Cred ca este
vital sa intelegem,dar mai ales sa ne
miscam catre stilul de viata care corespunde modului in care s-a intentionat ca viata sa fie
traita, sa aiba valoare.
Toti cautam
raspunsuri la intrebari:
Cine
suntem? De ce avem atatea probleme? Care este solutia?
Replica “ma
descurc singur”nu face parte din vocabularul lui Dumnezeu, insa azi au imbratisat-o
foarte multi crestini.Tocmai EL, nu ingaduie sa te descurci singur.
Pretentiile
noastre de mari cunoscatori…nu fac altceva decat sa ne ceara sa ignoram orice
alt sfat sau indrumare.Orice relatie in directia aceasta este
inexistenta, crestinii de fapt nu au relatii intre ei!
Masca
noastra adesea este denumita “bravare”
care ascunde un fals aer increzator si ”eschivarea bățoasa”care de fapt nu reflecta decat ca suntem
ignoranti, nepasatori…
Atat
eschivarea cat si bravarea sunt modalitati
de a ne apara de realitatea dureroasa a esecului.
Cu siguranta
masca mea este diferita de a celorlalti dar cu totii am gasit si gasim
strategii de a ne proteja de ochii
celorlalti.
Uneori chiar
credem ca avem si succes…si …mai asteptam si raspunsuri?
Ce ne ramane:
Sa ne
descurcam singuri ?
Atunci de ce
am ales sa umblam cu Hristos?
Sau…
renuntam la “masca” noastra?
Ne lepadam
de ea si ne punem baza pe Adevarul solid pe care il gasim in persoana Domnului
Isus.
Toti trebuie
sa recunoastem ca ne ascundem in spatele unor tipare protectoare, paravane.
Cred ca e
vremea sa constientizam aceste cateva aspecte, atitudini si sa renuntam la ele.
In general
oameni cauta modele, noi crestini avem model pe
Hristos!
E vremea sa indepartam diferentele si sa meditam, sa
ne intereseze mai mult asemanarile!
Crestini au o problema serioasa la nivelul
relatiilor pentru ca este fisurata relatia cu Hristos!
Obstacolul care trebuie depasit este ca:
ne lipseste schimbarea, nu o dorim cu
adevarat!!!
Evitam cercetarea sincera, am ramas agatati
in confort si in teorii atractive la
care credem noi ca am primit raspunsuri la intrebarile de mai sus si am ajuns...goi, lumesti.
Depinde de la cine vine propunerea schimbarii pentru a-ti da jos masca. Crestinii prefera sa-L iubeasca pe Hristos in taina. Ne ferim unii de altii pentru ca am cunoscut durerea. Dar acolo unde omul se teme... Dumnezeu face minuni..intervine atunci cand nu mai crezi in nimic.
RăspundețiȘtergereLa cei mai mulți dintre semeni văd nu o foame de acceptare, ci o foame de ”a-i pune jos” pe ceilalți într-un domeniu, oricare ar fi, dacă nu în toate! Și sunt gata să lovească. În funcție de educație, unii atacă direct, dur, alții cu ironii, alții pe la spate, alții agresiv-pasiv, iar alții se rănesc pe ei înșiși… Rochiile, mașinile, copiii, vacanțele, studiile, până și caritatea pot fi subiecte de competiție. Apoi se plâng de neiubire. Și au dreptate. Suntem atât de ne-învățați să ascultăm, să mângâiem, să pansăm rănile ori să acoperim greșelile celorlalți față de noi…
Dar dacă am iubi cu adevărat? ...am mai purta măşti? Dacă ne-am dărui pe noi înşine, fără să asteptam nimic in schimb, ne mai este teamă?
P.S. Nimic nu-i mai frumos, nimic nu-i mai plăcut ca frumuseţea sufletului!