Un plod fara chip, dar cu zile randuite!

M-am conectat pe internet de cateva ore cu scopul de a scrie un mesaj pe blog.

Mesajul pregatit in mintea mea  era cu totul altul, era o incurajare pentru cei care trec prin mijlocul furtunii dezlantuite de diavol, si cred ca multi suntem in mijlocul acestor furtuni, pentru ca din pacate diavolul nu si-a luat concediu, nu a ramas in anul 2014, ci din nefericire a intrat si el in 2015 pe urmele noastre.Dar slava Domnului ca toate acestea nu sunt noutati pentru cei care ne-am pus increderea in Domnul, noi stim acest lucru, Scriptura ne scrie si ne avertizeaza.

Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită.
Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că şi fraţii voştri în lume trec prin aceleaşi suferinţe ca voi.

1 Petru 5:8-9

 Luand aminte la acest verset...nimic din ceea ce ni se intampla nu este o intamplare ci  toate sunt cu ingaduinta lui Dumnezeu, dar poate ca in zilele ce vor urma voi scrie si despre aceste lupte pe care le avem de dus si pe care trebuie sa le biruim.

 Spuneam ca am intrat sa scriu insa am renuntat pentru ca in timpul pe care l-am petrecut am urmarit o serie de evenimente care s-au intamplat in putinele zile de la inceputul acestui an.

In cartea Amos 4, vers.12 scrie, "pregăteşte-te să întâlneşti pe Dumnezeul tău, Israele!” dar cuvintele imi pot fi adresate mie sau oricarei persoane care citeste aceste randuri.

Pregăteşte-te să întâlneşti pe Dumnezeul tău, Vasile, Ioane, Maria, Gheorghe, Monica sau oricum te-ai numi, pregateste-te pentru ca nu stii clipa cand vei fi chemat la El.

In urma cu ceva vreme, cateva luni bune in urma,  Duhul lui Dumnezeu ne-a vorbit printr-o sora in adunare, si eu cred ca Dumnezeu vorbeste si astazi, (chiar daca multii nu mai cred acest lucru), ne-a spus ca va veni o vreme de incercare in multe corturi, multe vlastare tinere vor fi rupte, va fi multa suferinta si durere, dar noi sa ne trezim din starea de amorteala care ne-a cuprins, sa ne smerim si sa ne pocaim,  ramanand tari in credinta langa El.

Uitandu-ma acum la suferinta prin care trec multi frati de credinta , nu pot decat sa ma rog pentru ei, dar si pentru noi ca Domnul sa ne ajute sa ne pocaim cu adevarat, pentru ca nimeni nu stie clipa plecarii.

Ma uitam la un eveniment intr-o familie la Curtici, ultima zi din an, durere multa si inimi frante, mama si fiica, 39 de ani si 14 ani, doua sicrie unul langa altul si multe inimi zdrobite....

Puteam fi oricare in aceea masina....nimeni sa nu judece sau sa se gandeasca ca Dumnezeu a pedepsit pecineva. Nici gand....!

Acum trei zile, un alt frate, tot in accident, tanar...50 de ani lasand in urma 10 copii zdrobiti si o sotie indurerata, a plecat la Domnul fara sa apuce sa-si ia ramas bun. Nici macar nu au ajuns bine acasa pastorii de la inmormantare lui, la doar cateva ore, la serviciul de marti seara, alt anunt, alt priveghi, alta jale, alte inimi frante, mama de 33 de ani si sase copii in urma...

Sunt doar cateva cazuri aici si acum, insa daca  citim  doar in ultima luna cati frati de-ai nostri  au fost chemati acasa...suntem uimiti. Poate ne miram...sau poate ne bucuram.

Tinere fete de 25-30 de ani, copii micuti si parca vestile nu se mai opresc.

De ce asa..?....o stie El!

Nimic din ceea ce se intampla nu este o intamplare ci este un plan a lui Dumnezeu cu fiecare. Vedeti, noi ca oameni ne framantam cu o multime de intrebari, bineinteles fara raspuns. Avem momente in care ne certam si ne maniem pe Dumnezeu insa, in zadar o facem.

Zilele noastre au fost randuite inca inainte de a fi noi.

In Ps. 139 iata ce spune psalmistul:

Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele. Cât de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule, şi cât de mare este numărul lor!

Cand nu eram decat un plod fara chip....Doamne, pai asta inseamna ca embrionul mititel(adica "eu" sau "tu") aveam zilele scrise si numarate!!!

Stiti ca inima fatului in pantecele mamei incepe sa bata inca din a 20-a zi de la fecundarea embrionului? 

Dumnezeu, Creatorul stie totul despre creatia Lui!

Noi suntem faptura mainilor Sale si El hotaraste cand venim pe lume si cand plecam din aceasta lume!

Si-atunci care dintre noi stie ziua plecarii?

Poate fi azi, poate fi maine, poate fi peste cativa zeci de ani....insa avand in vedere ca nimeni nu stie exact ziua, trebuie sa fim pregatiti.

Sunt eu oare pregatita?

Esti tu oare pregatit?

O intrebare la care trebuie sa avem raspunsul, DA sau NU?

 

 

 

Hrana ta zilnica!

8 IANUARIE
Psalmul 48
Odată cu Psalmul 48 se încheie viziunea profetică începută în Psalmul 42. Asistăm pe scurt la atacul final al împăraţilor pământului împotriva Ierusalimului şi la totala lor derută (v. 4-7). Iudeii evlavioşi vor constata atunci că ceea ce au auzit şi au aşteptat se împlineşte în favoarea lor (v. 8; Psalmul 44.1). Cu siguranţă, nu în zadar şi-au pus ei încrederea în Dumnezeu. După ce au cunoscut atâta suferinţă în exil, ce valoare capătă pentru ei fiecare piatră a cetăţii iubite! Umpluţi toţi de sentimentul bunătăţii Dumnezeului lor (v. 9), ei se regăsesc în mijlocul acestui templu după care au suspinat atât de mult (Psalmul 42.4; 43.3,4) şi toţi sunt pătrunşi de sentimentul bunătăţii Dumnezeului lor (v. 9). Oare nu aceasta este deopotrivă şi preocuparea noastră sfântă atunci când ne aflăm acolo unde Domnul ne-a promis prezenţa Sa şi când medităm la marea Lui iubire!
Dar atunci lauda va umple nu numai inima credincioşilor risipiţi ici şi colo, cum se întâmplă astăzi; ea se va întinde până la marginile pământului şi va fi într-adevăr demnă de gloriosul Dumnezeu pe care-L vor celebra (v. 10).
Drag prieten, este acest Dumnezeu care conduce destinele lumii, şi care va împlini tot ceea ce gura Sa a rostit, şi Dumnezeul tău pentru totdeauna, călăuza ta până la cel din urmă ceas al călătoriei tale pe pământ (v. 14)?

Doamne spune "DA" in dreptul nostru!

În adevăr, făgăduinţele lui Dumnezeu, oricâte ar fi ele, toate în El sunt „da”; de aceea şi „Amin”, pe care-l spunem noi, prin El, este spre slava lui Dumnezeu.

2 Corinteni 1:20

Cate fagaduinte nu am intalnit noi oare pe paginile Sfintei Scripturi?

Multe sunt....si toate sunt pentru mine si pentru tine, cei care ne-am pus nadejdea si speranta in El.

 Dar iata ce spune Cuvantul despre fagaduintele  lui Dumnezeu,

"toate în El sunt „da”.

 Dumnezeu isi tine cuvantul intotdeauna fata de cei care isi pastreaza legamantul curat.

Mulţumiţi-vă cu ce aveţi, căci El însuşi a zis: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.”  scrie Pavel in cartea Evrei 13:5, dar tot la fel are Dumnezeu inca o fagaduinta minunata pe langa multele-I fagaduinte. Este chiar versetul de astazi care l-am memorat, in provocarea celor 365 de versete pe an( Ps.46:1)

Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoi.

Realizam cat de mult conteaza un "DA" spus de Dumnezeu la cauza noastra, la cererea noastra?

Constientizam ca, un "DA" spus in dreptul nostru schimba intreg cursul vietii noastre?

 Un "DA" spus in dreptul tau, cel care esti astazi intr-o mare nevoie financiara te scoate din aceasta criza?

Un "DA" spus in dreptul casei tale iti va readuce pacea in familia ta, intre tine si sot sau sotie, intre tine si copii, s.a.m.d.?

Nu ma intreba cum? Nu stiu, insa stiu ca Dumnezeu are solutia la toate problemele tale.

Eu stiu un singur lucru si cred:"toate în El sunt „da”

Increde-te in promisiunile Lui si vei vedea ca Dumnezeu este Acelasi, ieri, azi si in veci!

Hrana ta zilnica!

7 IANUARIE
Psalmul 47
Acest psalm exprimă bucuria care va umple inima credincioşilor atunci când, după judecăţile menţionate în Psalmul 46, Hristos îşi va stabili împărăţia. Israel va avea atunci o poziţie de întâietate faţă de toate celelalte popoare şi le va învăţa să-L laude în cântare pe Dumnezeu, să celebreze gloriile Sale, supremaţia Sa (v. 3,6; comp. cu Isaia 2.2,3).
(Relaţiile poporului cu Dumnezeu fiind restabilite, remarcăm că reapare numele propriu, special,absolut, al lui Dumnezeu, Iahve; vezi deja Psalmul 46.7,11). Sunt gloriile Domnului Hristos care, în sfârşit recunoscut, îşi ia titlul de Împărat peste tot pământul" (Zaharia 14.9). Şi astfel înţelegem de ce noi, creştinii, nu-L numim pe Domnul Isus împăratul nostru. Noi suntem cetăţeni ai cerului, nu supuşi ai împărăţiei de pe pământ! Domnul Hristos nu va domni asupra Bisericii, ci împreuna cu ea; ea va avea aceeaşi poziţie pe care o are o regină alături de rege, soţul ei.
Oare vor putea cântările noastre să cuprindă atâta mărire, de vreme ce vom avea de celebrat nu numai un împărat, ci şi un Mântuitor divin, un Domn înviat şi un Mire ceresc, care-Şi iubeşte Biserica şi care vine să o caute? 

Câte glorii sunt reunite în aceeaşi Persoană, glorii minunate care ar trebui să ne umple încă de pe acum gurile şi inimile cu cântecul etern al adevăraţilor adoratori!

O dorinta pentru anul 2015...!

Cu ceva vreme in urma am postat acest video si se gaseste in arhiva blogului. Astazi pe blogul http://rodiagnusdei.wordpress.com/ a aparut din nou acest video.

Intr-adevar este o inchinare din toata inima, inchinare pe care doresc sa o vad si in viata mea si a tuturor crestinilor.

Mi-a venit in minte acum ceva....

La fiecare inceput de an facem o lista de angajamente si dorinte pe care vrem sa le aducem la indeplinire in anul care intram.

Ma intreb cati oare ne-am pus pe lista si aceasta dorinta, "sa fim plini de Duh"!?

Eu recunosc ca nu am trecut pe lista dorintelor acest lucru, dar ma gandesc ca nici data de 05 ianuarie nu este tarziu pentru a-mi pune aceasta dorinta in inima mea...

Vreau sa fiu in clocot pentru Domnul!

Hrana ta zilnica!

6 IANUARIE
Psalmul 46
Cât de mulţi credincioşi aflaţi în necaz au făcut preţioasa experienţă din versetul 1! In ceasul încercării, şi mai ales în clipa ispitirii, tânărul creştin nu trebuie nicidecum să uite că are la dispoziţia sa acest adăpost, această putere, acest ajutor întotdeauna uşor de găsit. Astfel de resurse nu se găsesc nicidecum în el însuşi, nici în hotărârile înţelepte pe care el le-a luat, ci în Dumnezeu, în comuniunea cu El.
În timp ce Core fusese înghiţit de viu într-o răsturnare de pământ acţionată de însuşi Dumnezeu, de felul celei sugerate în versetul 2, fiii săi au fost scăpaţi în acelaşi fel în care vor fi salvaţi şi credincioşii rămăşiţei iudaice. Ei vor fi în siguranţă, pentru că adăpostul lor va fi însuşi Iahve (Psalmul 91.9,10). Ce mare va fi contrastul între această rămăşiţă credincioasă şi ceilalţi oameni de pe pământ care vor traversa aceeaşi perioadă apocaliptică (comp. cu Luca 21.26 şi cu Apocalipsa 6.14-17)! În faţa acestor ape spumegânde şi care vuiesc, ape ale judecăţii (v. 3), Dumnezeu aminteşte că este un râu al harului răspândindu-se în pâraie generoase - sugerând multiplele sale manifestări - care „înveselesc cetatea lui Dumnezeu", precum şi pe cei care şi-au găsit acolo adăpostul (v. 4).
Finalul psalmului ne ajută să-i privim pe cei credincioşi cum urmăresc liniştiţi, din „turnul lor înalt, împlinirea celor din urmă judecăţi ale lui Dumnezeu.

Protectie deplina pentru cei ce se incred in Domnul!

Nu stiu cati dintre d-voastra v-ati propus sa invatati cele 365 de versete din acest an, eu insa ma rog Domnului sa ma ajute sa continui.

Versetul de ieri este atat de frumos cu toate ca cel mic l-a retinut foarte greu, desi are o memorie excelenta. M-am tot framantat cum sa-l determin sa-l retina, desi pare un verset atat de usor, insa m-am apucat mai intai sa-l descriu cu cuvintele mele.

Doamne, Tu esti o stanca unde ma ascund, o cetatuie unde ma adapostesc si un Izbavitor care ma scapi!

Sunt folosite in acest verset cateva cuvinte care se repeta si parca au acelasi inteles,"stanca, scut, tarie, cetatuie", insa daca le luam in parte pe fiecare, vedem semnificatia fiecaruia.

Prin aceste metafore  folosite in acest verset inteleg cat de mare si puternica este protectia lui Dumnezeu fata de cei care se incred in El.

Daca esti un mijlocul naturii si se dezlantuie furtuna, oare te-ai gandit cata siguranta iti ofera o stanca inalta pe are o intalnesti in calea ta?

 Daca tuna sau fulgera, adapostindu-ne sub un mic coltisor din ea  ne simtim mai protejati, mai in siguranta, oare cat siguranta avem la adapostul lui Dumnezeu care este stanca noastra cea puternica?

Doamne Tu esti stanca mea! In multe locuri din Scriptura intalnim aceste cuvinte si in mod special David spunea despre Dumnezeu ca este stanca Lui.

Dragii mei, indiferent cat de mare este furtuna, indiferent cate de mari sunt amenintarile care se abat asupra noastra zi de zi, El ne ofera siguranta si protectie.

Dumnezeu este cetatuia mea!

O casa sau o cetate are rolul de a oferi adapost, iar daca cetatea este si pazita atunci nimic si nimeni nu poate patrunde in acel adapost.

Daca un simplu paznic la usa ne da siguranta, oare cu cat mai mult ne este Dumnezeu protectie atunci cand incearca sa patrunda cel rau in interiorul inimii noastre?

 Dumnezeu este cetatuia mea, iar eu m-adapostesc in El.

Izbavitorul si scutul meu!

Orice atac asupra mea El, Hristos ma izbaveste!

Scutul care ma protejeaza de orice sageata a celui rau, imi ofera protectie. El, Dumnezeu intotdeauna face un zid de protectie intre mine si tot ce vine din exterior. Duhul Lui face un invelis de protectie in jurul meu si indiferent cat de multe sageti arunca cel rau, El imi este pavaza si scut!

Si chiar daca ingaduie sa fim atinsi El este taria noastra! Mana Lui puternica si tare ne va scapa din toate necazurile, insa pentru ca sa fim sub aceasta protectie trebuie sa fim adapostiti la umbra aripilor Sale.

Iata ce extraordinar verset am avut ieri: 

Doamne, Tu eşti stânca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stânca mea în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă şi întăritura mea!

Iar prin versetul de astazi David confirma protectia lui Dumnezeu pentru toti cei care isi pun increderea in Domnul,
Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt şi se odihneşte la umbra Celui atotputernic,
zice despre Domnul: „El este locul meu de scăpare şi cetăţuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!”

  

Hrana ta zilnica!

5 IANUARIE
Psalmul 45
Sub acţiunea Duhului Sfânt, „scriitor iscusit" (v. 1), acest psalm ne invită să-L lăudăm pe Hristos, Preaiubitul, Cel care-i întrece în frumuseţe şi în har pe toţi fiii oamenilor. Înainte însă de a ţâşni de pe buze, lauda a fost pregătită, contemplată într-o inimă care clocoteşte (comparaţi cu Matei 12.34); ea celebrează Persoana lui Hristos, cuvintele Sale, lucrările Sale.
Cineva a spus că închinarea de duminică este cântarea care îngemănează toate strofele pe care Duhul le-a insuflat răscumpăraţilor în timpul zilelor săptămânii, având ca temă inepuizabilă gloriile şi harurile Domnului Isus. El este „Împăratul", însă versetele 6 şi 7, citate în Evrei 1.8,9, îl numesc „Dumnezeu". Când apare în măreţia şi în splendoarea Sa, El este obiectul unei admiraţii universale. Puterea Lui se afirmă în judecata înfricoşătoare pe care o înfăptuieşte (v. 3-5). Veşmintele Sale sunt pline de parfumuri: smirna aminteşte de suferinţele Sale, aloea, de moartea Sa (loan 19.39), iar casia, de înălţarea Sa. 

Dar ce va preţui cel mai mult pentru Hristos dintre toate gloriile Sale va fi frumuseţea Miresei care îi va fi dăruită (aici Ierusalimul) şi dragostea pe care ea I-o va arăta.

 Drag prieten creştin, este privilegiul tău de a-ţi exprima încă de acum această dragoste născută din recunoştinţă. „Este Domnul tău: adoră-L" (v. 11)!