Hrana ta zilnica!

22 NOIEMBRIE
1Corinteni 3.1-15
Absorbiţi de diviziunile lor, corintenii nu făcuseră niciun progres. Semănau cu nişte şcolari codaşi care-şi disputau profesorul «cel mai savant» sau sala de clasă cea mai frumoasă. Pavel le afirmă că a se ocupa de slujitori mai degrabă decât de învăţătura lor era o copilărie şi o dovadă că tot fireşti rămăseseră (v. 3). De câte ori nu confundăm şi noi adevărul cu acela care îl prezintă: De exemplu, dacă îl ascultăm pe un astfel de slujitor al lui Dumnezeu având ideea preconcepută că el nu ne poate învăţa nimic, atunci vom primi... exact ce ne-am aşteptat!
Apostolul vorbeşte apoi despre responsabilitatea celui care zideşte. In lucrarea lui Dumnezeu, privită ca un ogor de semănat sau ca o clădire, fiecare lucrător are o activitate proprie. Poate aduce materiale (adică diferite aspecte ale adevărului) care să zidească sufletele, prezentându-le: dreptatea lui Dumnezeu (aurul), răscumpărarea (argintul), gloriile variate ale lui Hristos (pietrele scumpe). Sub aparenţa unui mare volum de lucru însă, poate zidi şi cu lemne, fân, paie... lucrare care nu va rezista deloc la foc. Da, „fiecare să ia bine seama cum (nu cât) zideşte" (v. 10) pe această temelie unică şi nepieritoare: Isus Hristos!

Hrana ta zilnica!

21 NOIEMBRIE
1 Corinteni 2.1-16
Ştim că, în lume, un dar de orator, o vădită superioritate, şi „cuvintele convingătoare ale înţelepciunii (v. 4) pot fi suficiente ca să asigure triumful aproape în orice cauză. Pentru a transmite însă credinţa, Dumnezeu nu S-a folosit de aceste aptitudini omeneşti, nici de abilităţile propagandei (v. 4,5). Pavel, în ciuda învăţăturii sale, nu s-a făcut remarcat la Corint nici prin înţelepciunea sa, nici prin cultura sa, nici prin talentul său de a vorbi convingător. El şi-ar fi contrazis învăţătura, deoarece crucea lui Hristos, pe care el o propovăduia, înseamnă tocmai sfârşitul lucrurilor cu care se făleşte omul. Departe însă de a fi cumva în pierdere, credinciosul a primit deopotrivă lucrurile nevăzute, „dăruite de Dumnezeu", precum şi mijlocul de a le discerne şi de a-şi însuşi aceste daruri: Duhul Sfânt, singurul Reprezentant pe care Dumnezeu îl foloseşte pentru a-Şi transmite gândurile (v. 12). La ce poate sluji o partitură muzicală, fară instrumentul la care să fie interpretată, o casetă sau un disc, fară aparatul care să permită să fie ascultate? Şi care ar fi efectul celui mai frumos concert asupra unui public compus din oameni complet surzi? Tot aşa, limbajul Duhului este de neînţeles pentru „omul natural (omul sufletesc, animat numai de sufletul său creat, fără învăţătura şi puterea Duhului Sfânt). Din contră, „cel spiritual' poate primi „cele spirituale prin mijloace spirituale" (v. 13-15).

" Arată-mi slava Ta! "

Dor de casa...

Zilele trecute am trecut prin satul meu natal.

Si uite-asa m-a apucat nostalgia.....

Libera alegere!

”Acum, temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-I cu scumpătate şi credincioşie. Depărtaţi  dumnezeii cărora le-au slujit părinţii voştri dincolo de Râu şi în Egipt şi slujiţi Domnului. Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Râu, sau dumnezeilor amoriţilor, în a căror ţară locuiţi.

Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului.” 

Iosua 24:14-15 

 

Alegeti astazi....!

Nu in putine cazuri vedem fiecare ca suntem slujitorii multor lucruri.Chiar daca nu ne-am propus acest lucru vedem ca pe zi ce trece toata atentia noastra se concentreaza tot mai mult pe lucrurile pamantesti. Ne concentram timpul asupra grijilor pamantesti si asupra lucrurilor care ne aduc  fericirea, insa uitam ca este doar o falsa fericire, sunt doar impliniri si satisfactii pe moment, numai ca, concentrandu-ne in acest sens, neglijam trairea unei vieti sfinte cu Dumnezeu.

Asa cum i s-a dat libertatea poporului Israel si dreptul de a alege, tot la fel si noi beneficiem de acest drept. 

Nimeni nu ma obliga sa fac nimic, totul este alegerea mea. Eu aleg cum sa-mi petrec timpul, aleg ce sa fac, ce sa citesc, cat sa citesc, aleg unde merg, cu cine merg, aleg daca sa ascult, ce sa ascult si multe alte alegeri. La fel cred ca este si in viata ta...tu hotarasti ce faci.

Dar trebuie sa stim cateva lucruri, asa cum nimeni nu ne obliga sa alegem ceva, tot la fel, nimeni nu va raspunde pentru alegerile noastre. Mai trebuie sa stim ca fiecare alegere are si o consecinta, care poate fi buna sau  rea. 

Astazi suntem liberi sa alegem, cui vrem sa slujim. 

Vrem sa avem o viata dedicata in totalitate lui Dumnezeu sau vrem sa fim si cu Dumnezeu si cu lumea...? Poate ca in mintea noastra credem ca se poate, insa la Dumnezeu acest lucru este cu neputinta.

Dumnezeu, este un Dumnezeu gelos si El nu accepta compromisul, nu accepta jumatati de masura asa cum ne-am cam obisnuit sa ii dam, doar faramiturile noastre.

Suntem noi gata sa acceptam cerintele Lui?

Dorim, si personal imi doresc ca Dumnezeu sa lucreze prin mine, insa  stiu ca sunt lucruri care trebuie schimbate in viata mea, pentru ca El sa poata sa lucreze. Suntem chemati sa-L slujim cu  scumpatate şi credinciosie. 

Dorim sa-L slujim asa cum ne cere El?

Daca da, atunci sa-I dedicam totul LUI!

 

 

Hrana ta zilnica!

20 NOIEMBRIE
1 Corinteni 1.8-31
Pentru noi, „care suntem mântuiţi", „cuvântul crucii (v. 18) este puterea lui Dumnezeu. Pentru cei care nu au însă viaţa divină, ea nu este decât nebunie. Tot ceea ce semnifică crucea: moartea unuia drept impusă de dreptatea lui Dumnezeu, iertarea gratuită pentru păcătoşi, punerea deoparte a omului natural, sunt tot atâtea adevăruri care se ciocnesc de raţiunea omenească. Dacă, dimpotrivă, se prezintă minuni şi lucrări spectaculoase, un ideal nobil însoţit de o morală care cere eforturi... la momentul potrivit, acest gen de religie nu şochează pe nimeni. Dar iată că pe toţi înţelepţii, cărturarii, certăreţii, pe scurt spiritele puternice ale acestui secol... şi ale tuturor secolelor, versetul 18 îi aşază într-o comună şi înspăimântătoare încadrare: „cei care pier”.
Şi, într-adevăr, printre răscumpăraţii Domnului „nu sunt mulţi înţelepţi, nu mulţi puternici, nu mulţi de neam ales..." (v. 26). Pentru că acestora le-ar fi foarte greu să devină „ca nişte copilaşi" (Matei 18.3; 11.25)! Pentru a fi glorificat, Dumnezeu alege ce este slab, josnic, dispreţuit, şi aşa sunt estimaţi creştinii de către cei din lume. Ce contează însă valoarea lor prin ei înşişi, câtă vreme ei sunt în Hristos şi El este pentru ei: putere,... înţelepciune,... şi dreptate şi sfinţenie şi răscumpărare (v. 24,30)!

Marturia Danei Roba!

Am dat din intamplare peste aceasta marturie. Inainte de a porni acest video, trebuie sa stiti ca in acest video sunt imagini asa cum spunea si Dana, imagini in care diavolul isi batea joc de ea, asa cum si-a batut joc de multi dintre noi, singura diferenta este ca unii dintre noi nu am fost cunoscuti in mass media asa cum a fost ea. Fiecare am avut in viata noastra pacate cu care ne-am fi rusinat, insa cui i se iarta mult, iubeste mult.
Dana a avut o viata tumultoasa si pentru orice crestin acest mod de viata este dezgustator, insa traind in lume acest mod de viata a fost unul normal.

Dana este o marturie vie in ceea ce priveste schimbarea pe care a facut-o Dumnezeu in viata ei.
 Cat priveste micile ”ajustari” pe care le mai are de facut...haideti sa nu o judecam, ci mai bine sa ne rugam.
 La vremea potrivita Dumnezeu ii va arata voia Lui si in privinta aceasta, (”machiajul”, lucru  in care multi se poticnesc si lungimea fustei). Eu nu ma machiez, dar nici nu o judec! Las judecata in mana Celui care este drept sa ne judece. Cat despre exterior...degeaba ai rochie lunga, fata nemachiata daca inima nu este curata si sincera. Cred ca Dumnezeu care a inceput in ea lucrarea o va duce la capat, la desavarsire, pentru ca acesta este Dumnezeul in care ne incredem!

Hrana ta zilnica!

19 NOIEMBRIE
1 Corinteni 1.1-8
O adunare numeroasă fusese formată la Corint prin slujba lui Pavel (Fapte 18.10); şi apostolul, tot atât de fidel ca păstor pe cât de zelos ca evanghelist, continuă să vegheze asupra ei cu o grijă plină de afecţiune (comp. cu 2 Corinteni 11.28). Le scrie din Efes această primă scrisoare, adresată în acelaşi timp către „toţi cei care, în orice loc, cheamă Numele Domnului nostru Isus Hristos" (v. 2). Dacă facem parte dintre aceştia, ea este deci şi pentru noi.
Pavel a primit de la Corint veşti neplăcute. În această adunare se iviseră diverse dezordini. Înainte însă de a aborda aceste subiecte dureroase, le aduce aminte acestor credincioşi de bogăţiile lor spirituale, atribuindu-le harului lui Dumnezeu (v. 4,5). Pentru a putea aprecia mai bine responsabilitatea noastră şi pentru a lua mai în serios viaţa creştină, să încercăm din când în când să facem bilanţul inestimabilelor noastre privilegii. Şi să ştim să-I mulţumim Domnului, aşa cum face aici apostolul.
Prima mustrare adusă adunării din Corint este cu privire la dezacordurile dintre ei - tendinţă care ne pândeşte şi pe noi uneori! Ei urmau un om (Pavel, Apolo, Chifa şi Hristos, pe care-L considerau un învăţător mai bun decât alţii: Ioan 3.2), în loc să fie uniţi în comuniunea cu „Isus Hristos, Domnul nostru", Fiul lui Dumnezeu (v. 9).

 Fie ca această comuniune să fie întotdeauna partea noastră! (1 Ioan 1.3).