Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi şi nu se aşază pe scaunul celor batjocoritori, asa incepe cartea Psalmilor.
Trei lucruri importante pentru un crestin care vrea sa traiasca o viata de sfintenie asa cum vrea Dumnezeu, nu se duce, nu se opreşte si nu se aşază.
Lumea ofera multe, dar este foarte important sa ne ferim de toate aceste oferte ale ei, pentru ca in contact cu "lumea", riscam sa ne molipsim.
In Evrei 12 scrie: "păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne", ceea ce ne confirma ca, contaminarea se face atat de usor, incat nici nu realizam.
De-aceea este bine sa ne tinem departe de tot ce se pare rau.
CUM?
Nu te duce, nu te opri si nu te aşeza.
E drept ca nu o sa mai fim priviti cu ochi buni, poate chiar vom fi socotiti "mai salbatici",e drept ca riscam sa ramanem fara prieteni, insa daca vrem sa fim pe placul Domnului, renuntam la toate acestea.Oricum, fie vorba intre noi, la necaz....m-ajuta prietenii sau Domnul?
Daca stam si facem scurt o comparatie intre ce ne ofera lumea si ce ne ofera Hristos, oare ce am alege?
Da...stiu! Raspunsul ar fi cam asa: cat sunt viu, vreau ceea ce ofera lumea, dupa ce mor, vreau ce ofera Hristos. Ori asta nu se poate, Hristos ne cere inca de acum sa murim, (Romani 6:11)
Tot aşa şi voi înşivă, socotiţi-vă morţi faţă de păcat, şi vii pentru Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru.
Care este atitudinea sau care este starea noastra fata de pacat? Simtim placere, atractie sau ne este scarba?
Uneori ne gasim pe o cale de mijloc in aceasta privinta. Poate ca nu ne dorim sa pacatuim si nu simtim o atractie deosebita fata de pacat, poate ca nu suntem nici in extrema cealalta incat sa ne fie scarba, insa suntem si noi ca sotia lui Lot...
privim din cand in cand in urma.
Lot si fetele au scapat, sotia lui Lot insa s-a transformat in stalp de sare pentru ca a nesocotit porunca data de Dumnezeu, "sa nu te uiti inapoi si sa nu te opresti....
scapa la munte ca sa nu pieri"
Privim si noi oare inapoi?
Ce etalon urmam? Pe cine imitam, pe cine idolatrizam? Cu cine vrem sa ne asemanam?
Scriptura ne da un etalon de urmat:
Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.
Insa trebuie sa stim un lucru:
"daca vrem sa ne asemanam cu ISUS, nu suntem acceptati de lume, dar daca ne asemanam cu lumea, nu avem cum sa declaram ca suntem ai lui HRISTOS"
In Evrei 12 scrie: "păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne", ceea ce ne confirma ca, contaminarea se face atat de usor, incat nici nu realizam.
De-aceea este bine sa ne tinem departe de tot ce se pare rau.
CUM?
Nu te duce, nu te opri si nu te aşeza.
E drept ca nu o sa mai fim priviti cu ochi buni, poate chiar vom fi socotiti "mai salbatici",e drept ca riscam sa ramanem fara prieteni, insa daca vrem sa fim pe placul Domnului, renuntam la toate acestea.Oricum, fie vorba intre noi, la necaz....m-ajuta prietenii sau Domnul?
Daca stam si facem scurt o comparatie intre ce ne ofera lumea si ce ne ofera Hristos, oare ce am alege?
Da...stiu! Raspunsul ar fi cam asa: cat sunt viu, vreau ceea ce ofera lumea, dupa ce mor, vreau ce ofera Hristos. Ori asta nu se poate, Hristos ne cere inca de acum sa murim, (Romani 6:11)
Tot aşa şi voi înşivă, socotiţi-vă morţi faţă de păcat, şi vii pentru Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru.
Care este atitudinea sau care este starea noastra fata de pacat? Simtim placere, atractie sau ne este scarba?
Uneori ne gasim pe o cale de mijloc in aceasta privinta. Poate ca nu ne dorim sa pacatuim si nu simtim o atractie deosebita fata de pacat, poate ca nu suntem nici in extrema cealalta incat sa ne fie scarba, insa suntem si noi ca sotia lui Lot...
privim din cand in cand in urma.
Lot si fetele au scapat, sotia lui Lot insa s-a transformat in stalp de sare pentru ca a nesocotit porunca data de Dumnezeu, "sa nu te uiti inapoi si sa nu te opresti....
scapa la munte ca sa nu pieri"
Privim si noi oare inapoi?
Ce etalon urmam? Pe cine imitam, pe cine idolatrizam? Cu cine vrem sa ne asemanam?
Scriptura ne da un etalon de urmat:
Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.
Insa trebuie sa stim un lucru:
"daca vrem sa ne asemanam cu ISUS, nu suntem acceptati de lume, dar daca ne asemanam cu lumea, nu avem cum sa declaram ca suntem ai lui HRISTOS"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu