Hrana ta zilnica!

12 DECEMBRIE
1 Corinteni 15.51-58; 16.1-9
Această magistrală expunere a doctrinei învierii ar fi incompletă fără cea din urmă revelaţie, că nu toţi credincioşii vor trece prin somnul morţii. Cei vii nu vor fi nicidecum uitaţi când Isus va reveni. „Intr-o clipeală de ochi" (v. 52) va avea loc extraordinara transformare care va face pe fiecare potrivit pentru prezenţa lui Dumnezeu. Aşa cum, în parabolă, invitaţii la nunta împărătească trebuia să-şi schimbe zdrenţele cu veşminte glorioase (Matei 22), cei morţi şi cei vii vor îmbrăca trupuri de neputrezire şi în nemurire. Atunci victoria lui Hristos asupra morţii, căreia El i-a făcut dovada prin propria Lui înviere, îşi va avea împlinirea grandioasă în ai Săi. Ei bine, ca orice adevăr, şi această „taină" trebuie să aibă o consecinţă practică în viaţa fiecărui răscumpărat. Speranţa noastră este „sigură" (Evrei 6.19); să fim şi noi „neclintiţi, prisosind întotdeauna în lucrarea Domnului". Munca noastră nu va fi niciodată în zadar, dacă este făcută „în Domnul" (v. 58 care răspunde la v. 32). Chiar dacă niciun rod nu e vizibil pe pământ, ea are roade fără număr în înviere.
Capitolul 16 aduce un exemplu de slujbă creştină: colecta din prima zi a săptămânii. Ea are o mare importanţă pentru inima apostolului şi pentru cea a Domnului.

Hrana ta zilnica!

Cu scuzele de rigoare pentru intarziere voi posta zilele  in care nu am reusit sa postez

  ”HRANA ZILNICA”, in dorinta de a nu pierde nimic din acest studiu.

11 DECEMBRIE
1 Corinteni 15.35-50
Cu ce va semăna trupul cel nou cu care credinciosul va fi îmbrăcat în glorie? (v. 35). Biblia nu ne satisface niciodată curiozitatea. „Nebunule..." răspunde ea la toate eforturile imaginaţiei noastre (v. 36). Dacă vă prezint o sămânţă necunoscută, nu-mi veţi putea spune ce fel de plantă va răsări din ea. Tot aşa, nimic dintr-o omidă respingătoare şi decolorată nu ne lasă să ghicim fluturele care-şi va etala reflexiile în toate jocurile de lumină.
Pentru a putea asista însă la micile miracole ale germinării sau ale metamorfozei, este nevoie de moartea seminţei şi de somnul nimfei (comp. cu loan 12.24). Tot aşa, cel răscumpărat care „a adormit" va apărea înveşmântat într-un trup de înviere. Ce viitor extraordinar îi este rezervat acestui trup din ţărână, simplu înveliş al sufletului! El va învia „În neputrezire": moartea nu mai are putere asupra lui; „în glorie" şi „în putere": fără infirmităţi şi fără slăbiciune; „trup spiritual: definitiv eliberat de carne şi de dorinţele ei, instrument perfect al Duhului Sfânt; în sfârşit, el va semăna cu cel al lui Hristos înviat. N-avem noi deja suficiente lămuriri preţioase despre starea noastră viitoare... şi motive să-L glorificăm pe Dumnezeu încă de acum în trupul nostru? (cap. 6.14,20).

O zi în umblare cu Domnul!

*Cea mai mare putere in viata e "DRAGOSTEA".
*Cel mai de pret lucru e "CREDINTA".
*Cele mai imprimate cuvinte "DA POT".
*Cea mai frumoasa podoaba e "ZAMBETUL".
*Cel mai puternic mijloc de comunicare este "RUGACIUNEA".
*Cea mai mare bucurie este aceea de "A DARUI".
*Cel mai bun tratament de urgenta e "INCURAJAREA".
*Cea mai importanta prezenta in viata omului este "DUMNEZEU''!

       Sa aveti o zi binecuvantata alaturi de cei dragi!

Minunat!

Doamne, vreau sa fiu o "Maria"!

Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu.
Şi iată că vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Isus. 
Luca 1:30-31 

 

Maria a zis: „Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!” Şi îngerul a plecat de la ea. 

Luca 1: 38

 

Mai exista vreo Marie azi?

Vorbim de o fata fecioara, care primeste o veste tulburatoare: "vei naste un fiu"

Ma gandesc ca si Maria, ca fetele noastre din ziua de azi, si-a faurit tot felul de planuri, de vise, mai ales ca era logodita si astepta sa faca nunta cu Iosif. Cand deodata vine un inger si-i aduce o veste, dar nu orice veste ci o veste care ii spulbera toate visele, ii da toate planurile peste cap..."adio nunta", ba din contra o veste care o sa-i aduca rusine printre oameni. Sa nasti un copil, fiind fecioara, si ma gandesc ca cei din jur stiau ca Maria este  fecioara si nu orice fel de fecioara, ci una foarte credincioasa. Va dati seama ce rusine era pentru ea...?

Dar vine ingerul si ii da vestea! 

De remarcat, este ca nu o anunta de ceva ce se va petrece peste 6 luni sau 1 an, asta ca sa aibe timp sa se pregateasca...ci vorbim de timpul prezent, "vei ramane insarcinata". Cand...? ACUM!

Maria putea spune NU! Nu eu, nu acum...nu e momentul, eu mi-am facut un plan, trebuie sa am nunta cu Iosif...asa ceva nu pot accepta, cauta pe altcineva...

Asta a spus Maria? Nicidecum, ci raspunsul ei a fost, "facă-mi-se după cuvintele tale"

Citind vers. 21 din Matei 1,
"Ea va naşte un Fiu şi-i vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale” , asta ma face sa realizez ca mantuirea noastra, a mea si a ta, e depins intr-o oarecare masura de ascultarea Mariei. Putea sa spuna NU...si Cel care ar fi putut sa ne mantuie de pacate n-ar fi venit.

Ne-am gandit noi vreodata ca mantuirea altora, a copiilor nostri, a vecinilor nostri sau a altor persoane dragi noua intarzie sa vina din cauza neascultarii noastre de Dumnezeu?

De cate ori oare nu am amanat Voia lui Dumnezeu cu privire la noi? 

De cate ori nu ne-am supus Voii Sale?

Nu acum, nu aici...Doamne mai asteapta, mai am ceva de rezolvat si-apoi o sa fac ce imi ceri Tu...dar nu acum.

Mai exista azi vreo Marie...?

N-ai vrea sa fi tu?

 

 

Daca n-ai facut-o, fa-o acum!

In fiecare zi cand te vei da jos din pat si pasul tau va pasi, ingenunchiaza inaintea Lui si cere-I sa te insoteasca si astazi.

Roaga-L ca El sa fie inaintea ta ca sa-ti arate calea cea buna. El sa fie in urma ta sa te ocroteasca de viclenia celui rau. El sa fie langa tine ca sa te prinda cand esti gata sa cazi. 

Roaga-L ca El sa fie in tine ca sa te mangaie cand esti trist.

Daca deja ai facut acest lucru, multumeste-I si da-I slava pentru ca este de partea ta si nimic nu te va putea zdrobi, daca n-ai facut-o, ingenunchiaza si  roaga-L sa te insoteasca si azi!

O zi binecuvantata si spor in toate lucrurile!

Eu ma bucur!

Cu totii am intrat in febra sarbatorilor si mirosul lor se simte inca din zorii zilei. Dimineata cand ma trezesc si merg la bucatarie pornesc radioul si este asa minunat sa ma trezesc in cantecul colindelor sorbind un ceai cu miros de scortisoara sau o cafea aburinda. Vin la birou, si aici incerc sa introduc aceeasi atmosfera, este minunat.
Insa dincolo de atmosfera aceasta placuta care gadila urechea si incanta privirile noastre, as vrea sa privim fiecare la esenta evenimentului, pentru ca daca nu ar fi fost ISUS centrul acestui mare eveniment, cu siguranta astazi nu ne-am fi bucurat.
" Ea va naşte un Fiu şi-i vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.”

Cu ce bucurie trebuie sa intampinam aceasta sarbatoare care ne aduce aminte de Intruparea Domnul Isus? 
Am uitat atat de usor ce inseamna Intruparea Domnului Isus pentru noi...!?
 Ne bucuram de lumini, de mancare buna, de cadouri si multe alte obiceiuri in aceasta perioada a anului...
Nu-i rau nimic din toate acestea, nu-i rau sa mananci, nu-i rau sa primesti sau sa dai un dar, nu-i rau sa te bucuri de jocul luminilor multicolore, nu acesta este pacatul pe care noi il facem, ci pacat este ca aceste mici si neesentiale lucruri, au pus stapanire pe noi si atat de mare este procuparea noastra pentru ele, incat unii nici nu mai stim de fapt ce sarbatorim.
Daca Domnul Isus nu s-ar fi Intrupat, pacatul meu si al tau ar fi atarnat ca o piatra grea de gatul nostru.
Nu vreau sa intru in polemica sau sa dezbat daca 25 decembrie este data Intruparii sau nu, nu vreau sa intru in alte detalii de acest gen, tot ce conteaza este ca ISUS s-a Intrupat pentru ca noi, TU si EU sa fim mantuiti de pacatele noastre murdare.
Nu te bucuri de ceea ce a facut pentru tine?
Poate ca tu nu ai pacate atat de multe...eu am avut si inca mai am. Cat voi trai in acest trup blestemat de tarana, am sa pacatuiesc si am sa gresesc in ciuda dorintei mele de a nu mai pacatui pentru ca sunt neputincioasa si este cu neputinta ca sa nu mai gresesc, dar ceea ce ma bucura enorm este ca Intruparea Sa mi-a adus mantuire, ceea ce imi da speranta ca intr-o zi (care este foarte aproape), Il voi vedea pe Acest minunat ISUS.
Ma bucur de lumini, ma bucur de daruri...dar niciuna din aceste bucurii nu pot lua locul ADEVARATEI BUCURII care este in inma mea, bucuria ca sunt mantuita prin Harul Sau!

Hrana ta zilnica!

10 DECEMBRIE
1 Corinteni 15.20-34
Hristos înviat n-a făcut decât să-i devanseze pe credincioşii „adormiţi". Ei vor învia la venirea Sa. Cât despre ceilalţi morţi, ei nu vor fi „aduşi la viaţă" decât mai târziu, pentru a se înfăţişa în faţa scaunului de judecată (Apocalipsa 20.12). Şi numai după aceea totul va fi definitiv supus lui Hristos. După care gândul se pierde în profunzimile eternităţii fericite în care Dumnezeu, în final, va fi totul în toţi (v. 28).
Închizând această paranteză glorioasă (v. 20-28), apostolul arată cum faptul de a crede sau de a nu crede în viaţa viitoare determină comportamentul tuturor oamenilor... începând cu al său (v. 30-32). Cât de mulţi astfel de nefericiţi există, a căror întreagă religie stă în aceste cuvinte: „Să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri" (v. 32)! Ei îşi închipuie că nu există nimic dincolo de mormânt, pentru a se putea scuza de bucuria fără frâu a scurtei lor existente, „ca animale din fire, fără raţiune" (2 Petru 2.12). Cu privire la creştin, credinţa sa ar trebui să-1 ţină în stare de veghe, să-1 ferească de a se asocia în companii periculoase, să-1 împiedice să mănânce şi să bea cu beţivii acestei lumi (v. 33; Matei 24.49). Fie ca tovărăşia Domnului şi a alor Săi să ne fie suficientă până la întoarcerea Lui!