Hrana ta zilnica !

20 Iunie
1 Impăraţi 18.1-15
Domnul, care trei ani mai devreme îi spusese lui Ilie: Du-te, „ascunde-te" (17.3), acum îi porunceşte: „Du-te arată-te lui Ahab" (18.1). Şi profetul este la fel de gata să asculte şi în acest caz, ca şi în celălalt - un exemplu pentru noi, care poate am tinde, conform firii noastre, să ne arătăm sau să ne ascundem când Dumnezeu ne cere tocmai contrariul!
Ce făcea Ahab în timpul teribilei secetei? Il vedem preocupându-se mai mult de caii şi de catârii lui decât de starea de mizerie a poporului său. Obadia, mai-marele casei lui, care se teme mult de Domnul, nu are curajul să se despartă de stăpânul străin de evlavie. Ar fi trebuit să renunţe la avantajul pământesc, chiar dacă, probabil, şi-ar fi riscat viaţa. Asemenea lui Obadia, mulţi creştini nu sunt gata să se despartă de lume ca să placă Domnului, deoarece o asemenea opţiune i-ar costa foarte mult!
Obadia se umple de teamă când i se cere să-1 anunţe pe Ahab că 1-a întâlnit pe Ilie. În mod conştient, se mândreşte cu ce a făcut pentru cei o sută de profeţi; dar, când este vorba să împlinească serviciul simplu pe care Ilie i 1-a solicitat, sărmanului Obadia îi lipseşte ceea ce la văduva umilă din Sarepta străluceşte: încrederea simplă în Cuvântul lui Dumnezeu.

Propunere si fagaduinta!

Citind versetul  33 din Matei 6 vad in el o propunere pe care mi-o face Dumnezeu, atat mie cat si tie.

" Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui...".

Este o propunere din partea lui Dumnezeu, insa dupa aceasta propunere, imediat Isus ne da si o promisiune,

"...şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra".

In momentul in care ne spune: "căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu...", asta inseamna ca noi trebuie sa punem accent mare pe cele spirituale, mai intai.Trebuie sa punem viata noastra spirituala in randuiala daca vrem sa avem parte de binecuvantari materiale.Acum, desigur nu trebuie sa ne gandim ca daca ne-a facut Isus aceasta promisiune vom umbla numai in  bmw-uri si ferrari, vom avea doar vile cu piscina si  conturi de milioane in banci...etc. El ne asigura necesarul uman pentru a trai. Scriam in urma cu cateva luni, ca Dumnezeu nu ne promite luxul, dar ne garanteaza necesarul zilnic, pentru ca El stie si cunoaste nevoile noastre.Daca El va considera ca avem nevoie de o casa mare cu multe camere...probabil ca ne-o va da, daca considera ca ne este suficient o garsoniera...atunci atat vom primi.Numai ca aici intervine problema....totdeauna omul doreste mult mai mult si nu este satisfacut de cat are.Uitam ca si ceea ce avem...tot de la EL le avem.Transformam necesitatea in lacomie, si adeseori atat lipsa strictului necesar, dar si abundenta ne pot fi daunatoare in relatia noastra cu Dumnezeu, dar si noua insine.Tot viitorul nostru depinde de ceea ce hotaram noi sa cautam mai intai. Traim intr-o lume total debusolata si bulverasata.Putini mai sunt care stiu ceea ce cauta, iar  majoritatea au "spiritul de turma", si din pacate aceasta alegere a lor este fara o destinatie precisa. De prea multe ori am auzit cateva din expresiile acestea, 
ce face restul...fac si eu, unde merge restul ...merg si eu...s.a.m.d...
Dar incotro? Ce alegem astazi? Ce cautam? Care este tinta noastra?
O singura alegere gresita, si cu-atat mai mult, daca este facuta in copilarie sau adolescenta, ne va influenta toata viata gresit si din pacate pentru noi va fi tot in defavoarea noastra.
Astazi inca mai este timp sa putem face alegeri, alegeri care sa dea un sens si o destinatie sigura si vesnica.
Putem alege sa traim liberi, liberi sa traim in adevar, liberi in HRISTOS !

Hrana ta zilnica !

19 Iunie
1 Impăraţi 17.7-24
Ilie nu depindea nici de pârâu, nici de corbi, ci de Cuvântul Celui care-i spusese: ,Am poruncit corbilor să te hrănească acolo" (v. 4). Tot aşa, când pârâul seacă, Ilie nu este lăsat fără resurse şi primeşte un nou mesaj: „am poruncit acolo unei femei văduve să te hrănească" (v. 9; Ps.33.18, 19). Această văduvă se afla la ultima limită a sărăciei, dar ce conta aceasta pentru Ilie, din moment ce Domnul îi spusese: „acolo"! Această femeie a credinţei, pe care Domnul Isus o va cita locuitorilor Nazaretului pentru a-i face să se ruşineze (Luca 4.25, 26), va trece printr-o experienţă extraordinară. Când Dumnezeu solicită un serviciu (aici, cel de a-1 hrăni pe profetul Său), dă în acelaşi timp tot ceea ce este necesar pentru împlinirea lui. Trebuie numai să fim gata să facem mai întâi, fără împotrivire, ceea ce El ne-a cerut. Tocmai aceasta ne învaţă mica turtă, care constituie dovada credinţei acestei femei şi „cea dintâi roadă" a unei abundente divine pentru această casă.
Apoi sărmana văduvă are o nouă experienţă, şi mai neobişnuită: cea a morţii şi a învierii fiului ei. Şi gândurile ni se înalţă din nou dinspre profet înspre Domnul Isus, înviindu-i pe cei morţi. 

Nu avea şi El, într-o zi, să i-1 redea pe unicul fiu mamei sale văduve (Luca 7.11-15)?

Cum raspunzi..?

Care este atitudinea ta in fata provocarilor si a tentatiilor in mijlocul carora te afli zi de zi? 

O intrebare  la care fiecare din noi este dator cu un raspuns.

Lumea ofera zi de zi, si pe zi ce trece tot mai mult....tentatii si placeri extraordinare. Bune la gust, placute la privit, insa pentru toate acestea exista un pret de platit la final.
Noi ca si crestini, in mod special, ne-am pus intrebarea, 
"care este atitudinea noastra?"
Ce facem atunci cand suntem provocati, ispititi? Sunt decizii si hotarari care trebuie luate pe moment si sunt raspunsuri care trebuiesc date pe loc...ce facem?
Deciziile  si raspunsurile noastre pot fi doar in doua directii, daca le pot numi asa. Ori luam hotarari care ne fac sa fim placuti oamenilor, dar nu Ii suntem placuti lui Dumnezeu, ori hotaram sa fim pe placul Domnului, dar vom fi neacceptati de oamenii din jur. Nu exista cale de mijloc !

Deciziile noastre de azi, vor influenta viitorul nostru!
Hotararile  si pozitia noastra de azi, va decide vesnicia noastra!
Tu ce decizi?

Concediu virtual-Ochiul Beiului !

M-a apucat un dor de concediu. Uitandu-ma la locatiile frumoase pe care le are tara noastra....am hotarat sa colind macar virtual...(pana la vremea concediului).

Astazi am poposit chiar in judetul meu natal, Caras-Severin

Cheile Nerei, Ochiul Beiului!

Situat in Muntii Aninei, Ochiul Beiului impresioneaza prin albastrul si claritatea apei .

Concediu placut...;)

EL poate fi si cu tine !

“Eu pun cuvintele Mele in gura ta, si te acopar cu umbra miinii Mele, ...” 

Isaia 51:16

Atunci  cand te implici intr-o lucrare si stii ca este dupa voia Domnului nu ai de ce sa te temi.

Astazi am inteles din Cuvantul Domnului acest lucru !

In orice circumstanta, indiferent de loc, indiferent de sarcina pe care o am de indeplinit, atunci cand  raman  in voia Domnului....

EL ESTE CU MINE !

SFINTENIA, un proces continuu!

Voi să-Mi fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt, Eu, Domnul; Eu v-am pus deoparte dintre popoare ca să fiţi ai Mei.

Leviticul 20:26

 M-am uitat in Scriptura azi de dimineata, sa vad de cate ori intalnim in Biblie aceasta chemare. Este uimitor de cate ori face apel Dumnezeu la acest lucru. Inca din vechime cerea poporului  sfintenie si curatie.

Daca Dumnezeu este sfant, oare nu la fel ar trebui sa fim si noi cei care  suntem urmasi ai LUI?

Cum oare ne-am putea numi Copiii Lui, traind o viata dupa placul nostru? Cum am putea sa Il numim TATA, dar sa ascultam alte porunci?

SFINTENIA inseamna a parasi caile pacatoase  pe care am mers si faptele noastre murdare pe care le-am savarsit, iar mai apoi a ne pune deoparte viata pentru Dumnezeu si in slujirea SA.

SFINTENIA este alegerea noastra de a trai in Hristos!

În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui,ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale,spre lauda slavei harului Său pe care ni l-a dat în Preaiubitul Lui.

Efeseni 1:4-6

A  cauta sa traim o viata de sfintenie, de fapt cautam sa ne  asemanam cu HRISTOS.

SFINTENIA este o porunca, iar o porunca....este porunca si nu este ceva optional pentru Copiii lui Dumnezeu. Daca ne numim urmasi si ucenici ai LUI, "TREBUIE SA NE SFINTIM", pentru ca altfel nu vom putea vedea pe Domnul, spune Scriptura, nu eu.

Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul.Evrei 12:14

Cand ma gandesc la cuvantul sfintenie...automat ma gandesc la ceva imaculat, la ceva nepatat, neprihanit....la ceva perfect.Si atunci imi vine in minte un gand..."oare voi putea ajunge eu vreodata sfanta", voi putea fi perfecta, imaculata, nepatata, desavarsita?

Din Fapte 26:18, inteleg ca puritatea aceasta o primesc prin credinta.

"Te-am ales din mijlocul norodului acestuia şi din mijlocul Neamurilor la care te trimit, ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină, şi de sub puterea Satanei la Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi.”

Noi trebuie doar sa credem, sa cautam sa ne ferim de toate poftele acestei lumi, sa stam departe de tot ceea ce ne-ar putea intina viata, fiinta si sufletul, iar Dumnezeu va face lucrarea Sa prin Duhul Sfant in viata noastra.EL va aduce sfintenia !

".....după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu Tatăl, prin sfinţirea lucrată de Duhul spre ascultarea şi stropirea cu sângele lui Isus Hristos: Harul şi pacea să vă fie înmulţite!"

1 Petru 1:2

Chiar in acest moment mi-a venit in minte o cantare care spune in versurile sale, 

"Vrem sa vedem pe ISUS"

Cred ca fiecare din noi doreste acest lucru, insa fara a cauta sa ne sfintim zi de zi, nu vom putea sa-L intalnim vreodata. 

Domnul sa ne ajute sa avem credinta in El si sa cautam sa fim si noi participanti la acest proces continuu, procesul SFINTENIEI.

Hrana ta zilnica !

18 Iunie
1 Impăraţi 16.29-34; 17.1-6
Ahab, fiul lui Omri, cu a cărui domnie ne vom ocupa până la sfârşitul cărţii 1 Impăraţi, sporeşte păcatele împăraţilor precedenţi cu un ritm neatins încă: „a făcut rău în ochii Domnului mai mult decât cei care au fost înaintea lui". În timpul său, închinarea la Baal este introdusă în mod oficial în Israel, prin soţia lui, dezgustătoarea Izabela. Tot de „zilele lui" se leagă şi reconstruirea Ierihonului care, fiind o provocare adusă Domnului, primeşte pedeapsa pronunţată de Iosua! (Iosua 6.26).
Atunci, pentru a vorbi conştiinţei împăratului şi poporului său, Dumnezeu ridică un profet: pe Ilie! Acest om conştientizează că, pentru a-1 aduce pe Israel în stare să primească cuvântul divin, este necesară întâi o pedeapsă, în consecinţă, se roagă „cu stăruinţă" să nu plouă (Iacov 5.17). Apoi, sigur de răspunsul lui Dumnezeu, se prezintă cu autoritate înaintea lui Ahab pentru a i-1 declara. Când îi cerem ceva lui Dumnezeu cu credinţă şi în acord cu voia Lui, trebuie să acţionăm cu deplina siguranţă a împlinirii acelui lucru. Să remarcăm expresia: „Domnul ... înaintea Căruia stau" (v.l). Să stăm cu reverenţă înaintea lui Dumnezeu, în lumina Lui, mereu gata să-I primim instrucţiunile, aceasta este atitudinea slujitorului.

 Aceasta a fost şi atitudinea lui Isus în Psalmul 16.8. Apoi Dumnezeu îl ascunde pe Ilie şi-i poartă de grijă într-un fel miraculos la pârâul Cherit.