Ultima sută de metri pentru creștini în SUA? New York Times:Bisericile trebuie OBLIGATE să accepte homosexualitatea
Un editorialist al ziarului New York Times a scris că bisericile
creștine trebuie „convinse sau forțate” să își schimbe învățăturile în
ceea ce privește homosexualitate.
Frank Bruni, el însuși homosexual, scrie că religia este „ultimul refugiu pentru homofobie”.
„Religia va da o licență pentru discriminare. Îi va face pe
tinerii homosexuali din familiile fundamentaliste să treacă printr-o
agonie inutilă: sunt stricat, sunt condamnat?”, scrie Bruni.
Bruni îl citează pe Mitchell Gold, un magnat din lumea mobilei, care spune că „liderii bisericilor trebuie obligați să scoată homosexualitatea de pe lista păcatelor”.
Editorialul vine în contextul în care o lege dată de statul Indiana
pentru a proteja libertatea religioasă și de conștiință a fost atacată
furibund de către lobby-ul LGBT, reușind să o modifice într-un sens opus
celui intenționat.
Mai mulți lideri creștini și conservatori din SUA au îndemnat oamenii
la rezistență non-violentă și nesupunere civică, în cazul în care
Curtea Supremă a SUA de la Washington va decide să legifereze
căsătoriile unisex în toată țara.
sursa:
http://activenews.ro/
Nu am inteles eu aceasta declaratie:
„liderii bisericilor trebuie obligați să scoată homosexualitatea de pe lista păcatelor”.
Adica...sa taiem de pe lista?
Cine suntem noi sau liderii crestini ca sa putem spune ce este pacat sau cat de grav este? Oare noi, crestinii am facut o lista cu pacate?
De fapt am o intrebare pentru acesti oameni:
"pentru ei mai este ceva pacat"?
Dumnezeu a spus clar ce este pacat, iar homosexualitatea este o uraciune inaintea lui Dumnezeu si
ESTE PACAT. In Biblia mea scrie clar, alb pe negru:
"
Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu o femeie. Este o urâciune"
Levitic 18:22
Starea de pacat a omenirii!
Mânia
lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui
Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbuşă
adevărul în nelegiuirea lor.
Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu.
În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui,
puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea
lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El.
Aşa că nu se pot dezvinovăţi;
fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu,
nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit; ci s-au dedat la
gândiri deşarte, şi inima lor fără pricepere s-a întunecat.
S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit;
şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor
într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru
picioare şi târâtoare.
De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile;
căci au schimbat în minciună adevărul lui
Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului,
care este binecuvântat în veci! Amin.
Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în
voia unor patimi scârboase; căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea
firească a lor în un care este împotriva firii;
tot astfel, şi
bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în
poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte
bărbătească lucruri scârboase şi au primit în ei înşişi plata cuvenită
pentru rătăcirea lor.
Fiindcă n-au căutat să păstreze pe
Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor
blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.
Astfel, au ajuns plini de orice fel de
nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de
pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase;
sunt şoptitori,
bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi,
fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă.
Şi, măcar că ştiu hotărârea lui Dumnezeu,
că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuşi, ei nu
numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac.
Romani 1:18-32
