Versetul zilei

22 februarie 2016

Mai presus de orice, avem nevoie de rugaciune!

Uneori ma gandesc sa ma opresc din a mai scrie pe blog. Nu din motive de timp, nici din lipsa de calauzire, ci pentru faptul ca asa abundenta de hrana spirituala ca acum, parca n-a fost niciodata. Bloguri, diferite site-uri crestine, biserici care transmit live, predici inregistrate care pot fi vazute si video si audio, cd-uri peste tot, literatura crestina din abundenta, posturi de radio, tv, tot ce vrei. Chiar traim vremea in care putem spune ca Evanghelia a ajuns la orice ureche. Doar urechile infundate nu aud vocea lui Dumnezeu, dar nu o aud nu pentru ca lor nu le vorbeste Dumnezeu, ci pentru ca nu vor sa auda.
Cred ca nevoia acuta acum, nu este de cuvant, mai ales pentru noi crestinii, ci de RUGACIUNE.
Uitati-va la ora actuala in biserici si veti vedea ca am dreptate!
 Cat este ”spectacol” ca sa fiu mai directa si cat este ”calauzirea Duhului”?
Nu am nimic cu cantarea, cu poezia sau orice alt punct din program, insa atat de mult a ajuns sa umple acestea timpul incat pentru rugaciune alocam foarte  putin timp. 
Mi-a venit in minte un verset din Matei:
”Casa Mea se va chema o casa de rugaciune, dar voi ati facut din ea o pestera de talhari”.
De ce nu i-o fi dat alta denumire? De ce a numit-o Domnul Isus - casa de rugaciune?
Cate asemenea case, au mai ramas intr-adevar, case de rugaciune?
Oricat de mult ne place cantarea, versurile sau orice altceva, desi eu sunt un iubitor al muzicii, insa trebuie sa recunosc ca rugaciunea este arma oricarui credincios si la ora actula am nevoie mai mult de rugaciune.
Trebuie sa stim ca noi suntem intr-un razboi, ori fara arma....ce-am putea face?
Nimic!!!
Intr-o vreme ca aceasta in care suntem instintati de Domnul pe toate caile, prin prorocii, prin vise, prin vedenii, prin Cuvant  si calendarul divin a inceput sa se deruleze contra cronometru avem nevoie de calauzire si de putere, iar aceasta nu o primim stand la un pahar de vorba, nici stand intr-un fotoliu la o ceasca de cafea ascultand muzica. Puterea o primim pe genunchi, in post si rugaciune. 
Biserica are nevoie de unitate!
 Avem nevoie ca Domnul sa reverse asupra noastra putere, avem nevoie sa deschida zagazurile cerului pentru a revarsa Duhul Sfant peste noi.
Vin vremuri rele si nu vom putea face fata. Cred cu tarie ca singura noastra sansa de biruinta in fata atacurilor celui rau este doar prin puterea Duhului Sfant.Biserica e atacata, familia e atacata, copiii nostri sunt atacati si sunt atrasi in cursele celui rau, noi uneori abia ne putem ridica dupa un atac spiritual, slujitorii nu mai au putere, toti suntem secati si vlaguiti, tocmai pentru ca lipseste rugaciunea sau nu este suficienta. 
Cred ca fiecare crestin se roaga, insa acum chiar avem nevoie sa facem rugaciuni, pana intr-adevar NE RUGAM. Greseala noastra a multor crestini este ca am cam invatat rugaciunile ca pe o poezie, ori rugaciunea este aceea stare in care Il simti pe Dumnezeu chiar  langa tine, cand simti atingerea Lui, cand simti ca toata povara ta a preluat-o El. Rugaciunea te aduce intr-o stare de libertate deplina.
Ma rog ca Dumnezeu sa puna in inma noastra acel foc, aceea pasiune in care sufletul nostru sa tanjeasca dupa Domnul. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu