15 ianuarie 2016
O zi minunata!
Intr-o lume pe care aproape ca nu o mai intelegem nimeni, imi doresc ca fiecare dintre noi sa gasim pace, bucurie si liniste, iar fiecare incercare prin care am trecut biruitori sa fie un motiv in plus pentru a lupta mai departe, pentru ca intreaga viata aici pe pamant este o lupta continua!
Rasplata vom primi-o la finalul cursei!
sursa foto: http://www.resursecrestine.ro/
Hrana ta zilnica!
Dupa un tratament la medic(computerul, nu eu) astazi am sa postez "HRANA ZILNICA" pentru data de 14 si 15 ianuarie
14 IANUARIE
Psalmul 104.19-35
Noi suntem înclinaţi să acordăm mare importanţă muncii omului (v. 23), însă cât de neînsemnată este ea pe lângă lucrările lui Dumnezeu, mărturii fără număr ale înţelepciunii Sale (v. 24)! Şi de El întâi, nu de munca omului, depinde orice creatură pentru a trăi (v. 27,28; Matei 7.11). Să nu atribuim câştigul nostru eforturilor depuse de noi, ci harului Său!
Da, „pământul este plin de bogăţiile Lui" (v. 24); să ştim să le remarcăm şi să ne oprim atenţia asupra lor! Totuşi, omul poate admira creaţia şi se poate bucura de ea fără a-L cunoaşte pe Cel care a facut-o. Câţi artişti şi filosofi n-au confundat Adevărul cu natura pe care păcatul şi-a lăsat pretutindeni amprenta sa murdară!
A contempla natura nu-1 instruieşte pe păcătos cu privire la ce este Dumnezeu în sfinţenie, în dreptate şi în har, după cum, pentru a-1 cunoaşte de aproape pe un arhitect, nu este de ajuns să-i vizitezi imobilele construite (şi câţi locatari făra jenă poate le-au devastat!); trebuie să-1 fi vizitat pe el, să fi fost informat cu privire la caracterul său, la familia sa, la obiceiurile sale... Să nu uităm însă că nu noi II descoperim pe Dumnezeu, ci că El însuşi este Cel care Se revelează: Nu simţurilor noastre, pentru că El este Duh (loan 4.24), ci sufletului nostru), nu numai în natură, ci în Cuvântul Său (Psalmul 19)!
15 IANUARIE
Psalmul 105.1-22
Versetele 1-15 din acest psalm fac parte (împreună cu Psalmul 96) din cel numit „întâiul, înmânat de împăratul David lui Asa după întoarcerea chivotului (l Cronici 16.8-22).
Privit de aproape, are o singură diferenţă, însă care cântăreşte mult Versetul 15 din 1 Cronici 16 îndemna: „aduceţi-vă aminte " de legământul Său, în timp ce versetul 8 din psalmul nostru spune: „El Şi-a adus aminte..." Chiar dacă poporul a falimentat şi a uitat legământul Dumnezeului său, El Şi-a adus aminte de promisiunile Sale către Avraam, Isaac şi Iacov (2 Timotei 2.13). Acestea erau tot ce posedau aceşti oameni ai credinţei. In ochii contemporanilor lor, ei nu contau câtuşi de puţin: „erau foarte puţini şi străini în ţară" (v. 12), aşa cum sunt astăzi creştinii. Dumnezeu însă veghea asupra lor, aşa cum veghează acum asupra noastră (v. 14, 15; de exemplu, Geneza 31.24).
Apoi El trimite „un om" care, simbolic, împlineşte planurile Sale: Iosif, imagine preţioasă a Domnului Isus. Rob întâi, întemniţat apoi, el a fost eliberat de „stăpânitorul popoarelor", care 1-a făcut domn şi cârmuitor peste toate avuţiile sale (v. 17-21). Hristos, mort şi apoi înviat prin puterea lui Dumnezeu, va fi pus Domn al întregului pământ şi în El se vor împlini toate promisiunile lui Dumnezeu (Fapte 2.36).
A contempla natura nu-1 instruieşte pe păcătos cu privire la ce este Dumnezeu în sfinţenie, în dreptate şi în har, după cum, pentru a-1 cunoaşte de aproape pe un arhitect, nu este de ajuns să-i vizitezi imobilele construite (şi câţi locatari făra jenă poate le-au devastat!); trebuie să-1 fi vizitat pe el, să fi fost informat cu privire la caracterul său, la familia sa, la obiceiurile sale... Să nu uităm însă că nu noi II descoperim pe Dumnezeu, ci că El însuşi este Cel care Se revelează: Nu simţurilor noastre, pentru că El este Duh (loan 4.24), ci sufletului nostru), nu numai în natură, ci în Cuvântul Său (Psalmul 19)!
15 IANUARIE
Psalmul 105.1-22
Versetele 1-15 din acest psalm fac parte (împreună cu Psalmul 96) din cel numit „întâiul, înmânat de împăratul David lui Asa după întoarcerea chivotului (l Cronici 16.8-22).
Privit de aproape, are o singură diferenţă, însă care cântăreşte mult Versetul 15 din 1 Cronici 16 îndemna: „aduceţi-vă aminte " de legământul Său, în timp ce versetul 8 din psalmul nostru spune: „El Şi-a adus aminte..." Chiar dacă poporul a falimentat şi a uitat legământul Dumnezeului său, El Şi-a adus aminte de promisiunile Sale către Avraam, Isaac şi Iacov (2 Timotei 2.13). Acestea erau tot ce posedau aceşti oameni ai credinţei. In ochii contemporanilor lor, ei nu contau câtuşi de puţin: „erau foarte puţini şi străini în ţară" (v. 12), aşa cum sunt astăzi creştinii. Dumnezeu însă veghea asupra lor, aşa cum veghează acum asupra noastră (v. 14, 15; de exemplu, Geneza 31.24).
Apoi El trimite „un om" care, simbolic, împlineşte planurile Sale: Iosif, imagine preţioasă a Domnului Isus. Rob întâi, întemniţat apoi, el a fost eliberat de „stăpânitorul popoarelor", care 1-a făcut domn şi cârmuitor peste toate avuţiile sale (v. 17-21). Hristos, mort şi apoi înviat prin puterea lui Dumnezeu, va fi pus Domn al întregului pământ şi în El se vor împlini toate promisiunile lui Dumnezeu (Fapte 2.36).
13 ianuarie 2016
Hrana ta zilnica!
13 IANUARIE
Psalmul 104.1-18
Psalmii 104-106 rezumă cele dintâi cărţi ale Bibliei: Psalmul 104 celebrează creaţia, în timp ce Psalmii 105 şi 106 readuc în atenţie istoria patriarhilor şi a poporului Israel.
Creaţia descrisă de Creator: ce subiect şi totodată ce Scriitor pentru a-1 expune!
Regăsim aici lucrarea de şase zile din Geneza 1. In ziua întâi: lumina (v. 2); în a doua:întinderea cerurilor despărţită de ape (v. 2, 3); în a treia: întemeierea pământului, împreună cu strângerea la un loc a maselor lichide şi cu apariţia regnului vegetal (v. 5-9,14...); în a patra: aşezarea marilor luminători (v. 19,22); în a cincea: forfota de animale din ape şi din văzduh (v. 25,26, 12, 17); în a şasea, în sfârşit, crearea vieţuitoarelor de pe pământ (v.11,21...), încununată de cea a omului. Remarcăm însă cum, alături de puterea şi de înţelepciunea lui Dumnezeu, accentul este pus aici din nou pe bunătatea Lui. Totul a fost conceput şi executat spre bucuria şi binele făpturii Sale (v. 11...). Comparând versetul 5 cu Psalmul 102.25, II putem recunoaşte şi adora pe Fiul în acest Dumnezeu „foarte mare" (v. 1; Psalmul 145.3: a Cărui măreţie „este nepătrunsă"), Autor a toate lucrurile. El era una cu Tatăl în toate planurile Sale şi în toată dragostea Sa.
12 ianuarie 2016
Hrana ta zilnica!
12 IANUARIE
Psalmul 103
Asemeni lui David, să ne invităm şi noi sufletul să-L binecuvânteze pe Dumnezeu şi să distingă binefacerile Sale fără număr.
Ce trist că mai degrabă obişnuim să ţinem la zi lista cu tot ce ne lipseşte, decât cu ce binefaceri am primit! Cât de nerecunoscători şi de inconsecvenţi suntem! Nu ni se întâmplă niciodată, de exemplu la masă, să ne plângem de hrana... pentru care, cu doar câteva clipe înainte, I-am mulţumit Domnului?
Ce trist că mai degrabă obişnuim să ţinem la zi lista cu tot ce ne lipseşte, decât cu ce binefaceri am primit! Cât de nerecunoscători şi de inconsecvenţi suntem! Nu ni se întâmplă niciodată, de exemplu la masă, să ne plângem de hrana... pentru care, cu doar câteva clipe înainte, I-am mulţumit Domnului?
Mai presus de toate darurile Sale, sufletele noastre sunt chemate să-I mulţumească neîncetat lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor noastre (v. 3). Dacă ne-ar fi dat potrivit cu ceea ce meritau acestea, atunci partea noastră ar fi fost pedeapsa veşnică (v. 10). Dar acum El a îndepărtat aceste păcate la infinit (v. 12), le-a aruncat înapoia Lui (Isaia 38.17), le-a făcut albe ca zăpada (Isaia 1.18), le-a risipit ca pe un nor (Isaia 44.22), le-a aruncat în adâncurile mării (Mica 7.19) şi nu-Şi va mai aduce aminte de ele niciodată (Isaia 43.25; Evrei 10.17).
Înspre „cei care se tem de El", bunătatea lui Dumnezeu se îndreaptă făra limite (v. 11,13,17; comp. cu Isaia 55.7-9). Teama nu mai semnifică deci spaima de mânia Lui, ci este starea de spirit a acelora care au învăţat să cunoască mila şi îndurarea Sa (v. 8; citiţi Psalmul130.4) şi care găsesc aici în fiecare zi noi motive pentru a-L binecuvânta.
Scrisoarea unei mame!
Cred că
ați primit și primiți zilnic multe scrisori iar dacă le-ați citi pe
toate, unele v-ar plicitisi, altele v-ar amuza și puține ar fi cele care
v-ar atrage serios atenția. Sper ca scrisoarea mea deschisă să vă facă
să luați în calcul un demers posibil, daca îl veți judeca ca atare.
Îndrăznesc să vă scriu pentru că problema care mă frământă și nu mă lasă
să dorm, mă face să urlu de durere și să strig către bunul Dumnezeu, nu
este doar a mea, ci a zeci de mii de români și de care aveți știință –
cazul familiei Marius și Ruth Bodnariu din Norvegia. Mintea mea
pragmatică a survolat tot felul de posibilități de rezolvare: pe lângă
rugăciune zilnică am semnat petiții, am participat la manifestații și
m-am gândit să cheltui și să merg chiar până la Oslo să protestez acolo
dacă acest lucru ar ajuta.
Înțelegem
însă tot mai clar din mass-media faptul că posibilitățile de rezolvare
ale acestui caz în Norvegia sunt foarte limitate, că timpul se scurge
rapid și că fiecare zi este în defavoarea acestei familii căreia i s-a
răpit în mod samavolnic copiii de către un sistem abuziv și care nu dă
socoteală nimănui. Deaceea, îndrăznesc să vă rog respectuos să luați în
calcul această propunere: Cum ar fi ca familia noastră prezidențială,
familia Johannis să fie cea care să ceară adopția celor cinci copiii,
toți cetățeni români? Logica mea este simplă, în sensul că dumneavoastră
ați putea avea șansa unică, de care nici o familie de români se pare că
nu dispune.
Mă gândesc că pe dumneavoastră....citeste continuarea http://www.baptist-tm.ro
Mă gândesc că pe dumneavoastră....citeste continuarea http://www.baptist-tm.ro
11 ianuarie 2016
Mesaj pentru Norvegia!
DRAGI LUTHERANI DIN NORVEGIA, CE AR SPUNE LUTHER DESPRE VOI?
Într-una din zile Cristos le-a spus unor presupuși ucenici ai Săi:"De ce-mi ziceți Doamne, Doamne și nu faceți ce vă poruncesc Eu?" Parafrazând cuvintele Mântuitorului vă întreb pe voi, frați creștini lutherani din Norvegia:"De ce vă numiți lutherani și nu urmați învățătura și exemplul de curaj al fondatorului vostru?" Ce credeți că ar spune Martin Luther, astăzi, despre voi, Biserica Lutherană din Norvegia? Cum puteți accepta ca în țara voastră frumoasă să se întâmple atâtea lucruri urâte? Nu vă întreb cum e cu acceptarea căsatoriei persoanelor homoxesuale, că ne-am lămurit. Dar dacă tot ați ajuns să-i căsătoriți, inclusiv în Biserică, de ce le mai dați și copii în adopție? De ce nu și-i fac singuri? De ce vor copiii noștri, din familii "foarte creștine"? Și mai ales, de ce Barnevernet, agenția voastră atee și cu apucături naziste ne răpește copiii noștri români, polonezi, cehi sau ruși, ca mai apoi să-i ofere unor cupluri care confundă apucăturile lor diabolice cu familia. Voi, Biserica Lutherană din Norvegia, de ce vă numiți Biserică și acceptați toate deviațiile posibile de la rânduiala lui Dumnezeu? Și de ce Lutherană, dacă în loc să protestați față de mizeriile Barnevernetului, tăceți și vă ascundeți printre fraze frumos meșteșugite de corectitudinea politică. Știți voi ce ar fi spus Marthin Luther despre Barnevernet? Pentru că el era un familist convins și credea că părinții sunt responsabili de creșterea și educația copiilor lor, dar mai ales pentru că nu suporta abuzurile, de nici un fel, s-ar fi revoltat și ar fi spus că Barnevernet este o instituție antichristică. Fără frica de ridiculizare și fără corectitudine politică. Cât despre voi, frați lutherani din Norvegia, ar fi spus să-i folosiți numele, doar după ce vă schimbați atitudinea.
P.S. Creștini din România, este timpul să ieșim din inactivitatea mascată de o spiritualitate falsă și "să luptăm pentru credința dată sfinților odată pentru totdeauna."
Samy Tuțac
Într-una din zile Cristos le-a spus unor presupuși ucenici ai Săi:"De ce-mi ziceți Doamne, Doamne și nu faceți ce vă poruncesc Eu?" Parafrazând cuvintele Mântuitorului vă întreb pe voi, frați creștini lutherani din Norvegia:"De ce vă numiți lutherani și nu urmați învățătura și exemplul de curaj al fondatorului vostru?" Ce credeți că ar spune Martin Luther, astăzi, despre voi, Biserica Lutherană din Norvegia? Cum puteți accepta ca în țara voastră frumoasă să se întâmple atâtea lucruri urâte? Nu vă întreb cum e cu acceptarea căsatoriei persoanelor homoxesuale, că ne-am lămurit. Dar dacă tot ați ajuns să-i căsătoriți, inclusiv în Biserică, de ce le mai dați și copii în adopție? De ce nu și-i fac singuri? De ce vor copiii noștri, din familii "foarte creștine"? Și mai ales, de ce Barnevernet, agenția voastră atee și cu apucături naziste ne răpește copiii noștri români, polonezi, cehi sau ruși, ca mai apoi să-i ofere unor cupluri care confundă apucăturile lor diabolice cu familia. Voi, Biserica Lutherană din Norvegia, de ce vă numiți Biserică și acceptați toate deviațiile posibile de la rânduiala lui Dumnezeu? Și de ce Lutherană, dacă în loc să protestați față de mizeriile Barnevernetului, tăceți și vă ascundeți printre fraze frumos meșteșugite de corectitudinea politică. Știți voi ce ar fi spus Marthin Luther despre Barnevernet? Pentru că el era un familist convins și credea că părinții sunt responsabili de creșterea și educația copiilor lor, dar mai ales pentru că nu suporta abuzurile, de nici un fel, s-ar fi revoltat și ar fi spus că Barnevernet este o instituție antichristică. Fără frica de ridiculizare și fără corectitudine politică. Cât despre voi, frați lutherani din Norvegia, ar fi spus să-i folosiți numele, doar după ce vă schimbați atitudinea.
P.S. Creștini din România, este timpul să ieșim din inactivitatea mascată de o spiritualitate falsă și "să luptăm pentru credința dată sfinților odată pentru totdeauna."
Samy Tuțac
Abonați-vă la:
Postări (Atom)