Ungerea Mariei!

Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Isus şi I-a şters picioarele cu părul ei; şi s-a umplut casa de mirosul mirului.

Ioan 12:3

Suntem in preajma unei mari sarbatori, "INTRAREA DOMNULUI ISUS IN IERUSALIM".

Citim si rememoram toate evenimentele in ordine cronologica, asa cum sunt descrise in Scriptura si traim sentimente marete mai ales in preajma Invierii Domnului.Atunci ne amintim de cei dragi, atunci ne amintim ca trebuie sa fim mai buni, atunci renasc in noi sentimente care au murit poate demult, atunci ne amintim de jertfa mareata de la Golgota ....din pacate doar atunci, pentru multi.

M-am intrebat azi, care ar fi gestul meu daca as sti ca peste putin timp nu voi mai avea ocazia sa am langa mine pe cel drag? 

Maria Il iubea foarte mult pe ISUS.De altfel ambele surori, cat si Lazar Il iubea pe Domnul Isus si iubirea era reciproca, Isus considerandu-l prietenul Sau, pe Lazar. Cu toate ca, nu  mult inainte de acest moment, Maria si Marta au alergat sa Il caute pe Domnul Isus, spunandu-I ca Lazar, fratele lor a murit. In Scriptura este de altfel singurul loc unde se spune ca "Isus plangea". Iudeii s-au mirat cat de mult l-a iubit Isus!

Cu toate acestea, atunci cand Maria l-a chemat sa mearga sa se roage pentru Lazar, iata ca Isus mai intarzie inca doua zile. Curios lucru am putea spune....!

Insa, Fiul nu facea nimic fara Tatal!

Asa cum noi asteptam calauzirea Domnului, prin Duhul Sfant, tot asa si Isus astepta calauzirea Tatalui.

Ioan 5:19
„Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând; şi tot ce face Tatăl face şi Fiul întocmai.

 Revenind la gestul Mariei, ca de fapt despre acest lucru am vrut sa scriu, acesta a fost un act de un maret sacrificiu. Stim valoarea si pretul unui litru de mir, si cat a fost de criticat gestul ei nobil, chiar de unul din ucenicii Domnului Isus. insa Maria stia ca Isus in curand nu va mai fi printre ei, de-aceea a facut tot ceea ce a simtit ea in acel moment, si a facut-o din dragoste.Prin gestul ei, ea si-a aratat credinciosia, respectul si dragostea fata de Domnul, de-aceea si in ziua de azi este amintit ceea ce a facut ea. 

De fapt acest lucru asteapta Domnul de la noi, de la fiecare. Nu a-I spala picioarele cu mir, ci a-I arata credinciosia si devotamentul nostru pentru El. 

Si cum am putea face acest lucru, daca nu umbland in smerenie, pazind poruncile Sale si facand voia Sa?

Aceasta este gestul maret pe care Il asteapta Domnul de la mine, de la tine...de la noi toti. Pazind poruncile Lui si umbland in dragoste unii fata de altii.

Oare, dragostea noastra este asemanatoare cu cea a Mariei?

Doamne ajuta-ne!

 

Hrana ta zilnica!

11 APRILIE
Proverbe 8.1-21
Acum înţelepciunea se întoarce spre cei pierduţi şi îşi face auzită lămurit chemarea ei de har (la fel ca în cap. 1). De astă dată se aşază pe înălţimi, în mijlocul drumurilor, la porţile oraşelor, pretutindeni pe unde trece lumea. Răspântia (v. 2) este locul de drum unde avem ocazia să schimbăm direcţia şi acolo vedem că sunt trimişi şi slujitorii împăratului din parabolă, ca să caute şi să poftească pe câţi vor găsi (Matei 22.9).

 Proverbe 9 ne va arăta că şi înţelepciunea îşi are ospăţul pregătit (la fel ca Matei 22) şi că trimite invitaţii prin slujitori.
Voi, care încă mergeţi pe calea cea largă, răspundeţi acum vocii insistente care vă cheamă la răspântie!

 Este vocea lui Isus. El vă vrea fericiţi. El vă spune lucruri minunate, cuvinte drepte, limpezi şi adevărate, tuturor celor care-L ascultaţi (v. 6,9). El are puse deoparte comori care nu se pot compara cu aurul sau cu argintul acestei lumi şi dă moştenire „avuţii trainice" (v. 18), „adevărate", „bunuri viitoare" (Evrei 10.1), „o avere mai bună şi statornică" (Evrei 10.34). 

Cât de glorios este „ceea ce a pregătit Dumnezeu pentru aceia care-L iubesc" (1 Corinteni 2.9; comp. cu v. 17-21)!

Hrana ta zilnica!

10 APRILIE
Proverbe 7.1-27
Capitolul 7 prezintă cu solemnitate pericolul la care femeia străină îl expune pe tânărul fiu al înţelepciunii. Asistăm la o adevărată vânătoare a sufletului (comp cu 6.26): Ea stă la pândă; această femeie destrăbălată, gălăgioasă şi fără astâmpăr (v. 11), care-şi ascunde intenţiile perverse sub înveliş religios (v. 14), umblă de colo-colo, pândindu-şi prada la adăpostul nopţii. Armele ei sunt cuvintele dulci şi clipitul seducător al pleoapelor (cap. 2.16; 5.3; 6.25). Victima ei este un tânăr uşuratic, fără ocupaţie, învins mai dinainte, pentru că nu are voinţă şi pentru că este dominat de simţuri.
Scena este repede jucată: inconştient, fără minte, el „a mers deodată după ea". Laţul „păsărarului" - adică al lui Satan - este închis deodată (v. 23; Psalmul 91.3). 

Prea târziu...! Plăceri de o clipă, dar cu ce preţ plătite! „îşi pierde viaţa..." şi nu ştie.
Tineri creştini, voi sunteţi şi mai responsabili, pentru că aţi fost preveniţi de toate acestea. în plus, ştiţi şi unde poate fi găsită resursa: „Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? Păzindu-se după Cuvântul Tău" (Psalmul 119.9). Gândiţi-vă la exemplul lui Iosif şi la răspunsul lui categoric, prezentat în Geneza 39.9, iar în ceasul pericolului, strigaţi la Cel care oricând „poate să-i ajute pe cei ispitiţi" (Evrei 2.18).

Recunoscuti dupa fapte!

Astazi citeam la birou unul din aceste versete care m-a facut sa meditez la ceea ce spunea prorocul Ieremia.

Căci în poporul Meu sunt oameni răi; ei pândesc ca păsărarul care întinde laţuri, întind curse şi prind oameni. 

Ieremia 5:26

Nu de putine ori am primit urmatoarea intrebare:"este posibil ca si intre crestini sa fie oameni de acest fel?" Bineinteles, referindu-se la un anume comportament.

Da, este posibil, si nu o spun eu ci, spune Scriptura.

Privind in Noul Testament, intalnim  multe carti tratand aceste subiect, insa cartea Iuda dezbate mult mai pe larg acest cuvant:

"Căci s-au strecurat printre voi unii oameni, scrişi demult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioşi, care schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru şi tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân şi Domn, Isus Hristos"

Cand spune  s-au strecurat printre voi unii oameni, ne intrebam, oare la cine se refera?

 Sunt printre noi (in biserica) si totusi Il tagaduiesc! 

Multi ne gandim ca acest verset se refera la faptul ca in biserica sunt printre crestini, si oameni rai
asa cum se refera Cuvantul. Insa  atunci cand spune "tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân şi Domn, Isus Hristos", este clar ca se refera la cei care fac deja parte din trupul lui Hristos si cunosc Cuvantul.

Acum, cred ca am gresit cand am spus "fac parte", corect era "au facut parte", pentru ca Trupul lui Hristos, nu poate fi format din madulare bolnave. Vorbim despre tagaduire. Oare cum Il tagaduiesc pe Hristos?

Tagaduirea nu este prin cuvant, ci prin fapte. Ori in aceste vremuri atat de confuze, pentru multi este foarte greu sa faca aceasta deosebire intre acesti falsi crestini si crestini adevarati. Si intr-adevar este greu de deosebit, insa este un mod foarte simplu de a-i cunoaste, "roadele lor" vor dovedi. Traiesc alaturi si unii si altii, sunt evlaviosi si unii si altii, insa motivatia evlaviei lor difera. Unii sunt evlaviosi pentru Domnul, altii evlaviosi doar pentru interesul lor.Cuvintele lui Pavel pe care i le spunea tanarului Timotei, referitoare la felul in care vor fi vremurile in zilele din urma, parca ni se potrivesc foarte bine cu vremea in care traim noi.

Si totusi acesti oameni care sunt descrisi in text(2 Timotei 3:1-5), traiesc azi in mijlocul multor crestini si in mijlocul bisericilor. 

Rodul  vine in urma muncii depuse, insa atunci cand munca depusa nu are si ungere din partea lui Dumnezeu, si nu numai ungere, ci acordul lui Dumnezeu, atunci rodul nu este cel asteptat. 

Un adevarat elev are caracterul Invatatorului Sau.

Daca suntem ucenici a lui Dumnezeu trebuie sa avem caracterul Sau, caracterul Fiului Sau Isus Hristos,  si indiferent de circumstantele in care ne gasim  privirea noastra si exemplul nostru trebuie sa fie Isus, pentru ca va veni ziua in care Dumnezeu se va apropia de noi pentru judecata.

Cine va putea să sufere însă ziua venirii Lui? Cine va rămâne în picioare când Se va arăta El? Căci El va fi ca focul topitorului şi ca leşia înălbitorului. El va şedea, va topi şi va curăţa argintul; va curăţa pe fiii lui Levi, îi va lămuri cum se lămureşte aurul şi Atunci darul lui Iuda şi al Ierusalimului va fi plăcut Domnului, ca în zilele cele vechi, ca în anii de odinioară.Mă voi apropia de voi pentru judecată şi Mă voi grăbi să mărturisesc împotriva descântătorilor şi preacurvarilor, împotriva celor ce jură strâmb, împotriva celor ce opresc plata simbriaşului, care asupresc pe văduvă şi pe orfan, nedreptăţesc pe străin, şi nu se tem de Mine, zice Domnul oştirilor.

Maleahi 3:2-5

Concert de muzica crestina !!!

Sambata,12.04.2014 sunteti invitati la un concert de muzica crestina !!!
Serviciul divin va incepe  va incepe  la ora 18.
Toti cei care doresc si pot sunt asteptati cu mare drag!

Criza de....!?

Oriunde ne gasim, indiferent cu cine discutam, nu exista alt cuvant decat, "criza".

Bineinteles, persoanele despre care vorbesc si cei cu care intru in contact(jobul fiind de asa natura), se refera la criza economica care pare ca nu mai are sfarsit, ba din contra se accentueaza pe zi ce trece tot mai mult. Insa astazi, avand putin timp la munca, am stat si m-am gandit ca tot mai multi oameni sunt afectati de criza. Criza si-a pus amprenta asupra noastra, insa nu ma refer la  criza economica, ci la o criza mult mai profunda care ne afecteaza tot mai tare.

Suntem intr-o criza crescanda de dragoste, criza de rabdare, criza de iertare, criza de compasiune pentru cei din jur, criza de fidelitate, criza de sinceritate, criza de credinciosie, criza de onestitate, criza de pace, de  unitate...si as putea sa continui, pentru ca intr-adevar suferim de multe.

Dragostea e pe cale de disparitie, rabdarea a ajuns la capat, mila nu mai simtim pentru nimeni, fidelitatea a ajuns un cuvant demodat, daca esti sincer...nu prosperi, prieteniile adevarate exista tot mai rar, onestitatea...nu este o caracteristica a secolului in care traim, dezbinarile si razboaiele au luat amploare....

Doamne in ce criza mare se zbate intreaga omenire....?

Hrana ta zilnica!

9 APRILIE
Proverbe 6.20-35
Încă de la începutul cărţii, tânărului creştin i-a fost amintit (tot ca o îndatorire de frunte, imediat după teama de Domnul) să asculte de părinţi şi să li se supună lor (cap. 1.8,9). Versetele 20-22 fac o revenire asupra acestui subiect important, pentru a da învăţăturii oferite de tată şi de mamă acelaşi loc pe care Deuteronom 11.18,19 îl atribuie cuvintelor lui Dumnezeu (vezi şi Proverbe 23.22). A asculta de părinţi înseamnă, în lumina acestor versete, a asculta de Dumnezeu: lucru nu numai „drept (Efeseni 6.1), ci şi plăcut în Domnul" (Coloseni 3.20). Fie ca această ascultare să se vadă în căminele creştine cu atât mai mult cu cât ea dispare atât de repede în lumea zilelor noastre! (2 Timotei 3.2). Influenţei căminului i se opune încă o dată cea a femeii străine, care personifică păcatul (cap. 2.16; 5.3,20, apoi 7.5). 

Să nu fim surprinşi de aceste avertismente repetate. Ştim din experienţă că ispitele îşi înnoiesc atacul; şi vor fi cu atât mai puternice, cu cât vor întâlni în gândurile sau în obiceiurile noastre necurăţii nejudecate.
La rândul ei, lenea deschide larg porţile pentru poftele cărnii, aşa cum putem învăţa şi din istoria lui David şi a îngrozitorului său păcat (2 Samuel 11).

Prorocie pentru tara!

Aseara, putin inainte de miezul noptii, am primit un mesaj pe telefon, mesaj despre care abia ulterior am aflat ca este deja cunoscut atat in tara, cat si peste hotare.
In cartea prorocului Amos, sta scris un verset:
"Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să-Şi descopere taina Sa slujitorilor Săi proroci".
Chiar daca sunt multi "crestini", care desi se numesc crestini, neaga lucrarea Duhului Sfant, asta nu-L impiedica pe Dumnezeu sa isi duca la indeplinire planul Sau maret.
Dumnezeu vorbeste cand intr-un  fel cand intr-altul, iar cine crede si vrea sa auda, va lua in seama toate aceste cuvinte.
Dragul meu care citesti aceste cuvinte si nu crezi nimic din toate aceste randuri, vreau sa iti spun ca indiferent daca crezi sau nu, Biblia se va implini, iota cu iota.

Am sa redau mai jos una din prorociile facute de o sora din Arad, o sora caruia Dumnezeu i-a dat darul prorociei. Interesant ca de ceva vreme, aceste lucruri Dumnezeu ni le-a descoperit si in biserica noastra, si nu doar.
De-aceea versetul din Amos, se implineste.
 "Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să-Şi descopere taina Sa slujitorilor Săi proroci",

"Iata poporule, nu inceta sa mijlocesti pt tara , ca se vad nori negrii, se aud tunete si fulgere la granitele tarii care vor sa treaca piatra de hotar si sa intre in aceasta tara .

 De aceea, vi se zice: nu incetati sa mijlociti pt pacea tarii si sa se duca vestea din cetate in cetate, sa se gaseasca mijlocitorii si astfel sa aduc izbavirea, sa trimit solia care poarta steagul alb pe care scrie ''pace'' si copita calului rosu sa nu intre peste granitele tarii. 

De aceea vi se zice cautati-va adapost, dar nu la oameni nu un adapost cu intarituri de pamant sau sub pamant, ci adapostul sub scutul aripilor Mele, adapostul sangelui Meu este locul asigurat pt copiii Mei care vor fi paziti si ocrotiti. De aceea intelegeti si faceti-va partea si Eu imi voi face lucrarea!"

                                                                                                                 Amin