ai pace, răbdare şi har;
Mă rog ca-n tumultul ce-ţi zbuciumă fiinţa
Să poţi să priveşti mereu spre Calvar.
Mă rog pentru tine când noaptea-i târzie
Şi capul ţi-l pleci obosit, când adormi,
Mă rog să-i iubeşti pe cei ce-ţi înşală
Speranţa, credinţa şi fiinţa-ţi răpun.
Mă rog pentru tine, natura când doarme,
Când capul în taine se-nvăluie-adânc,
Mă rog să slujeşti şi-n ziua de mâine
Aşa precum Isus, picioare spălând.
Mă rog pentru tine când ora-i trecută
Şi clopotele-n noapte se-ngână uşor,
Mă rog ca puterea divină şi sfântă
Să-ţi umple fiinţa şi-n bine s-ai spor.
Mă rog pentru tine, eu încă mai stărui,
Mă rog să ai pace, răbdare şi har;
Mă rog ca-n tumultul ce-ţi zbuciumă fiinţa
Să poţi să priveşti şi să urci pe Calvar.
Te roagă cu mine să fim o lumină,
Să fim o chemare, să fim un îndemn;
Te roagă cu mine ca-n orice clipită
S-avem în noi Viaţa, şi-altora s-o dăm
ZIUA DE AZI E O ZI SPECIALA
Acum douazeci de ani lucram ca si taximetrist ca sa ma intretin. Intr-o noapte cand am ajuns la o comanda, la 2 : 30 AM , cladirea era acoperita in intuneric, doar cu exceptia unei singure lumini la o fereastra de la parter...
In asemenea circumstante, multi taximetristi ar claxona o data sau de doua ori, ar astepta un minut si apoi ar pleca. Dar am vazut prea multi oameni care depindeau de taxi ca fiind singurul lor mod de transport.
Daca nu mi se parea un pericol, intotdeauna mergeam la usa .
Deci am mers si-am batut la usa . -" Doar un minut" raspunse o voce firava, a unei persoane mai in varsta.
Auzeam ceva fiind tras de-a lungul pardoselii.
Dupa o pauza lunga, usa s-a deschis. O femeie mica
de statura, in jur de vreo 80 de ani statea in fata mea.
Purta o rochie colorata si o palarie mare cu un material de catifea prins pe ea,ca si o femeie dintr-un film din anii'40.
Langa ea era o valiza mica de nailon. Apartamentul arata ca si cum nimeni n-ar mai fi locuit acolo de ani de zile. Tot mobilierul era acoperit cu cearsafuri.
Nu gaseai nici un ceas pe pereti, nici bibelori sau alte lucruri pe rafturi.
Intr-un colt era un panou plin cu poze peste care era pus un suport de sticla.
-"Ati putea sa imi duceti bagajul pana la masina?"zise ea.
Am dus valiza la masina si apoi m-am intors sa sa o ajut pe femeie. Ea m-a luat de brat si am mers incet spre masina. A continuat sa-mi multumeasca pentru amabilitatea mea.
-"Nu e mare lucru" I-am zis eu. " Doar incerc sa-mi tratez pasagerii in felul in care as vrea ca mama mea sa fie tratata
" Oh, sunteti un baiat asa de bun!" zise ea.
Cand am intrat in masina, mi-a dat o adresa, si apoi m-a intrebat : -" Ai putea sa conduci prin centrul orasului?"
-"Nu este calea cea mai scurta" am raspuns eu rapid.
-" Oh, nu conteza" spuse ea. -" Nu ma grabesc. Eu acum merg spre azil...".
M-am uitat in oglinda retrovizoare. Ochii ei erau scanteitori... -"Nu mi-a mai ramas nimeni din familie..." a continuat ea-"Doctorul spune ca nu mai am mult timp..." In tacere am cautat ceasul de taxare si l-am oprit. -"Pe ce ruta ati vrea sa merg?" am intrebat.
Pentru urmatoarele doua ore am condus prin oras.
Mi-a aratat cladirea unde odata ea lucrase ca si operator pe lift.
Am condus prin cartierul unde ea si sotul ei au locuit cand erau proaspat casatoriti. M-a dus in fata unui magazin cu mobila care odata fusese o sala de bal unde obisnuia sa mearga la dans pe vremea cand era fata. Cateodata ma ruga sa opresc in fata unor
cladiri sau colturi de strada si sa stau cu ea acolo in intuneric, contempland in tacere.
Cum prima aluzie de soare sa aratat pe orizont, mi-a spus dintr-odata :
-"Sunt obosita... Hai sa mergem."
Am condus in tacere spre adresa pe care mi-o daduse.
Era o cladire ieftina, ca si o casa mica , cu un drum de parcare care trecea pe sub o portita.. Doi oameni au venit spre taxi cum am si ajuns acolo. Erau atenti si concentrati aspura fiecarei miscari pe care o facea femeia. Am deschis portbagajul si am dus micuta valiza pana la usa . Femeia fusese deja asezata intr-un scaun cu rotile.
-"Cat va datorez?" a intrebat ea, in timp ce-si cauta portmoneul.
-"Nimic" am zis eu.
-"Dar trebuie si tu sa te intretii."
-"Nu va faceti griji...sunt si alti pasageri" am raspuns eu.. Aproape fara sa ma gandesc m-am aplecat si i-am dat o imbratisare. Ea m-a strans cu putere..
-"Ai facut unei femei in varsta un mic moment de bucurie" spuse ea. -"Multumesc."
I-am strans mana si apoi am plecat in lumina diminetii.
In spatele meu, o usa se inchisese... Era ca si sunetul de incheiere a unei vieti... Nu am mai luat alti pasageri in tura aceea de lucru.
Am condus pierdut in ganduri... Pentru restul zile de-abia puteam vorbi.
Ce ar fi fost daca femeia aceea ar fi dat peste un taximetrist manios sau unul care ar fi fost nerabdator sa-si termine tura?...
Ce-ar fi fost daca as fi refuzat sa iau comanda, sau doar sa claxonez o data si apoi sa plec?..
Uitandu-ma in urma nu cred ca am facut ceva mai important in intreaga mea viata.
Suntem conditionati sa credem ca vietile noastre se invart in jurul unor momente marete. Dar adesea aceste momente marete ne iau prin surprindere - frumos impachetate in ceea ce altii ar considera ceva putin, ceva neinsemnat.
OAMENII S-AR PUTEA SA NU-SI AMINTEASCA EXACT CEEA CE AI FACUT SAU CEEA CE AI SPUS, DAR INTOTDEAUNA ISI VOR AMINTI CUM I-AI FACUT SA SE SIMTA!!!
"Trateaza oamenii in felul in care ai vrea TU sa fii tratat !!!!!!!!!!"
In asemenea circumstante, multi taximetristi ar claxona o data sau de doua ori, ar astepta un minut si apoi ar pleca. Dar am vazut prea multi oameni care depindeau de taxi ca fiind singurul lor mod de transport.
Daca nu mi se parea un pericol, intotdeauna mergeam la usa .
Deci am mers si-am batut la usa . -" Doar un minut" raspunse o voce firava, a unei persoane mai in varsta.
Auzeam ceva fiind tras de-a lungul pardoselii.
Dupa o pauza lunga, usa s-a deschis. O femeie mica
de statura, in jur de vreo 80 de ani statea in fata mea.
Purta o rochie colorata si o palarie mare cu un material de catifea prins pe ea,ca si o femeie dintr-un film din anii'40.
Langa ea era o valiza mica de nailon. Apartamentul arata ca si cum nimeni n-ar mai fi locuit acolo de ani de zile. Tot mobilierul era acoperit cu cearsafuri.
Nu gaseai nici un ceas pe pereti, nici bibelori sau alte lucruri pe rafturi.
Intr-un colt era un panou plin cu poze peste care era pus un suport de sticla.
-"Ati putea sa imi duceti bagajul pana la masina?"zise ea.
Am dus valiza la masina si apoi m-am intors sa sa o ajut pe femeie. Ea m-a luat de brat si am mers incet spre masina. A continuat sa-mi multumeasca pentru amabilitatea mea.
-"Nu e mare lucru" I-am zis eu. " Doar incerc sa-mi tratez pasagerii in felul in care as vrea ca mama mea sa fie tratata
" Oh, sunteti un baiat asa de bun!" zise ea.
Cand am intrat in masina, mi-a dat o adresa, si apoi m-a intrebat : -" Ai putea sa conduci prin centrul orasului?"
-"Nu este calea cea mai scurta" am raspuns eu rapid.
-" Oh, nu conteza" spuse ea. -" Nu ma grabesc. Eu acum merg spre azil...".
M-am uitat in oglinda retrovizoare. Ochii ei erau scanteitori... -"Nu mi-a mai ramas nimeni din familie..." a continuat ea-"Doctorul spune ca nu mai am mult timp..." In tacere am cautat ceasul de taxare si l-am oprit. -"Pe ce ruta ati vrea sa merg?" am intrebat.
Pentru urmatoarele doua ore am condus prin oras.
Mi-a aratat cladirea unde odata ea lucrase ca si operator pe lift.
Am condus prin cartierul unde ea si sotul ei au locuit cand erau proaspat casatoriti. M-a dus in fata unui magazin cu mobila care odata fusese o sala de bal unde obisnuia sa mearga la dans pe vremea cand era fata. Cateodata ma ruga sa opresc in fata unor
cladiri sau colturi de strada si sa stau cu ea acolo in intuneric, contempland in tacere.
Cum prima aluzie de soare sa aratat pe orizont, mi-a spus dintr-odata :
-"Sunt obosita... Hai sa mergem."
Am condus in tacere spre adresa pe care mi-o daduse.
Era o cladire ieftina, ca si o casa mica , cu un drum de parcare care trecea pe sub o portita.. Doi oameni au venit spre taxi cum am si ajuns acolo. Erau atenti si concentrati aspura fiecarei miscari pe care o facea femeia. Am deschis portbagajul si am dus micuta valiza pana la usa . Femeia fusese deja asezata intr-un scaun cu rotile.
-"Cat va datorez?" a intrebat ea, in timp ce-si cauta portmoneul.
-"Nimic" am zis eu.
-"Dar trebuie si tu sa te intretii."
-"Nu va faceti griji...sunt si alti pasageri" am raspuns eu.. Aproape fara sa ma gandesc m-am aplecat si i-am dat o imbratisare. Ea m-a strans cu putere..
-"Ai facut unei femei in varsta un mic moment de bucurie" spuse ea. -"Multumesc."
I-am strans mana si apoi am plecat in lumina diminetii.
In spatele meu, o usa se inchisese... Era ca si sunetul de incheiere a unei vieti... Nu am mai luat alti pasageri in tura aceea de lucru.
Am condus pierdut in ganduri... Pentru restul zile de-abia puteam vorbi.
Ce ar fi fost daca femeia aceea ar fi dat peste un taximetrist manios sau unul care ar fi fost nerabdator sa-si termine tura?...
Ce-ar fi fost daca as fi refuzat sa iau comanda, sau doar sa claxonez o data si apoi sa plec?..
Uitandu-ma in urma nu cred ca am facut ceva mai important in intreaga mea viata.
Suntem conditionati sa credem ca vietile noastre se invart in jurul unor momente marete. Dar adesea aceste momente marete ne iau prin surprindere - frumos impachetate in ceea ce altii ar considera ceva putin, ceva neinsemnat.
OAMENII S-AR PUTEA SA NU-SI AMINTEASCA EXACT CEEA CE AI FACUT SAU CEEA CE AI SPUS, DAR INTOTDEAUNA ISI VOR AMINTI CUM I-AI FACUT SA SE SIMTA!!!
"Trateaza oamenii in felul in care ai vrea TU sa fii tratat !!!!!!!!!!"
22 februarie 2011
LUCRURILE MICI CONTEAZĂ
"Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari..."
Luca, 16:10
Când Michelangelo a pictat Capela Sixtină, a petrecut nenumărate ceasuri întins pe schele, perfectând detaliile. Un prieten, curios în privinţa motivului pentru care alegea lucrări care puteau fi văzute în ansamblu doar de la distanţă, l-a întrebat: "însă cine va şti dacă este sau nu reuşită?" "Eu", a răspuns Michelangelo. Isus a spus: "Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari...", înainte ca DUMNEZEU să-ţi încredinţeze o mare însărcinare, te va testa cu una măruntă. Singura modalitate de a afla dacă eşti pregătit pentru mai mult, este verificarea modului în care gestionezi posesiile curente. Dumnezeu nu te va promova dincolo de nivelul competenţei şi dedicării tale actuale, ci te va întoarce mereu la anumite domenii care trebuie perfecţionate. De fapt, evreii care n-au crezut că-i va duce în ţara promisă, au murit mergând în cerc, la numai circa 18km de aceasta.
Atât de aproape! Atât de trist!
Umblând cu Dumnezeu, E! îţi va mări credinţa testându-te în domeniile care necesită credinţă puţină.
Trecând examenul, te va aşeza în situaţii care necesită mai multă credinţă.
De fiecare dată când eşti dispus să te încrezi în El la un nivel superior, îţi va dezvălui încă puţin din măreţia Sa, răsplătindu-te cu şi mai multe binecuvântări.
Fiecare pas mărunt al credinţei duce la o relaţie mai bogată şi binecuvântată cu El.
Deci, cum te raportezi azi la lucrurile mărunte?
|
Ce lasam in urma noastra?????
Cu citiva ani in urma un pastor care venea din alt stat, a acceptat o pozitie la o Biserica din Hudson, Texas.. Dupa citeva saptamini de la sosire, a avut ocazia sa mearga cu autobuzul de la el de acasa pina in partea veche a orasului. S-a urcat in autobuz, si-a cumparat bilet, dar cind s-a asezat jos pe scaun si s-a uitat la restul ce l-a primit, a realizat ca soferul autobuzului i-a dat mai mult inapoi decit trebuia. In mintea lui considera ce are de facut si gindii cam asa …”mai bine sa-i dau cei 25 de centi inapoi”…gindi el…”nu e drept sa-i tin”…Apoi se gindi iara…”Nu sint decit 25 de centi cui ii pasa de atita?
Compania de autobuze si asa ne ia prea multi bani, n-o sa le lipseasca tocmai banutii astia. Ii accept ca pe un dar de la Dumnezeu si-mi vad de treaba…”
Cind veni insa statia unde trebuia sa se dea jos, se oprii in fata soferului pentru citeva clipe si ii spuse…
-”Uite tine aici , ca mi-ai dat prea mult rest cind am cumparat biletul…”Soferul zimbii si raspunse…
-“Nu esti tu noul pastor din oras?”
-“Da” raspunse acesta…
-In ultima vreme m-am gindit sa ma duc si eu la o biserica sa ma inchin. Asa ca intentionat ti-am dat mai mult inapoi sa vad ce faci. Te vad duminica la Biserica…”
Pastorul pasi jos de pe treapta autobuzului si in mod real se prinse cu amindoua miinile de primul stilp intilnit in cale…sa nu cada…se tinu de el si spuse stins…”Doamne…aproape ca ti-am vindut din nou Fiul…pentru 25 de centi…”
…………………...................................................................... Pazeste-ti gindurile ca ele vor deveni cuvinte…ai grija de cuvinte, ca ele devin actiuni. Fii atent la actiunile tale ca ele devin obiceiuri, iar acestea iti vor daltui caracterul.
Caracterul tau este mai la urma destinul tau.Viata noastra este probabil singura Biblie pe care unii oameni o vor citi . Imaginati-va citi oameni va privesc si va pun uneori in fata unor teste. Fiti totdeauna pregatiti sa dati socoteala de faptele voastre.…Numele de crestin pe care l-am primit ne va putea fi marturia noastra in fata judecatii...de noi depinde in ce fel va fi ,spre osanda sau spre fericirea si mostenirea vietii vesnice.
Compania de autobuze si asa ne ia prea multi bani, n-o sa le lipseasca tocmai banutii astia. Ii accept ca pe un dar de la Dumnezeu si-mi vad de treaba…”
Cind veni insa statia unde trebuia sa se dea jos, se oprii in fata soferului pentru citeva clipe si ii spuse…
-”Uite tine aici , ca mi-ai dat prea mult rest cind am cumparat biletul…”Soferul zimbii si raspunse…
-“Nu esti tu noul pastor din oras?”
-“Da” raspunse acesta…
-In ultima vreme m-am gindit sa ma duc si eu la o biserica sa ma inchin. Asa ca intentionat ti-am dat mai mult inapoi sa vad ce faci. Te vad duminica la Biserica…”
Pastorul pasi jos de pe treapta autobuzului si in mod real se prinse cu amindoua miinile de primul stilp intilnit in cale…sa nu cada…se tinu de el si spuse stins…”Doamne…aproape ca ti-am vindut din nou Fiul…pentru 25 de centi…”
…………………...................................................................... Pazeste-ti gindurile ca ele vor deveni cuvinte…ai grija de cuvinte, ca ele devin actiuni. Fii atent la actiunile tale ca ele devin obiceiuri, iar acestea iti vor daltui caracterul.
Caracterul tau este mai la urma destinul tau.Viata noastra este probabil singura Biblie pe care unii oameni o vor citi . Imaginati-va citi oameni va privesc si va pun uneori in fata unor teste. Fiti totdeauna pregatiti sa dati socoteala de faptele voastre.…Numele de crestin pe care l-am primit ne va putea fi marturia noastra in fata judecatii...de noi depinde in ce fel va fi ,spre osanda sau spre fericirea si mostenirea vietii vesnice.
Nu-l da pe o nimica toata…nu-l pretui cu ceva maruntis…ISUS merita mult mai mult!!!!!!!!
21 februarie 2011
O abordare corecta, din perspectiva crestina, este aceasta: trebuie sa-ti rezolvi toate problemele, nu doar unele, sau pe jumatate.
Atunci cand Cristos ne rezolva problema pacatului, El face mult mai mult decat sa ne implineasca o nevoie. El doreste sa transforme un dezastru intr-un succes extraordinar! Si puteti fi siguri ca nu se va multumi cu mai putin de atat!
Jay Adams
Atunci cand Cristos ne rezolva problema pacatului, El face mult mai mult decat sa ne implineasca o nevoie. El doreste sa transforme un dezastru intr-un succes extraordinar! Si puteti fi siguri ca nu se va multumi cu mai putin de atat!
Jay Adams
Abonați-vă la:
Postări (Atom)