Ne gasim la inceput de an si cum bine stim orice inceput dorim sa fie ”chiar un inceput” in toate domeniile, in care de-a lungul anului am esuat.
In urma unui sondaj facut la final de an s-a constatat urmatoarele: dupa primele 3 luni de la inceputul unui an, 80% dintre cei intervievati si-au tinut promisiunile, dupa 6 luni de zile au mai ramas doar 40% cei care au continuat sa respecte promisiunile facute la inceput de an, insa la final de an, realitatea a fost de-a dreptul zguduitoare. Doar 8% au continuat sa persevereze pana la capat in ceea ce si-au propus la final de an.
Nu stiu unde ne situam fiecare, nu stiu ce promisiuni ati facut in 2016, nu stiu cati ati respectat, insa imi doresc ca pe masura ce trec anii si devenim fiecare mai intelepti, mai maturi, sa cautam si in relatie cu Dumnezeu sa perseveram.
Inca de pe primele pagini ale Bibliei constatam ca omul a esuat.
Desi a fost facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, omul n-a dat ascultare Celui ce l-a creat, ci a ascultat de cel care avea sa fie vrajmasul omenirii.
Apoi tot in cartea Genesa vedem ca i s-a incredintat o slujba, iar el trebuia sa o implineasca cu bagare de seama, dar nici aici n-a perseverat, din contra si ca slujitor a dat gres in ceea ce i-a fost incredintat, de a pazi Gradina Edenului.
Apoi Dumnezeu i-a dat si functie de conducere, l-a facut stapan peste toata creatia, peste toate animale, dar si aici n-a avut randament. Odata ce insusi tu nu asculti de Cel care te-a creat, libertatea ta de stapan devine limitata. Apoi Dumnezeu i-a daruit familie, i-a dat o sotie, dar si aici a esuat prin ascultarea lui de ea mai mult decat de Cel care i-a fost Stapan.
Au trecut de-atunci milioane si milioane de generatii, insa nimic din experienta acestui om si nici de consecintele avute asupra intregii omeniri datorita esecului si a pacatului sau, nu ne-a schimbat atitudinea, din contra omul merge spre degradare tot mai mult. Bineinteles ca pacatul omenirii va fi platit cu un pret greu.
Ce-i de facut intr-o asemenea situatie? Ce trebuie sa facem noi ca si crestini?
Avraam intreba pe Dumnezeu:
„Doamne vei nimici Sodoma daca in ea vei gasi 50 de oameni buni?”
Negocierile au fost chiar indraznete as putea spune din partea lui Avraam, a mers pana la 10 oameni, dar Domnul a promis ca de vor fi gasiti 10, nu-i va distruge.
Astazi cred cu tarie ca vor fi gasiti mai mult de 10 care vor sa faca binele si vor persevera in ceea ce priveste lucrarea de mijlocire pentru tara noastra, pentru familiile noastre, pentru biserica si pentru intreg pamantul.
Doamne ajuta-ma sa fiu printre cei 10!
Ufff! Ce adevar! Credinta l-a salvat pe Lot, pentru ca Il iubea cu pasiune pe Dumnzeu.Era "drept" in fata Domnului.Nimeni nu se mai închina lui Dumnezeu decât Lot. Astazi ne confruntam cu nenumarate forme de ispitire, prin lipsa pazei usilor vointei, ratiunii si sentimentului nostru, iar cele mai periculoase sunt cele care intra sub acoperisul caselor noastre(inima noastra), ferestre spre Sodoma si Gomora. Este mai usor astazi a invidia pe cei din jur(pe motiv ca celalat este intelept, modest etc.),
RăspundețiȘtergeresau a imita bunavointa( mascata), pentru a fi promovat in industria diferitelor "castiguri usoare" si a arata intregii lumi reusitele tale(nemeritate), cu care te lauzi, de care trebuie sa te rusinezi si pentru care, de nu te vei lepada, te vor osândi. Dacă a fost posibil atunci, este cu putinta si astazi, omul va fi salvat daca intelepciunea omeneasca se alatura in chip smerit intelepciunii dumnezeiesti,in ascultare si în implinirea poruncilor duhovnicesti, fara de care nu exista mantuire.
Cand Dumnezeu priveste catre un om si se apleaca spre el, Dumnezeu cunoaste cu adevarat pe acel om. Ii cunoaste trecutul, prezentul dar se si bizuie pe viitorul acelui om pentru
ca stie, este sigur ca-I va respecta porunca. Usa Domnului este permanent deschisa, dar putini sunt cei ce pot intra pentru ca este ingusta. Poti intra doar daca credinta, iubirea izvoraste cu adevarat din inima ta.