OCHII TAI !

1. Ochii Tăi sunt, Isuse, adânci splendori,
Iar privirea-Ţi spre mine ca mii de sori.
Oglindească-se-n mine-aşa
Ca un soare, lumina-Ţi grea,
Să se vadă în mine splendoarea Ta.

2. Fără seamăn în veci, frumuseţea Ta
Să se vadă răsfrântă-n făptura mea.
Drag Iisus, Te aştept să vii,
Tot - în mine - pe veci, să-nvii,
Frumuseţea din mine doar Tu să-mi fii.

3. Să trăiască în mine-al Tău Nume Sfânt,
Proslăvire să-Ţi vină din tot ce cânt.
Suflete-al meu, cântarea mea
Numai Domnului drag aş vrea
Nesfârşită mărire, în veci, să-I dea.

4. Fie-mi Sfântul Tău Duh mângâierea mea,
Eu să-I dau ca sălaş toată inima.
Binecuvântări de sus
Mi-nsoţească-ntreg rodu-adus,
Cina Ta şi cu mine s-o-mparţi, Isus.

Hrana ta zilnica!

1 IANUARIE

Psalmul 42

Odată cu acest început de an deschidem şi noi cea de-a doua carte a Psalmilor. Din punct de vedere profetic, ea se aplică perioadei când rămăşiţa credincioasă dintre iudei, persecutată de Antihrist, va fugi din Ierusalim. Versetele 2,4 şi 6 din Psalmul 42 exprimă în special durerea pricinuită de acest exil. In acelaşi timp, multe dintre cuvintele ei, ca şi cele din prima Carte a Psalmilor, pot fi puse în gura Domnului Isus, a Celui care a suferit mai mult ca oricine din cauza răutăţii poporului Său (de exemplu, v. 7 şi 10).

Putem găsi vreun tablou care să sugereze mai expresiv suspinele sufletului însetat după prezenţa lui Dumnezeu, aşa cum o face versetul 1?

 Ce bine ar fi să însetăm şi noi după această prezenţă a lui Dumnezeu ori de câte ori vreun păcat întrerupe comuniunea noastră cu Domnul Şi să-L putem cunoaşte personal pe Domnul sub acest Nume scump: „Dumnezeul vieţii mele" (v. 8)! Aceasta corespunde şi devizei apostolului, după cum ne mărturiseşte el însuşi: „Pentru mine, a trăi este Hristos" (Filipeni 1.21). Hristos este Acela care, an de an, doreşte să ne conducă viaţa şi să ne-o umple cu acest conţinut preţios inimii.

„Unde este Dumnezeul tău?" întreabă cu ironie necredincioşii (v. 3 şi 10; comp. cu Matei 27.43). Chiar dacă ei nu-L văd, partea mea să fie aceasta, de a şti întotdeauna, zi şi noapte, unde să-L găsesc, pentru a-mi înălţa spre El, cu preţuire, cântarea mea şi rugăciunea mea (v. 8).

Un an binecuvantat!

Acum cand mai sunt cateva ore care ma despart de vechiul an cu tot ceea ce a fost, cu bune, cu rele cu binecuvantari si cu incercari, nu pot decat sa Ii multumesc lui Dumnezeu ca prin toate am beneficiat de ajutorul Lui si am trecut biruitoare.

Cred ca la fel si dumneavoastra  aveti aceleasi cuvinte de multumire la adresa lui Dumnezeu

Daca astazi suntem in viata si ne putem bucura impreuna cu cei dragi este doar faptul ca am avut parte de inca un an de indurare din partea Domnului.

Totodata as vrea ca in acest final de an sa multumesc tuturor celor care au poposit pe acest blog, cititorilor din cele 81 de tari, diferite orase si diferite zone.

Va multumesc si fie ca Domnul sa va binecuvinteze cu sanatate, sa va daruiasca pace, in suflet si in familiile dumneavoastra.

Va doresc un an binecuvantat!

LA MULTI ANI!

Al patrulea an de studiu!

In urma cu trei ani cand am inceput sa postez un studiu al Scripturii pe o perioada de cinci ani, studiu pe care l-am intitulat "HRANA TA ZILNICA",  mi s-a parut o perioada destul de mare. 

Iata ca trei ani s-au dus si mergem in al patrulea an de studiu.

Sa nu uitam ca toata Scriptura este insuflata de Duhul Sfant si este folositoare pentru invatatura, pentru mustrare, pentru indreptare, pentru instruire in dreptate, ca omul lui Dumnezeu sa fie implinit si deplin pregatit pentru orice lucrare buna.

Parcurgerea Bibliei  a fost impartita pe cinci ani:

In primul an : de la Geneza la losua.

In al doilea an : de la Judecători la Estera.

In al treilea an : Iov; Psalmii 1-41; Proverbe l-15; Isaia; Matei;

Ieremia; Plângerile lui Ieremia; Marcu.

In al patrulea an : Psalmii 42-89; Ezechiel; iar apoi de la Luca la 2 Corinteni.

In al cincilea an : Psalmii 90-150; Proverbe 16-31; Cântarea Cântărilor;

  de la Daniel la Maleahi; apoi de la Galateni la Apocalipsa.

Cu ajutorul Domnului vom incepe al patrulea an de studiu si Dumnezeu sa ne dea izbanda!

Inca un an !

Inca un an ce taina mare

Cu bucurii si cu tristeti s-au dus cu el,

Ce va fi, poti stii tu oare? 

Stii ca-n Isus suntem paziti de stam in El!

 Refren:

Cine poate stii ce-aduce anul 

Cati in el vom mai putea pasii, 

Va fi oare el o intalnire 

Sau pe multi va desparti

 N-avem cum sa stim ce-aduce anul 

Dar stim ca Isus e cu noi 

Invatam smeriti sa primim harul

 In belsug sau in nevoi

Hrana ta zilnica!

31 DECEMBRIE
Marcu 16.9-20
Un cuvânt al lui Petru de la începutul cărţii Fapte rezumă întreaga evanghelie după Marcu. Apostolul evocă „tot timpul în care Isus intra şi ieşea în mijlocul nostru (două verbe caracterizând slujba), începând de la botezul lui Ioan până în ziua când a fost înălţat la cer (Fapte 1.21,22). 

Primul tablou al Evangheliei: la Iordan, cerul se deschide deasupra lui Isus; ultimul tablou: acelaşi cer se deschide pentru a-L primi; între aceste două momente, viaţa Lui de slujire şi de dăruire. 

Aprobat de Dumnezeu, El ocupă de atunci, „la dreapta măririi" (Evrei 1.3), locul odihnei şi al gloriei care îi revin, lucrarea Lui fiind încheiată. Acum este rândul ucenicilor să şi-o împlinească, urmând instrucţiunile din v. 15-18 ... precum şi marele exemplu pe care l-au avut în faţa lor. 

Dar nu sunt lăsaţi să se descurce prin propriile lor resurse, ci Domnul, „înălţat", este văzut ca Cel care dirijează lucrarea alor Săi. Slujba este un privilegiu etern pe care şi-1 rezervă dragostea. Slujitor dintotdeauna (Deuteronom 15.17; Luca 12.37), El va coopera cu ucenicii Săi şi îi va însoţi cu puterea Sa (v. 20; Fapte 14.3; Evrei 2.4).

 Şi noi, creştinii, chemaţi la rândul nostru să călcăm pe urmele Sale şi să fim martori ai aceleiaşi Evanghelii, putem de asemenea conta pe El, dacă avem pe inimă să-I aşteptăm slujindu-L.

Hrana ta zilnica!

30 DECEMBRIE
Marcu 15.42-47; 16.1-8
Acum, când este trecut ceasul crucii în care Mântuitorul a fost singur, Dumnezeu găseşte plăcere să ne dezvăluie râvna şi consideraţia câtorva persoane devotate care II onorează pe Fiul Său. în primul rând îl vedem pe Iosif din Arimateea care cere de la Pilat trupul lui Isus şi care se ocupă cu evlavie de înmormântarea Lui.

 Zorii zilei învierii ne arată apoi trei femei grăbindu-se să meargă la mormânt. Ele erau dintre acelea care ,Îl urmau şi-I slujeau" înainte de a asista cu durere la răstignire (cap. 15.40,41; Ioan 12.26). În dorinţa lor de a-I face un ultim serviciu Celui pe care credeau că L-au pierdut, îi aduc miresme pentru a-I împarfuma trupul.

 Au însă de învăţat lecţia inutilităţii acestor pregătiri, pentru că un înger le anunţă vestea glorioasă: 

Isus a înviat!

 Este însă o altă femeie, pe care nu o găsim la mormânt: cea care în cap. 14.3 unsese picioarele lui Isus. Însemna aceasta o lipsă de afecţiune din partea ei? Nu, ci ea a dovedit tocmai contrariul; a ştiut să discearnă momentul când să-şi răspândească parfumul. Să ne amintim că devotamentul dragostei este cu mult mai plăcut inimii Domnului cu cât este însoţit de discernerea voii Sale şi a ascultării de Cuvântul Său.

Un mesaj special pentru femei!

Mi-am facut un obicei, oridecate ori am ceva treaba prin casa, treaba care ma tine intr-un loc fix fara sa ma plimb din camera in camera, imi pun cate un mesaj si ascult Cuvantul lui Dumnezeu. Asa am facut si acum si ma bucur ca am putut sa ascult acest mesaj in acest moment  in care ne gasim, la cumpana dintre ani si venim cu hotarari noi inaintea lui Dumnezeu. 

Este un mesaj special pentru femei, dar mai ales pentru femeile care doresc sa fie placute inaintea lui Dumnezeu, de-aceea 46 de minute merita sa le puneti deoparte pentru a fi ascultat.

Dumnezeu sa ne binecuvinteze pe noi femeile cu intelepciune!