Hrana ta zilnica!

4 IUNIE
Luca 14.15-35
Toţi cei invitaţi la această cină mare se întrec în a găsi scuze cât mai neplauzibile. Se duce oare cineva să vadă un ogor abia după ce 1-a cumpărat? Sau încearcă cineva puterea boilor doar după ce i-a cumpărat? Iar cât despre cel care tocmai se căsătorea, acesta putea să-şi aducă tânăra soţie la sărbătoare.
Refuzând invitaţia, ei nu numai că au pierdut sărbătoarea, dar l-au jignit pe stăpânul casei.
La marea cină a harului Său, Dumnezeu a invitat mai întâi poporul iudeu, apoi, după ce aceştia L-au refuzat, i-a invitai pe toţi aceia care nu-şi puteau ascunde sărăcia, infirmitatea şi mizeria. Şi asemenea fiinţe vor umple cerul Său (comp. v. 21b cu v. 13). Încă au mai rămas locuri libere ...al vostru, dacă nu l-aţi ocupat deja.
Versetul 26 ne arată simplu că, dacă cineva era împiedicat să devină ucenicul lui Hristos, inclusiv de părinţii lui, atunci acel obstacol trebuia mai degrabă urât. Trebuie întâi să vii la El (v. 26), apoi după El (v. 27). Vrăjmaşul însă este deosebit de periculos. Este o nebunie ca cineva să se pună la drum fără să fi socotit mai întâi costul: iar acesta este mare, pentru că este vorba de a renunţa la tot ce are'''' (v. 33). Dacă cineva poartă crucea, nu se mai poate încărca şi cu alte bagaje; câștigul însă este incomparabil: este Hristos însuşi.

Cereri dupa Voia Sa!

Zilele trecute am postat marturia tinerei din  Zalau. Pe mine m-a marcat foarte mult si am inteles ca, daca esti sincer cu Dumnezeu si daca dorinta ta este dintr-o  inima curata, DUMNEZEU ASCULTA si RASPUNDE, de fapt este cel mai important lucru.

Desi trecusem  cu cititul, peste rugaciunea lui Iaebet din cartea Cronicilor, m-am intors inapoi la ea si am recitit-o. Asezarea ei in aceasta carte a Cronicilor, te faci sa mergi tare grabit peste paginile de la inceputul cartii, deoarece inca din primul capitol al cartii 1 Cronici, este doar o insiruire de nume, de ajungi sa te plictisesti citind. Este descrisa spita neamurilor de la Adam incoace. Insa in capitolul 4, autorul iese cumva din ritmul descrierii si ne spune ceva mai mult despe acest tanar, Iaebet. Cu siguranta mai erau si altii despre care s-ar fi putut scrie ceva mai mult decat "numele" lor, dar cu toate acestea, doar despre Iaebet avem scris.

M-am intrebat oare ce avea diferit Iaebet de fratii sai....?

Singurul lucru pe care pe care l-a facut Iaebet, diferit de fratii sai, a fost rugaciunea.

O rugaciune indrazneata as zice eu, insa Iaebet a stiut Cui i-o adreseaza. A stiut cine este  Dumnezeu, a cunoscut puterea Sa, de-aceea Iaebet a facut asemenea rugaciune.

„Dacă mă vei binecuvînta şi-mi vei întinde hotarele, dacă mîna Ta va fi cu mine, şi dacă mă vei feri de nenorocire, aşa încît să nu fiu în suferinţă!…” Şi Dumnezeu i-a dat ce ceruse.”

De cate ori oare am facut si noi rugaciuni ca Iaebet? 

Astazi auzim, ba mai mult, chiar noi  facem de-atatea ori, doar rugaciuni de cereri inaintea Domnului: "Doamne da-mi, Doamne fa-mi" si daca ne uitam, la prima vedere si rugaciunea lui Iaebet pare tot o rugaciune de cerere,

"daca ma vei binecuvanta..., daca mana Ta va fi cu mine...,daca ma vei feri...."

Am putea spune ca, ba chiar ii  pune conditii.."daca".

Dar oare ce ii cerea Iaebet...?

Sunt convinsa ca cererea lui Iaebet era pe placul Domnului, deoarece Cuvantul spune ..."Şi Dumnezeu i-a dat ce ceruse"

De fapt acesta este secretul rugaciunilor..."cereri dupa voia Sa"

Vrem ca Dumnezeu sa ne raspunda...? E vremea ca sa renuntam la acele rugaciuni formale pe care le aducem inaintea Domnului, rugaciuni de rutina, rugaciuni in graba in care cerem si iar cerem.

Cerem...de toate, dar putini cerem sa se faca Voia sa in toate. Poate ca ne cuprinde frica sa cerem acest lucru pentru ca Voia Lui s-ar putea sa nu fie pe placul nostru, dar cu siguranta e spre binele nostru.

11 SEPTEMBRIE ÎN PROFEȚIA BIBLICĂ

Ranesti sau vindeci?

Cu totii stim ca ranile se produc in anumite imprejurari neplacute, pot fi fizice alteori sufletesti.Majoritatea celor care se intorc la Domnul si il primesc in inima lor au "munti de rani" in vietile lor, iar atunci cand esti ranit cu greu vezi dincolo de "munti".Unii totusi se desprind de aceste temeri si isi doresc mai mult, cu certitudine este un lucru bun pentru ei, insa nu si pentru unii din jurul lor.

Nu intotdeauna gasesti mediul propice si aici ma refer la.... "sa simti cu cei din jurul tau" de a fi inconjurat de frati cu intelepciune, dimpotriva ai parte de impotrivire, daca ai indrazneala pot spune, chiar tupeul sa stii CINE ESTI IN HRISTOS si as merge chiar mai departe, ai putea fi catalogat arogant, mandru....
Oare aceasta este maturitatea noastra, a crestinilor, chiar a bisericilor din ziua de azi? Se pare ca da!!!

Uitam ca "poporul piere din lipsa de  cunostinta"" (Osea4:6), sunt cuvintele Domnului care a stiut unde ne vom afla noi astazi....

O comparatie biblica fantastic de asemanatoare este "Pilda fiului risipitor"(Luca 15.11-32)si anume:
unul stia cine este si si-a cerut drepturile ca FIU (MOSTENIREA), celalalt nu stia cine este asa ne arata relatarea biblica:.."Iata eu iti slujesc ca un ROB de atatia ani..... ''(Luca 15:29)

Cei raniti (robi-fara identitate...)ranesc si trist este ca uneori nici nu isi dau seama, iar cei vindecati(fii-cei care isi cunosc identitatea), incurajeaza, sustin...  VINDECA.....

Cred ca este un reper pentru identificare fiecaruia dintre noi - ranesti sau vindeci?

E trist pentru ca unii chiar platesc pretul identitatii, acei oameni cu inimi curate, curajosi si radicali pentru Hristos, iar unii raman agatati de un sezon trecut.

Avem nevoie de un sezon plin de REVENDICARE .....a celor furate de vrajmas si asta se face in autoritate, in identitate ca adevarati FII ai Imparatiei!!!

Unde te gasesti?

Hrana ta zilnica!

3 IUNIE
Luca 14.1-14
Din nou îl găsim pe Domnul la un fariseu. El este şi de data aceasta ţinta relei-voinţe, fiind pândit (v. 1) pentru a fi prins încălcând sabatul. Isus însă vindecă un om bolnav de ascită şi, ca în capitolul 13.15, le închide gura potrivnicilor Săi. Apoi este rândul Lui să-i observe (v.7). Ochiul Său, căruia nimic nu-i scapă, vede cursa celor mai mulţi aşezaţi în jurul mesei. Aşa este în lume - cursa ca fiecare să obţină cât mai multe onoruri şi să ia cele mai bune bucăţi! 

Pentru noi, creştinii, locul de la urmă este însă întotdeauna cel în care vom fi cei mai fericiţi, pentru că în acela îl vom întâlni pe Isus!

 Nu avem nevoie, într-adevăr, să ne întrebăm începând cu ce loc a făcut Domnul aceste observaţii, pentru că fariseui nu părea să fi fost dispus câtuşi de puţin să-I ofere un loc „mai sus".
Pe lângă lecţia pentru comeseni, Isus are o lecţie şi pentru gazdă. Dacă pe cei dintâi i-a învăţat cum să-şi aleagă locurile, pe stăpânul casei îl învaţă cum să-şi aleagă invitaţii. Domnul doreşte întotdeauna să ne facă să ne examinăm motivul care ne determină să acţionăm.

 Este oare aşteptarea de a trage foloase şi de a ne face o reputaţie bună? Sau dragostea care se satiface din devotament pentru El?

Hrana ta zilnica!

2 IUNIE
Luca 13.22-35
Niciodată nu-L vedem pe Domnul satisfăcând curiozitatea. Când a fost întrebat dacă sunt puţini la număr cei aleşi. El foloseşte prilejul pentru a Se adresa conştiinţei, spunând ca pentru fiecare: Nu purtaţi grijă de alţii; faceţi în aşa fel încât voi înşivă să faceţi parte din acel număr. Cu siguranţă, poarta este strâmtă, dar împărăţia este atât de mare, încât îi primeşte pe toţi cei care acum doresc să intre. Iar dacă nu vrei să intri pe această poartă îngustă (v. 24), tu nu vei avea în faţa ta mai târziu decât o uşă închisă (v. 25). Poate fi ceva mai cumplit decât acest bătut la uşă sfâşietor, acest strigăt zadarnic şi acest răspuns înfiorător: „Nu vă ştiu de unde sunteţi” (v. 25)? Poate unii vor striga: „Este o eroare! Eu am totuşi părinţi credincioşi, am mers regulat la adunare, mi-am citit Biblia şi am cântat cântări!" Domnul însă nu-i va primi în cerul Lui decât pe aceia care aici, pe pământ, L-au primit în inima lor.
Isus adresează aceste cuvinte aspre în special naţiunii lui Israel. In timp ce Irod, „vulpea" cea crudă şi vicleană, făcea ravagii între „puii" lui Israel, adevăratul lor împărat îi căutase ca să-i strângă (v. 34). Ei însă nu L-au vrut nici pe El, nici harul Său, iar acum Domnul gloriei, părăsind casa, „casa Sa", în care nu a fost primit (v. 35; loan 1.11), îşi urmează drumul spre cruce.

Hrana ta zilnica!

1 IUNIE
Luca 13.6-21
Istoria lui Israel relatată prin smochinul neroditor este în acelaşi timp istoria întregii umanităţi. Dumnezeu a tot încercat să scoată ceva bun de la făptura Sa. Dar ce trist este să vedem cum omul carnal, în pofida pretenţiilor lui religioase (frunze frumoase), este incapabil să aducă cel mai mic rod pentru Dumnezeu! El ocupă deci într-un mod inutil pământul şi trebuie să fie judecat!
Continuându-Şi slujba de har, Isus vindecă o sărmană femeie infirmă. Ea era gârbovă, aşa cum riscăm să fim şi noi din punct de vedere spiritual atunci când ne îndreptăm privirile spre lucrurile de pe pământ sau când ne încăpăţânăm să purtăm poverile pe care Domnul doreşte să le ducă în locul nostru. El însă „îi ridică pe cei încovoiaţi" (Psalmul 146.8) şi vrea să ne facă „să umblăm cu capul ridicat" (Levitic 26.13).
Din nou o minune făcută în zi de sabat  serveşte drept motiv de  suparare pentru adversarii Săi ipocriţi. Răspunsul Său însă îi umple de ruşine, amintindu-le de îndatoririle dragostei faţă de o soră de-a lor, fiică a lui Avraam.
Cele două scurte parabole care urmează descriu marea dezvoltare vizibilă pe care era chemat s-o atingă creştinismul pe pământ. Copacul cel mare al creştinătăţii va avea în final aceeaşi soartă cu cea a smochinului lui Israel (v. 9).

Sarbatoarea Rusaliilor!

Sarbatoarea  Rusaliilor, un nou prilej de a-L face cunoscut pe Dumnezeu!

Sunteti asteptati alaturi de noi in Parcul Rozelor, iar daca nu puteti lua parte, puteti fi partasi prin diferite moduri, fie urmarindu-ne live pe http://www.elim.ro/ fie rugandu-va pentru acest eveniment.

Domnul sa fie slavit si Numele Lui inaltat mai presus de  orice nume!