Doresti binecuvantarea sau nu?

Fiule, dă-mi inima ta şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele.

Proverebe 23:26 

Da-mi inima ta - asta inseamna dedicare si consacrare totala pentru Hristos. Astazi ne luptam cu aceste actiuni de  consacrare totala si daca ne uitam mai bine in jurul nostru, dar nu numai, ci chiar in viata noastra, vedem o dedicare si o consacrare cu "jumatati de masura". Dumnezeu promite binecuvantari celor care  raspund la chemarea „Vino după Mine.” (Matei 9:9).

Daca am cerceta mai profund acest lucru si am  raspunde chemarii, am stii ca acest moment al alegerii noastre este foarte important, pentru ca in functie de alegerea noastra Dumnezeu revarsa aceste binecuvantari, dar tot in functie de alegerile noastre le putem "rata".

De-altfel, care dintre noi  nu  doreste sa beneficieze de aceste binecuvantari? 

Sau...cati suntem dispusi sa pierdem  binecuvantarile divine....?

Cred ca toti le asteptam si le dorim in viata noastra, insa trebuie sa stim un lucru:

binecuvantarile vin, insa  in anumite  conditii, "da-mi inima ta" 

Dragul meu, in ce masura ai raspuns acestei chemari?

Te-ai dedicat Domnului in intregime sau ii dai doar "jumatati din inima ta" ?

 Iacov in ep. sa ne spune:

Credeţi că degeaba vorbeşte Scriptura? Duhul pe care L-a pus Dumnezeu să locuiască în noi ne vrea cu gelozie pentru Sine.Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. (Iacov 4:5-6)

Dumnezeu nu accepta jumatati de masura, ne vrea cu gelozie pentru El.

 Nu putem sa-I slujim doar duminica si in rest slujim celuilalt stapan. Nu pot curge din aceeasi inima doua izvoare de apa.

 Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi. Curăţaţi-vă mâinile, păcătoşilor; curăţaţi-vă inima, oameni cu inima împărţită! (v.8)

Avem nevoi de un moment al alegerii in viata noastra.

Doresti binecuvantarea sau nu?

EU...DA!!!

Daca si tu doresti binecuvantarea Lui, raspunde chemarii divine

 "Fiule, da-mi inima ta" !

Hrana ta zilnica!

11 IANUARIE
Psalmul 51
Psalmul 51 a fost scris de David în împrejurări deosebit de umilitoare (2 Samuel 12). Găsim aici dezvăluite sentimentele pe care le stârneşte în suflet o convingere reală a păcatului şi totodată drumul pe care-1 trasează Duhul Sfânt pentru refacerea comuniunii. Să urmărim dureroasele sale etape: mărturisirea păcatului comis (v. 3); conştientizarea faptului că Dumnezeu a fost Cel lezat, nu numai cutare sau cutare persoană (v. 4); păstrarea vie a adevărului că firea noastră este rea (v. 5); gândul îndreptat spre ce aşteaptă Dumnezeu, ca „adevărul să fie în omul dinăuntru" (să nu uităm niciodată versetul 6!); dorinţa de a avea o conştiinţă curată şi dreaptă (v. 10); în sfârşit, nevoia de a reveni la sfinţenia practică (v. 11), la bucuria şi la slujirea devotată (v. 8 şi 12). Odată restaurat, credinciosul va fi pregătit să le spună şi altora despre harul prin care el a fost iertat (v. 13; comp. cu Luca 22.32).
Toată această lucrare nu implică nici aducerea vreunei jertfe (v. 16), nici vreun act de «penitenţă». Un duh zdrobit, o inimă smerită cu adevărat - iată ce poate primi Dumnezeu prin eficacitatea lucrării Domnului Isus (v. 16 şi 17)!
Prieteni, dacă şi pe noi ne ia prin surprindere căderea în vreun păcat, să recitim acest psalm în prezenţa lui Dumnezeu, dar nu ca o mărturisire făcută de David, ci ca fiind propria noastră rugăciune.

Hrana ta zilnica!

10 IANUARIE
Psalmul 50
Psalmul 49 le aducea aminte tuturor locuitorilor lumii de nesiguranţa şi de deşertăciunea bogăţiilor şi a onorurilor acestor doi poli de atracţie pentru oamenii din toate timpurile. Acum, în Psalmul 50, Dumnezeu i Se adresează lui Israel, poporului Său (v. 7), pentru a-i arăta inutilitatea jertfelor. Acestea nu pot răscumpăra sufletul şi nici nu pot „să-i desăvârşească pe aceia care se apropie". Dumnezeu a consfinţit legământul Său cu Israel printr-o singură jertfă (v. 5; Evrei 10.1-10). În schimb, tot ce aşteaptă El acum de la toţi ai Săi este lauda (v. 14 şi 23; Evrei 13.15).
Scurtul verset 15 rezumă istoria eliberărilor noastre: Întâi rugăciunea, apoi răspunsul divin care ne este asigurat, iar în final acţiunea harului („tu Mă vei glorifica"), de care, regretabil, uităm adesea.
 Să ne punem în Dumnezeu încrederea noastră; să-L chemăm şi El îşi va ţine promisiunea!
Versetele 16-22 cuprind o avertizare pe care Dumnezeu o face celui rău. Acesta, deşi are buzele încărcate de cuvinte evlavioase, le tăgăduieşte prin purtarea sa şi urăşte mustrarea.
Să ne păzim să nu ajungem aşa!
Să remarcăm din nou măreţia versetelor cu care se deschide psalmul (v. 1 şi 2) şi care ne oferă, ca de obicei, tema întregului psalm: Dumnezeu vorbeşte pământului, pentru a-i descoperi acestuia splendoarea Sa în Persoana Domnului Hristos, judecător suveran şi împărat glorios în Sion.

10 semne care arata ca traim vremurile din urma!

Indurare sau judecata!

Multe vise visam, multe dorințe exprimam,  multe planuri  sau proiecte facem cat suntem in viata, insa nu intotdeauna si infaptuim ce spunem, nu întotdeauna visele se implinesc si nici macar planurile sau proiectele  propuse nu le finalizam, nu ca nu am vrea, ci nu avem puterea.
Totuși deseori vedem cum multe din ele prin contur si prind viata, pentru ca exista Unul care se indura de noi, chiar daca nu meritam. In bunătatea Sa Dumnezeu priveste la noi, priveste la neputinta noastra, la slabiciunile noastre, insa nu doar acestea sunt vazute, El vede si nevoile noastre.
In Isaia  cap. 30 avem scris un cuvant:
Totuşi Domnul aşteaptă să Se milostivească de voi şi Se va scula să vă dea îndurare, căci Domnul este un Dumnezeu drept: ferice de toţi cei ce nădăjduiesc în El!
(vers.18) 
Domnul asteapta sa se milostiveasca....
Ce cuvinte minunate!
 In loc noi sa asteptam ca El sa se milostiveasca, in loc noi sa asteptam indurarea Lui, iata-L pe Domnul asteptand.
Stim ca asteptarea aceasta divina sa va transforma intr-o zi, in actiune divina, pentru ca ceea ce promite Dumnezeu si implineste, iar pe scaunul de domnie sta chiar Dumnezeu si imparateste.
 Dar suntem constienti de Suveranitatea Lui? Stim noi oare ca, atunci cand totul in jurul nostru se naruie, cand nu mai vedem nici o speranta, doar Isus este singura noastra salvare si ceea ce vorbeste se si implineste? In Ezechiel 24 cuvantul spune:
Eu, Domnul, am vorbit! Lucrul acesta se va întâmpla, şi Eu îl voi împlini!(v.14/a) insa trebuie sa luam "foarte"  in serios si partea a doua a versetului, pentru ca implinirea cuvantului Domnul o face si atunci cand trebuie sa se indure de noi, dar si atunci cand trebuie sa ne judece.
Nu Mă voi lăsa, nu voi avea milă, nici nu Mă voi căi. Vei fi judecată după puterea ta şi după faptele tale, zice Domnul Dumnezeu.” (v.14/b)
Indurare sau judecata! Ce actiuni...!!!
Putem avea parte de aceste actiuni divine a lui Dumnezeu, chiar noi si cu certitudine vrem indurare, insa de noi depinde in ce fel va actiona Dumnezeu in viata noastra. De-aceea tot ceea ce faurim in mintea noastra, planuri, vise, dorinte nu le vedem implinite intotdeauna, tocmai pentru ca Dumnezeu inlatura voia noastra, sa sa-si poata implini voia Lui.
Esti gata sa accepti acest lucru? Oricum Dumnezeu isi fa face lucrarea Sa, insa noi trebuie sa fim gata de a accepta planul lui si mai mult de-atat sa stim a-I multumi si in acele momente in care ne vedem visele spulberate.

Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.
1 Tesaloniceni 5:18

Hrana ta zilnica!

9 IANUARIE
Psalmul 49
În continuarea viziunii profetice pe care tocmai au schiţat-o psalmii anteriori, Duhul lui Dumnezeu Se adresează acum tuturor locuitorilor lumii, indiferent de poziţia pe care ei o au în societate (v. 1 şi 2). 

La ce folosesc bogăţiile cu care ei se mândresc şi în care îşi pun încrederea, dacă cea mai mare comoară din lume nu poate răscumpăra nici măcar un singur suflet? (v. 7 şi 8). Este necesară o răscumpărare inestimabilă, astfel că trebuie să renunţăm la gândul că am putea-o plăti noi înşine vreodată! 

Dar Dumnezeu va răscumpăra sufletul meu...", declară versetul 15 şi cunoaştem ce preţ a trebuit plătit pentru aceasta (1 Petru 1.18,19).
Dacă cineva caută onorurile acestei lumi, să mediteze asupra versetul 12, completat de versetul 20! 

Unde duce oare această goană după onoruri, această cale a nebuniei (v. 13) pe care se întrec concurenţi fără număr, săraci sau bogaţi, oameni de rând sau fii ai celor mari?

La moarte, unde nimic nu mai ure valoare (v. 17)! Moartea spulberă toate planurile omului, ameninţă hotărârile cele mai prudente, umbreşte orice bucurie şi pune toate proiectele sub semnul unei teribile incertitudini (Luca 12.20). Astfel, oamenii îşi închid ochii, pentru că se tem s-o privească în faţă. Dar, pentru cel răscumpărat, moartea nu este decât cel din urmă pas spre casa Tatălui,... pentru că El îl va primi (v. 15).

Un plod fara chip, dar cu zile randuite!

M-am conectat pe internet de cateva ore cu scopul de a scrie un mesaj pe blog.

Mesajul pregatit in mintea mea  era cu totul altul, era o incurajare pentru cei care trec prin mijlocul furtunii dezlantuite de diavol, si cred ca multi suntem in mijlocul acestor furtuni, pentru ca din pacate diavolul nu si-a luat concediu, nu a ramas in anul 2014, ci din nefericire a intrat si el in 2015 pe urmele noastre.Dar slava Domnului ca toate acestea nu sunt noutati pentru cei care ne-am pus increderea in Domnul, noi stim acest lucru, Scriptura ne scrie si ne avertizeaza.

Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită.
Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că şi fraţii voştri în lume trec prin aceleaşi suferinţe ca voi.

1 Petru 5:8-9

 Luand aminte la acest verset...nimic din ceea ce ni se intampla nu este o intamplare ci  toate sunt cu ingaduinta lui Dumnezeu, dar poate ca in zilele ce vor urma voi scrie si despre aceste lupte pe care le avem de dus si pe care trebuie sa le biruim.

 Spuneam ca am intrat sa scriu insa am renuntat pentru ca in timpul pe care l-am petrecut am urmarit o serie de evenimente care s-au intamplat in putinele zile de la inceputul acestui an.

In cartea Amos 4, vers.12 scrie, "pregăteşte-te să întâlneşti pe Dumnezeul tău, Israele!” dar cuvintele imi pot fi adresate mie sau oricarei persoane care citeste aceste randuri.

Pregăteşte-te să întâlneşti pe Dumnezeul tău, Vasile, Ioane, Maria, Gheorghe, Monica sau oricum te-ai numi, pregateste-te pentru ca nu stii clipa cand vei fi chemat la El.

In urma cu ceva vreme, cateva luni bune in urma,  Duhul lui Dumnezeu ne-a vorbit printr-o sora in adunare, si eu cred ca Dumnezeu vorbeste si astazi, (chiar daca multii nu mai cred acest lucru), ne-a spus ca va veni o vreme de incercare in multe corturi, multe vlastare tinere vor fi rupte, va fi multa suferinta si durere, dar noi sa ne trezim din starea de amorteala care ne-a cuprins, sa ne smerim si sa ne pocaim,  ramanand tari in credinta langa El.

Uitandu-ma acum la suferinta prin care trec multi frati de credinta , nu pot decat sa ma rog pentru ei, dar si pentru noi ca Domnul sa ne ajute sa ne pocaim cu adevarat, pentru ca nimeni nu stie clipa plecarii.

Ma uitam la un eveniment intr-o familie la Curtici, ultima zi din an, durere multa si inimi frante, mama si fiica, 39 de ani si 14 ani, doua sicrie unul langa altul si multe inimi zdrobite....

Puteam fi oricare in aceea masina....nimeni sa nu judece sau sa se gandeasca ca Dumnezeu a pedepsit pecineva. Nici gand....!

Acum trei zile, un alt frate, tot in accident, tanar...50 de ani lasand in urma 10 copii zdrobiti si o sotie indurerata, a plecat la Domnul fara sa apuce sa-si ia ramas bun. Nici macar nu au ajuns bine acasa pastorii de la inmormantare lui, la doar cateva ore, la serviciul de marti seara, alt anunt, alt priveghi, alta jale, alte inimi frante, mama de 33 de ani si sase copii in urma...

Sunt doar cateva cazuri aici si acum, insa daca  citim  doar in ultima luna cati frati de-ai nostri  au fost chemati acasa...suntem uimiti. Poate ne miram...sau poate ne bucuram.

Tinere fete de 25-30 de ani, copii micuti si parca vestile nu se mai opresc.

De ce asa..?....o stie El!

Nimic din ceea ce se intampla nu este o intamplare ci este un plan a lui Dumnezeu cu fiecare. Vedeti, noi ca oameni ne framantam cu o multime de intrebari, bineinteles fara raspuns. Avem momente in care ne certam si ne maniem pe Dumnezeu insa, in zadar o facem.

Zilele noastre au fost randuite inca inainte de a fi noi.

In Ps. 139 iata ce spune psalmistul:

Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele. Cât de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule, şi cât de mare este numărul lor!

Cand nu eram decat un plod fara chip....Doamne, pai asta inseamna ca embrionul mititel(adica "eu" sau "tu") aveam zilele scrise si numarate!!!

Stiti ca inima fatului in pantecele mamei incepe sa bata inca din a 20-a zi de la fecundarea embrionului? 

Dumnezeu, Creatorul stie totul despre creatia Lui!

Noi suntem faptura mainilor Sale si El hotaraste cand venim pe lume si cand plecam din aceasta lume!

Si-atunci care dintre noi stie ziua plecarii?

Poate fi azi, poate fi maine, poate fi peste cativa zeci de ani....insa avand in vedere ca nimeni nu stie exact ziua, trebuie sa fim pregatiti.

Sunt eu oare pregatita?

Esti tu oare pregatit?

O intrebare la care trebuie sa avem raspunsul, DA sau NU?

 

 

 

Hrana ta zilnica!

8 IANUARIE
Psalmul 48
Odată cu Psalmul 48 se încheie viziunea profetică începută în Psalmul 42. Asistăm pe scurt la atacul final al împăraţilor pământului împotriva Ierusalimului şi la totala lor derută (v. 4-7). Iudeii evlavioşi vor constata atunci că ceea ce au auzit şi au aşteptat se împlineşte în favoarea lor (v. 8; Psalmul 44.1). Cu siguranţă, nu în zadar şi-au pus ei încrederea în Dumnezeu. După ce au cunoscut atâta suferinţă în exil, ce valoare capătă pentru ei fiecare piatră a cetăţii iubite! Umpluţi toţi de sentimentul bunătăţii Dumnezeului lor (v. 9), ei se regăsesc în mijlocul acestui templu după care au suspinat atât de mult (Psalmul 42.4; 43.3,4) şi toţi sunt pătrunşi de sentimentul bunătăţii Dumnezeului lor (v. 9). Oare nu aceasta este deopotrivă şi preocuparea noastră sfântă atunci când ne aflăm acolo unde Domnul ne-a promis prezenţa Sa şi când medităm la marea Lui iubire!
Dar atunci lauda va umple nu numai inima credincioşilor risipiţi ici şi colo, cum se întâmplă astăzi; ea se va întinde până la marginile pământului şi va fi într-adevăr demnă de gloriosul Dumnezeu pe care-L vor celebra (v. 10).
Drag prieten, este acest Dumnezeu care conduce destinele lumii, şi care va împlini tot ceea ce gura Sa a rostit, şi Dumnezeul tău pentru totdeauna, călăuza ta până la cel din urmă ceas al călătoriei tale pe pământ (v. 14)?