15 IUNIE
Obadia 1: 1-11
Scurta profeţie a lui Obadia este în întregime consacrată lui Edom. Acest popor era duşmanul cel mai înverşunat al lui Israel, deşi era ruda sa cea mai apropiată.
Nu descindea el din Esau, fratele geamăn al lui Iacov? Ori această înrudire ar fi trebuit să-i vorbească conştiinţei lui Edom. Domnul îi aminteşte despre ea, spunându-i că era frate cu el acela faţă de care acţiona cu violenţă (v. 10).
In vizuina sa stâncoasă de pe muntele Seir, Edom trăia din tâlhărie. Se credea la adăpost de orice represiune, nimeni nu-1 egala în aroganţă. „Şi de acolo te voi coborî, zice Domnul" (v. 4). Mai devreme sau mai târziu, mândria omului se ciocneşte de un veto («Mă opun») al Celui Atotputernic, într-o prăbuşire vertiginoasă
(2 Corinteni 10.4,5).
Ce trezire brutală din acest vis vechi, dezmierdat în toate timpurile de om, de a ajunge până la cer (Babei: Geneza 11.4) şi astfel de a se face egal cu Dumnezeu (Filipeni 2.6)!
In forma lui modernă, acest vis reprezintă eforturile colosale ale omului pentru explorarea cosmosului şi pentru a-şi face „cuibul printre stele". „Şi de acolo te voi coborî", răspunde Domnul.
Dragi prieteni, să nu ne lăsăm orbiţi de măreţia omului, nici de succesele ştiinţei şi ale tehnicii! Să nu uităm că această lume este judecată şi că Dumnezeu îi va cere socoteală de locul pe care ea I 1-a oferit Domnului Isus: pe o cruce.
Obadia 1: 1-11
Scurta profeţie a lui Obadia este în întregime consacrată lui Edom. Acest popor era duşmanul cel mai înverşunat al lui Israel, deşi era ruda sa cea mai apropiată.
Nu descindea el din Esau, fratele geamăn al lui Iacov? Ori această înrudire ar fi trebuit să-i vorbească conştiinţei lui Edom. Domnul îi aminteşte despre ea, spunându-i că era frate cu el acela faţă de care acţiona cu violenţă (v. 10).
In vizuina sa stâncoasă de pe muntele Seir, Edom trăia din tâlhărie. Se credea la adăpost de orice represiune, nimeni nu-1 egala în aroganţă. „Şi de acolo te voi coborî, zice Domnul" (v. 4). Mai devreme sau mai târziu, mândria omului se ciocneşte de un veto («Mă opun») al Celui Atotputernic, într-o prăbuşire vertiginoasă
(2 Corinteni 10.4,5).
Ce trezire brutală din acest vis vechi, dezmierdat în toate timpurile de om, de a ajunge până la cer (Babei: Geneza 11.4) şi astfel de a se face egal cu Dumnezeu (Filipeni 2.6)!
In forma lui modernă, acest vis reprezintă eforturile colosale ale omului pentru explorarea cosmosului şi pentru a-şi face „cuibul printre stele". „Şi de acolo te voi coborî", răspunde Domnul.
Dragi prieteni, să nu ne lăsăm orbiţi de măreţia omului, nici de succesele ştiinţei şi ale tehnicii! Să nu uităm că această lume este judecată şi că Dumnezeu îi va cere socoteală de locul pe care ea I 1-a oferit Domnului Isus: pe o cruce.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu