Versetul zilei

26 mai 2016

Hrana ta zilnica!

26 MAI
Osea 9.1-17
Evenimentele istorice care corespund acestor profeţii sunt relatate în capitolele 15.8-17.18 din cartea 2 Împăraţi. Cei din urmă împăraţi ai lui Israel au considerat ca fiind o politică înţeleaptă aceea de a se sprijini alternativ pe Egipt şi pe Asiria (v. 3; comp. cu capitolul 7.11,12 şi cu 2 Împăraţi 17.4), însă tocmai aceasta le-a adus pieirea. La rândul lor, cei scăpaţi din Ierusalim şi din Iuda caută să se refugieze în Egipt (la Nof, sau Mof) mai degraba decât să rămână în „ţara Domnului", cum fuseseră îndemnaţi de Ieremia (v. 6; Ieremia 42.10,19).
Nu suntem oare şi noi asemenea lor?
 De câte ori nu ni se întâmplă şi nouă ca, izbindu-ne de câte o greutate, să căutăm ajutor mai degrabă la oameni decât la Domnul (Psalmul 60.11)? Efraim trebuia să fie lipsit de fii, să rămână steril şi fără roade pentru Dumnezeu, asemenea smochinului pe care 1-a blestemat Domnul
 (v. 16; Marcu 11.12-14).
Această profeţie se împlineşte prin risipirea actuală a celor zece seminţii, până la restabilirea lor pentru împărăţia milenială. Cât despre iudeii propriu-zişi (Iuda şi Beniamin), soarta lor, de la respingerea lui Mesia, este de a fi „rătăcitori printre naţiuni" (v. 17; Deuteronom 28.64,65). Necunoscând timpul „cercetării" lor în har (Luca 19.44 sf), ei trebuie să fie cercetaţi prin judecată
 (v. 7).

25 mai 2016

Mai exista o sansa...!: Noapte buna !

Mai exista o sansa...!: Noapte buna !: Noapte buna !
  "La toti ni-e greu dar nu la fel"
...este expresia unui coleg de-al meu de servici.
La inceput am zambit cand am auzit-o in urma cu ceva ani....dar oridecate ori discutam de problemele noastre sau ale altcuiva...el repeta din nou...."La toti ni-e greu dar nu la fel"
Asa am inceput sa analizez foarte bine expresia....si am constatat ca zice un mare adevar.
   Fiecare dintre noi avem probleme.De multe ori ni se pare ca Dumnezeu este surd la strigatul nostru.Alta data avem impesia ca Dumnezeu nu stie exact ceea ce avem nevoie....
   Se intampla sa cerem ceva...si primim altceva. Si atunci ne intrebam....ce face Dumnezeu...?
Unde este cand noi strigam catre El...?
Il strigam suficient de tare ca sa ne auda...?
Vrei sa stii....cat mai dureaza rezolvarea lor.....?


AICI ESTE RASPUNSUL....
Distanta intre problemele tale si rezolvarea lor, este aceeasi distanta intre genunchi si podea!

Hrana ta zilnica!

25 MAI
Osea 8.1-14
Anunţate cu trâmbiţa, judecăţile vor cădea asupra poporului vinovat (comp. cu Matei 24.28,31; Apocalipsa 8.6...). Acesta va riposta cu îndârjire: „Dumnezeul meu, noi Te cunoaştem, noi, Israel..." (v. 2), însă protestul pe care ei îl aduc va atrage un răspuns neiertător:
„Vă spun: nu vă cunosc" (Luca 13.27). Matei 7.21 îi citează pe aceşti falşi creştini care strigă: „Doamne, Doamne!", fără să fi fost însă vreodată interesaţi de voinţa divină, iar versetele 2-4 subliniază tocmai această contradicţie dintre expresia rostită cu buzele, „Dumnezeul meu", şi spiritul de totală independenţă manifestat de popor. Chiar dacă odinioară Dumnezeu era Cel care desemna împăraţii şi poruncile cu privire la închinare, Israel îşi alesese singur căpeteniile şi pusese de capul lui bazele unei religii idolatre (v. 4,5,11; 1 Impăraţi 12.20,28-33). Astăzi, în creştinătate, fiecare crede că poate decide singur în ce fel va aduce închinarea, astfel că în grupurile sectare şi în biserici întâlnim atâtea modalităţi de închinare, cât să fie satisfăcute toate felurile de a privi.
Fiii lui Israel vor fi „ca un vas în care nu-ţi găseşti plăcerea" (v. 8; Isaia 30.14). „Domnul nu găseşte plăcere în ele" (v. 13). In ce ne priveşte, de am putea fi, oricare dintre noi, „un vas spre onoare, sfinţit, folositor Stăpânului, pregătit pentru orice lucrare bună"!
 Şi să nu uităm de obligaţiile pe care le are „oricine rosteşte Numele Domnului” (2 Timotei 2.19-22).'

24 mai 2016

Esenta de soc 100% naturala!

Nu sunt eu genul care sa postez retete de mancaruri sau prajituri si mai ales pe blog, unde tematica blogului este de cu totul alta natura, insa imi permit totusi sa postez o reteta de esenta de soc, avand in vedere ca este sezonul acestei flori cu o aroma deosebita si in plus nu vreau sa fiu egoista sa ma bucur doar eu de reteta.

Drept este ca nu la toata lumea ii place, sunt si persoane carora nu le place izul de soc, insa cred ca aceasta esenta este cu mult superioara sucurilor din comert. Noua ne place, desi ”kinder-ul” nu se da in vant dupa acest suc, totusi am facut astazi a doua oara in acest sezon. 
35-40 flori de soc
4 kg de zahar
3 l apa rece
100 gr sare de lamaie(12 pliculete)
3 lamai 

Din aceste ingrediente obtineti 7 litri de ESENTA!!!

Se pune 4 kg de zahar in 3 litri apa rece si se amesteca pana se topeste (atentie...nu pe foc) . Se razuieste coaja de la 3 lamai si se stoarce apoi zeama dupa care se adauga sarea de lamaie, iar la final florile de soc.
Se amesteca toate impreuna si se tine la macerat in frigider 24 de ore timp in care amestecam oridecate ori avem ocazia. Dupa 24 de ore se scot florile intr-o sita scurgandu-le de zeama, apoi se strecoara sucul si se pune in flacoane, de preferat flacoane de 1/2  sau 1 litru, bineinteles lasand  putin liber gatul flaconului.
 Se pastreaza la congelator si oridecate ori avem pofta de un suc natural, este binevenita aceasta reteta fara sa mai punem ca este 100% naturala.


O zi plina de iubire in Hristos!

E dimineaţă...
Isuse blând,
spre  Cer se-nalţă
întâiul gând.

Cu prima rază
Te regăsesc.
Te ştiu de pază
şi-Ţi mulţumesc.

E dimineaţă!
Iubit Isus,
somnul mă-nvaţă
să fiu supus.

Şi iar sub soare
când mă trezesc,
mă uit în zare
şi-Ţi mulţumesc.

Şi-odată-n viaţă
mă voi trezi
privind în faţă
eterna zi...

Salvat prin cruce
prin har ceresc,
Isuse dulce,
Îţi mulţumesc!

                          Costache Ioanid

Hrana ta zilnica!

24 MAI
Osea 7.1-16
„Am vrut să vindec pe Israel..." (v. 1). „Voiam să-i răscumpăr" (v. 13). 
Acesta este gândul lui Dumnezeu!
 Şi la fel este şi cu privire la tine, prieten încă neconvertit, însă este nevoie ca dorinţa ta să răspundă intenţiei Sale (loan 5.6). „Am vrut să-i adun pe copiii tăi" —
Se va adresa Isus, mai târziu, Ierusalimului; iar răspunsul a fost: „...şi n-aţi vrut” (Luca 13.34).
Am putut observa deja starea morală deplorabilă a lui Israel, sub trăsăturile unei femei adultere (cap. 2) şi ale unei juncane îndărătnice (cap. 4.16). Aici el este comparat, succesiv, cu o masă de aluat dospit (v. 4), cu o turtă neîntoarsă (v. 8), cu o porumbiţă proastă (v. 11), cu un arc înşelător (v. 16). Pe un ton ironic, Domnul stigmatizează deopotrivă orgoliul şi lipsa lor de inteligenţă. Amestecul cu străinii a avut ca efect irosirea puterilor lui Efraim. „Perii albi" (v. 9) sunt semnul energiei scăzute... „Şi el nu ştie". In ce ne priveşte, să fim bine lămuriţi că a fraterniza cu lumea, indiferent sub ce formă, înseamnă pierderea comuniunii cu Domnul; şi, odată cu aceasta, fără să-şi dea seama, creştinul este deposedat de întreaga energie spirituală. Exemplul lui Samson confirmă acest adevăr în modul cel mai solemn (citiţi Judecători 16.19,20).

23 mai 2016

Legea Domnului!

Ca tot suntem intr-o perioada in care sunt alegeri, mi-am amintit de un verset din Scriptura care spune, ” Legea Domnului este desavarsita si invioreaza sufletul”(Ps.19:7)
La o anumita perioada de timp, in fiecare tara sunt alegeri, se alege un nou presedinte, un nou guvern si fiecare dintre acestia vin cu noi propuneri si noi legi, iar in functie de voturile lor acestea intra in vigoare sau nu. Dupa cum stim nu intotdeauna legile date de oameni sunt si cele mai bune. Sunt legi poate in defavoarea unei anumite categorii de oamenii sau in favoarea unora, insa indiferent ce fel de legi sunt, ele nu raman niciodata vesnice si nici nu sunt desavarsite.  Legile date de oamenii sunt schimbatoare si cu toate ca stim acest lucru suntem obligati sa le respectam.
Nerespectarea unei legi in vigoare atrage sanctiune si pedeapsa.
Exista insa o lege despre care stim ca este si buna, si dreapta, si vesnica. Este o lege care este desavarsita si ea nu se schimba niciodata, ba mai mult legea aceasta ne invioreaza sufletul.
 Aceasta lege este singura lege care nu are in vedere fata omului, nu favorizeaza pe unii si nici nu defavorizeaza pe altii. Este o lege dreapta si ea ramane in vigoare vesnic. 
Aceasta este Legea Domnului!
Omul insa in nepasarea lui nu-i pasa de legile lui Dumnezeu. Fiecare si-a croit un drum asa cum a crezut de cuviinta, si-a facut obiceiuri, ritualuri, respecta traditii insa de cea mai mare Lege, nu-i pasa.
Sfideaza cu buna stiinta Legile lui Dumnezeu si asta doar pentru a respecta o lege data de un om, care astazi este in vigoare si maine nu....
Temelia Cuvantului este Adevarul si toate legile Tale cele drepte sunt vesnice!
Psalmii 119:160
Sunt drepte si sunt vesnice! Ele nu se schimba pentru ca Insusi Creatorul acestor Legi este vesnic. 
Isus Hristos este Acelasi, ieri, azi si in veci!
Da-mi pricepere ca sa pazesc Legea ta si s-o tin din toata inima mea!
Ps.119:34

Hrana ta zilnica!

23 MAI
Osea 6.1-11
Osea tocmai enunţase ceea ce aşteaptă Dumnezeu pentru a-1 vindeca pe Israel: „până îşi vor recunoaşte vina" (cap. 5.15). Nu este deci impresionant să-1 vedem pe profet cum imediat după aceasta, îşi ia într-un fel poporul de mână şi-i spune: „Veniţi, să ne întoarcem la Domnul..."? Cel ce a lovit ne va lega rănile. Un păstor explica cum a fost nevoit să rupă el însuşi piciorul unei oi neascultătoare, pentru a o face dependentă de el şi pentru a şi-o ataşa prin îngrijirile sale. Versetul 4 redă în mare starea morală a poporului ... şi, din nefericire, a multor creştini. Câţi nu au avut o convertire plină de promisiuni şi totuşi către ei se poate îndrepta acum această mustrare: „Bunătatea voastră este ca ... roua care trece curând' (v. 4; Apocalipsa 2.4)! Fie ca, în pofida contactelor aducătoare de uscăciune cu această lume, Domnul să păstreze în inimile noastre prospeţimea afecţiunilor pentru El! In zadar aduceau Efraim şi Iuda animale pentru jertfe (cap. 5.6)! 
Domnul le răspunde: „Bunătatea îmi place, nu jertfa" (v. 6, pe care Domnul îl citează în două rânduri fariseilor: Matei 9.13; 12.7).
Dragostea pentru Hristos, însoţită de dragostea care decurge din aceasta, cea pentru aproapele, este singurul considerent pentru care Dumnezeu recunoaşte la cineva o slujire, orice-ar fi 
(1 Corinteni 13.1-3).