Versetul zilei

21 ianuarie 2016

O zi binecuvântată!

   Binecuvantati, popoare pe Dumnezeul nostru!
   El ne-a păstrat sufletul cu viață și n-a îngăduit să ni se clatine piciorul.

Hrana ta zilnica!

21 IANUARIE
Psalmul 108
„Mă voi trezi în zori de zi..." (v. 2). Asemeni lui David, să apreciem şi noi valoarea acestor prime momente ale dimineţii petrecute în comuniune cu Domnul (comp. cu Psalmul 63.1). Experienţa arată că, dacă nu ştim să profităm de ele, ocazia nu se regăseşte uşor în restul zilei.
Versetele 5 şi 6 ne aduc aminte de două adevăruri pe care nu trebuie niciodată să le pierdem din vedere în rugăciune: In primul rând, că eliberarea şi binecuvântarea celui credincios sunt nedespărţite de gloria lui Dumnezeu. Prea adesea uităm de această glorie divină în momentele de rugăciune şi suntem preocupaţi în mod egoist de ceea ce ne priveşte pe noi. Să căutăm „mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, şi toate celelalte lucruri ni se vor da pe deasupra (Matei 6.33). In al doilea rând, cunoscând dragostea Domnului pentru ai Săi, să nu ne sfiim să facem apel la ea: „pentru ca preaiubiţii Tăi să fie scăpaţi", spune psalmistul (v. 6; cont), cu Ioan 11.3).
Începând cu versetul 6, psalmul (care a început cu v. 7-11 din Psalmul 57) reproduce versetele 5-12 din Psalmul 60. Ele se situează în vremea când Dumnezeu va lua din nou în stăpânire hotarele lui Israel. „El a vorbit în sfinţenia Sa" (v. 7), iar cele dintâi cuvinte ale Sale sunt: „Mă voi bucura...". Bucuria Domnului este să-i binecuvânteze pe ai Lui şi să împartă cu ei moştenirea Sa.

20 ianuarie 2016

Hrana ta zilnica!

20 IANUARIE
Psalmul 107.23-43 
Mulţi oameni nu se gândesc la Dumnezeu decât în momentul încercării. Trebuie atunci să se mai mire de ce le sunt trimise? Asemeni acestor marinari prinşi de furtună (v. 23-28), oamenii sunt uneori puşi în situaţii disperate (Luca 8.23...). Dumnezeu vrea prin acestea să-i facă să conştientizeze totala lor neputinţă şi deşertăciunea întregii lor înţelepciuni (v. 27; Psalmul 108.12). Cu ce scop?
 Ca să-i determine să strige către El. Atât aşteaptă Domnul pentru a interveni. La glasul Său, valurile se potolesc (v. 29). Şi, în acelaşi timp, se linişteşte sufletul omului, când consimte să-I încredinţeze Domnului cârma pentru a fi condus în portul dorit! (v. 30).
Aceste căi ale lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletului au câte un corespondent în viaţa celui credincios. Resursele terestre din care el se adăpa pot seca (v. 33; comp. cu 1 Impăraţi 17.7), însă, în acelaşi timp, Domnul îl va face să găsească apa vie în locul în care nu o căuta (v. 35; Exod 15.22-25). Ceea ce părea arid şi amar va deveni pentru suflet, cu siguranţă, un izvor de bucurie şi de putere. „Cine este înţelept va lua seama la aceste lucruri şi va înţelege bunătăţile Domnului" (v. 43). Să fim siguri că toate împrejurările noastre, atât cele dureroase cât şi cele plăcute, sunt distribuite prin „bunătatea Lui care rămâne pentru totdeauna" (comp. cu v. 1).

19 ianuarie 2016

Fa-ti timp si asculta!

Hrana ta zilnica!

Cu intarziere, dar pentru ca nu trebuie sa intrerupem studiul, astazi  voi posta si ziua de ieri si cea de azi.

18 IANUARIE
Psalmul 106.24-48
In Psalmul 105, verbele exprimau intervenţia suverană a lui Dumnezeu: „El a trimis (v. 17, 26, 28), a vorbit (v. 31, 34), a dat (v. 32), a lovit (v. 36), a scos (v. 37,43)...". Aici, cum am văzut, gândurile şi faptele omului (şi ce fapte!) sunt cele puse în evidenţă: „n-au crezut,... au murmurat,... s-au amestecat cu naţiunile, ... au slujit idolilor lor,... au vărsat sânge nevinovat,... s-au întinat..." (v. 24-39). Ce istorie dezolantă a acestui popor care s-a scufundat din ce în ce mai mult în rău şi care a făcut tot posibilul pentru a aprinde mânia Domnului (v. 40)! Ne-am fi aşteptat la respingerea sa definitivă. Ei bine, acest rechizitoriu care ne dă fiori se încheie cu victoria harului.
Din nou Dumnezeu este Cel care acţionează: „El a privit la strâmtorarea lor când le-a auzit strigătele, ... Şi-a amintit, ... I-a părut rău, ... a făcut să găsească milă" (v. 44-46). La această îndurare cu totul divină va răspunde o laudă
eternă (v. 48).
Păcatul din versetul 24 era un ţepuş care ţintea în mod deosebit inima lui Dumnezeu - „Au dispreţuit ţara cea plăcută". Creştini, noi suntem în drum spre o patrie nespus mai plăcută decât Canaanul pământesc: Cetatea cerească, Casa Tatălui. Este ea în ochii noştri plăcută, ... sau dispreţuită! 
Toată umblarea noastră va depinde de aceasta.


19 IANUARIE
Psalmul 107.1-22
Cea de-a cincea carte a psalmilor îi priveşte profetic pe răscumpăraţii lui Israel (Iuda şi cele zece seminţii), strânşi în ţara lor (v.3) în „zorii zilei" mileniale (Psalmul 108.2). Ei îşi amintesc în Psalmul 107 de necazurile întâmpinate pe drumul de întoarcere, de strigătele lor de nelinişte înălţate către Domnul, de eliberările Sale, precum şi de lauda care acum I se cuvine Lui.
Intr-o manieră generală, aceste patru tablouri surprinse de versetele 4-9,10-16,17-22 şi 23-32 ilustrează diferitele moduri în care lucrează Dumnezeu pentru salvarea unui suflet (v. 9).
Sufletul poate a rătăcit mult timp făra scop şi fără odihnă prin pustia aridă a acestei lumi (v. 4, 5; comp. cu Geneza 21.14...). Copleşit de sentimentul goliciunii, a strigat către Dumnezeu şi El atunci 1-a săturat, 1-a satisfăcut şi 1-a condus la odihna divină (v. 9,7).
Sufletul poate a gemut sub sclavia lui Satan-Asupritorul, în întuneric şi în fiarele păcatului... (v. 2,10). Dumnezeu însă a auzit strigătele acestuia după ajutor, 1-a eliberat şi i-a rupt legăturile (v. 14,16).
Sufletul poate a cunoscut disperarea, atins de boală sau de vreun accident, la porţile morţii, rezultat al căilor omului (v. 17, 18) - până când Dumnezeu trimite Cuvântul Său şi-1 vindecă (v. 20).
Putem şi noi spune, fiecare în parte, unde şi cum ne-a găsit şi ne-a mântuit Domnul sufletul?

18 ianuarie 2016

Poti sa crezi sau nu, este alegerea ta!

Am primit această prorocie din partea unei surori si am decis sa o pun pe blog. Doresc ca fiecare sa auda si sa cunoasca ce vorbeste Domnul. El nu vorbeste doar pentru cativa oameni, ci pentru toti.  
Singura deosebire este ca nu toti doresc sa ia aminte.

Ca de obicei, vă spun ceea ce spune Scriptura: „Nu dispreţuiţi prorociile. Ci cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun. Feriţi-vă de orice se pare rău.” (1 Tesaloniceni 5:20-22)

Au scăpat de sub control frâiele lucrurilor văzute de privirea ochilor voștri de carne – zice Domnul.
Și mai mult decât atât, pentru că aceste pricini de tulburare vor avea putere de influență la nivelul gândului, și vor căuta să imprime stare de tulburare și nemulțumire.

Pentru că toate aceste lucruri se vor petrece sub ochii voștri – zice Domnul – este de neapărată trebuință să înțelegeți și să cunoașteți secretul biruinței – zice Domnul. Am pregătit pentru cel sincer, pentru cel ce va intra în odăiță și Mă va chema, am pregătit încercuire de ocrotire care să fie coborâtă peste coapsele minții – zice Domnul. O încercuire specială care să păstreze pacea peste duhul minții, în așa fel încât nicio influență din afară, purtătoare de tulburare și amărăciune să nu vă influențeze și să vă otrăvească gândul, nici orientarea, nici direcția, nici încredințarea – zice Domnul.
Și pentru că-i scurtă vremea de pregătire în care se face echiparea în odăiță, am vrut să trag un semnal de alarmă în auzul urechilor voastre – zice Domnul.
Și ferice de cel înțelept care va lua aminte la sfatul Meu – zice Domnul – că va beneficia de această încercuire de protecție care-i va păstra pacea peste duhul minții. Pentru că, iată, o frântură din taina vremii, pe care o fac cunoscut într-o vreme ca aceasta în auzul urechilor celor ce poartă Numele Meu – zice Domnul. De-o bună bucată de vreme, în dosul ușilor închise, cei ce pretind că țin în mâinile lor soarta omenirii au pregătit un cod de legi, legi omenești – înțelegeți-Mă – puse la cale de minți diabolice. Le-au pregătit, și de multă vreme au luptat să le croiască cale pentru a le pune în aplicare, dar dreapta Mea le-a stat împotrivă – zice Domnul.
Pentru că Eu Însumi am măsurat o vreme – zice Domnul – și-am pus țăruși de început pentru această vreme, și-am pus țăruși de final pentru această măsurătoare – zice Domnul. O măsurătoare de vreme în care am hotărât ca pe-ai Mei să-i îmbrac cu putere de rezistență pentru vremea care vine – zice Domnul. Și pentru că această vreme de pregătire se apropie de final, se apropie de încheierea ei, iată că din loc în loc trag acest semnal de alarmă, și voi duceți vestea mai departe – zice Domnul – pentru ca cei ce-și vor viața să intre grabnic în odăiță, că acolo se face pregătirea – zice Domnul.
Sunt pregătite veșminte de protecție, care vor fi așezate peste umerii celor ce cer o astfel de înveșmântare – zice Domnul. Și – „Da” și „Amin!” – când dreapta Mea se va retrage din dreptul opreliștii puse odinioară, iată că nimic nu va mai putea sta înaintea dezvăluirii evenimentelor cu repeziciune, și a desfășurării lor – zice Domnul. Nimic nu le va mai putea sta în cale, și aceste legi, decretate una după cealaltă, la scurt interval de timp – zice Domnul – vor face alegerea în popor, și mulți vor ajunge să-și iscălească sentința lepădării – zice Domnul – spunându-și că pentru vremea de restriște se retrag, și-apoi vor intra din nou în numărătoarea celor aleși. Dar cei ieșiți odată, ieșiți vor rămâne pentru totdeauna – zice Domnul.
Da, e foarte aproape țărușul schimbării, și de la acest țăruș al schimbării va începe ceasul întunericului, și numai cei ce într-o vreme ca aceasta știu prețui odăița, vor fi numărați între cei ce rămân în capul oaselor, din pricina pregătirii ce se face în această scurtă vreme de pregătire – zice Domnul. Ferice de voi dacă veți prețui această vreme, pentru că echiparea și încercuirea coapselor minții vor avea o valoare deosebită pentru vremea care vine – zice Domnul.
Și pentru că vă vreau viața, fiți oameni înțelepți! Amin!

17 ianuarie 2016

Romania unita!

Pe fondul acestei melodii linistitoare priviti aceste imagini care nu mai au nevoie de nici un comentariu, iar mai apoi ascultati cuvintele lor care de fapt sunt cuvintele noastre, ale tuturor romanilor.

Hrana ta zilnica!

17 IANUARIE
Psalmul 106.1-23
Lucrarea lui Dumnezeu era singura avută în vedere în Psalmul 105; acolo nu era pusă problema păcatelor lui Israel. Acum Psalmul 106 reia aceeaşi istorie, începând cu ieşirea din Egipt, subliniind însă responsabilitatea poporului (comp. de exemplu episodul cu prepeliţele din Psalmul 105.40 cu cel din Psalmul 106.14,15). 
Istoria noastră are şi ea un dublu aspect: pe de o parte, lucrarea perfectă a harului care ne mântuieşte şi care apoi se îngrijeşte să ne conducă în siguranţă până la capăt, în ciuda tuturor obstacolelor şi a dificultăţilor (Filipeni 1.6), iar pe de altă parte, mersul nostru, adesea încetinit de întoarceri şi paşi greşiţi. Avem atâta nevoie de Acela care, mai mult decât Moise, stă făra încetare „la spărtură", mijlocind pentru ai Săi (v. 23; Romani 8.34).
„Nu uita niciuna din binefacerile Lui", ne îndemna Psalmul 103.2. Într-adevăr, uitarea este poarta deschisă spre poftă, iar pofta conduce la răzvrătire (v. 7,13,14,21).
 Intr-o inimă nerecunoscătoare, Satan se află în condiţii favorabile pentru a sădi dorinţe vinovate. Celui care a încetat să preţuiască darurile lui Dumnezeu va şti să-i prezinte în chip atrăgător lucrurile lumii şi, prin acestea, să-şi ademenească puţin câte puţin victima pe calea revoltei deschise împotriva lui Dumnezeu. 
Domnul să ne ajute aşadar să fim în fiecare zi „atenţi la lucrările Sale minunate" (v. 7)!