Astept baietelul in masina sa termine ora de baschet.Desi este un timp superb de toamna,soarele straluceste atat de puternic ,incat parca ar vrea sa ii spuna toamnei....."mai stai...mai asteapta putin".....
Indicat ar fi fost sa stau si eu afara sa privesc pe marginea terenului....Am facut-o....dar m-am intors la masina....si am pornit repede laptopul sa asez cateva ganduri.
Stateam si ma uitam la ei...la copiii din teren, cat de fericiti sunt,alearga ,sar,sunt plini de viata.....dar ce este cel mai important si ceea ce am citit pe fetele lor ....nu au nici un fel de grija.
Ei nu stiu ce inseamna stres,nevoi,lipsuri si toate aceste lucruri care ne-au inundat viata si ne impiedica sa ne bucuram de ea.
Noi ,adulti...am si uitat aceste vremuri.....parca au fost candva...demult......
Ma uit la fetele oamenilor care trec pe langa mine....desi ei nu ma zaresc pentru ca sunt in masina.....dar ma sperie ce vad.
Sunt oameni tristi,suparati,incruntati...nervosi.....nerabdatori.A trecut o femeie destul de tanara,imbracata frumos...avea lacrimi in ochi ,vorbea singura.
Ce mare diferenta......!!!!!!
In terenul de baschet copiii fac galagie mare,rasete ,veselie multa......pe strada adultii tristi,suparati....amarati...
Undeva...aproape de scoala,bate gongul.....ora 3....s-a terminat ora de baschet.
Ce bine .....bine e ca si eu am ramas un copil...!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu