Astazi citeam pe un site de socializare, un verset postat de o sora draga mie, si am stat cateva clipe si am meditat la el.
“După ce veţi suferi… Dumnezeu … vă va desăvârşi” 1 Petru 5:10
De la Dumnezeu vine si bucuria si incercarea. Atunci cand suntem incercati, atunci cand cunoastem suferinta, atunci cand pierdem pe cineva drag, atunci cand prin portofel "bate vantul", atunci cand diagnosticul "cancer" este pronuntat de medic in dreptul analizelor noastre, ne intrebam oare de ce ingaduie Dumnezeu sa trecem prin asa ceva daca ne iubeste...?
Atunci incepem sa cartim, atunci dispare de pe buzele noastre cantarea de lauda, atunci..."ni se ineaca corabiile toate", asta ca sa folosesc o expresie mai uzuala.
Tot mai putine sunt clipele in care ne ridicam ochii spre cer multumindu-i pentru toate binecuvantarile primite. Cand toate merg ca pe roate....ne atribuim meritul:
"SUNTEM CEI MAI DESTEPTI, SUNTEM ...GENIALI"
Cand suntem coplesiti de probleme..."DUMNEZEU E DE VINA"...
Rar am auzit, si recunosc chiar in dreptul meu o spun cu rusine, sa ii aducem Domnului o zi de jertfa ca multumire, pentru ca ne merge foarte bine. Dar ceea ce este interesant ca in incercare stim mai mult ca oricand ce inseamna rugaciunea cu staruinta, stim ce inseamna postul, stim ce inseamna ungerea...atunci cautam pastorii pentru a sta de vorba, atunci stim sa facem totul....in incercare stim sa ridicam ochii spre cer mai mult...ceea ce de fapt, ar trebui sa facem in fiecare zi.
Ne intrebam de ce suferim, de ce suntem pusi la incercare.....iata un motiv pentru care avem parte de incercari...
In incercare suntem aproape de Domnul, in incercare avem credinta lui ISUS!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu