Hrana ta zilnica!

1 NOIEMBRIE
Ieremia 46.1-19
Asemeni lui Isaia în cap. 13 şi în următoarele, Ieremia este şi el provocat acum să profeţească despre naţiuni. Prima dintre acestea este tocmai Egiptul, în care poporul sperase să găsească adăpost.

 Ce imagine a lumii idolatre! Peste ea vor cădea judecăţi înspăimântătoare... Şi ne aducem aminte din declaraţiile Noului Testament cu privire la acest subiect, că „lumea trece, şi pofta ei" (1 Ioan 2.17), şi „chipul lumii acesteia" (1 Corinteni 7.31).
Împăratul Egiptului este obiectul unei comparaţii ironice şi aspre: „Faraon ... nu este decât un vuiet (v. 17). Un vuiet poate speria pentru o clipă, dar ce poate fi mai trecător şi mai inutil decât el? Câte personalităţi, mai mult sau mai puţin impunătoare în lumea aceasta, nu au fost altceva decât un „vuiet" trecător! 

Săptămâna în curs, ziarele le consacră coloane întregi, însă peste o lună sau un an vor rămâne cufundate în uitare...
Încă un cuvânt trist este adăugat la cele despre Faraon: asemeni înaintaşului său de odinioară, cel din cartea Exod, care îşi împietrise inima, şi acest om „a lăsat să treacă timpul" (v. 17; comp. cu Ioan 12.35).

 Dragi tineri cititori, aici este o problemă deosebit de serioasă. Nu pierdeţi timpul convertirii voastre, nici timpul slujirii Domnului aici, jos, nici timpul răspunderii la invitaţia din Luca 22.19. Nu le lăsaţi să treacă!

In lupta cea buna a credintei-NICOLAE MOLDOVEANU

Iata cate marturii din viata fr. Moldoveanu si cateva versuri extraordinare:

Cand neguri trec prin viata,

  Te-ntrebi adeseori:
„De ce-Si ascunde Fata

 Cel Sfant, de-atatea ori?"

Refren:

  „Pacatul" e raspunsul.  „E zidul inaltat.
Te-a despartit de Domnul 

 Si greu te-a condamnat."
Numai credinta vie 

 In jertfa lui Isus
Darama, pe vecie, 

 Tot zidul interpus.

  Ce mare sarbatoare 

 Va fi in cer prin cant,
Cand vei dori iertare 

Din mana Celui Sfant!

Cel Rau se va opune, 

 Furtuni vor bantui,
Dar tu, prin rugaciune, 

 Mereu vei birui.

  In Fata Celui Vesnic, 

 Isus te-a prezenta
Un bun urmas ce-i vrednic 

 Sa intre-n slava Sa.

Cine esti? De unde vii, pasare trudita?
Din ce munti, din ce campii, te intorci ranita?"
/: „Cine sunt? De unde vin? M-ai uitat, crestine?
Eu sunt cantecul senin, scris candva de tine. :/

Am zburat, din mana ta, peste munti si ape
Si-unde-a fost o rana grea, m-am lasat aproape.
/: Dar nu soimii m-au ranit, nici pe dealuri spinii,
Penele de-argint mi-au smuls fratii, nu strainii..." :/

„Daca esti cantarea mea, pasare zdrobita,
Zbori mai sus, din stea in stea, smulsa si ranita,
/: Si la Cel mai Sfant din sfinti, sa te-opresti o clipa:
Lacrimile Lui fierbinti, sa le strangi pe-aripa!... :/

Simpozionul Cântările Harului Timișoara

         Sunt doar cateva inregistrari  promo care anunta evenimentul de maine, 01.11.2014 din Biserica Penticostala Elim  Timisoara. Evenimentul va fi transmis live si il puteti urmari pe http://www.elim.ro/

Care doriti sa luati parte la acest eveniment pe care il asteptam cu mare drag, sunteti asteptati pe str. Virgil Madgearu, nr. 39-Timisoara

Mustrati...pentru ca nu s-au pocait!

Atunci Isus a început să mustre cetăţile în care fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentru că nu se pocăiseră.

Matei 11:20 

Fiind vineri azi, si un sfarsit de saptamana mai lejer la birou am cautat sa citesc ceva. Ochii mi s-au abatut asupra acestui verset din Matei 11.Bineinteles am citit si mustrarile pe care le face Domnul Isus acestor cetati. Imediat mi-a venit in minte perioada de har pe care o traim, si aici ma refer in mod special la tara noastra. Nu sunt atat de batrana ca sa pot spune cum a fost in anii comunismului, desi am prins ceva din el, insa nu sunt nici atat de tanara ca sa fii prins doar perioada anilor de dupa anul 1989, insa liberatea pe care o avem acum, parca nu a mai fost niciodata. Evanghelizari pe stadioane, evanghelizari in camine culturale, biserici nou construite, biserici in care sunt servicii divine nenumarate, seri de rugaciune, conferinte pe diverse teme, tabere organizate, botezuri in aer liber, intalniri de rugaciune pe grupuri in case, si multe alte opurtunitati. Ma urc in masina, deschid radio Vocea Evangheliei, ajung acasa la fel, si nu numai in zona mea, stiu si sunt convinsa ca in fiecare zona este un radio crestin care transmite, vrei sa te uiti la tv, (cei care folositi acest mijloc) se pot vizualiza emisiuni crestine, este Credo TV, Alfa & Omega, Speranta, etc. Deschizi computerul, poti accesa biserici din intreaga lume si poti fi si tu partas la serviciul transmis live.

 Intri pe youtube si asculti predici si cantari nenumarate. Daca trebuie sa stau sa astept in trafic, pot deschide Biblia pe telefon.

Nu este oare un MARE HAR  sa traim aceste vremuri?

Nu stiu sa fie ceva deocamadata, in care sa fim opriti. Putem sa ne declaram credinta fara a avea repercursiuni, putem sa vorbim de Hristos oriunde. Toate acestea sunt binecuvantari divine si Har nemarginit de care beneficiem. 

Nu mai departe vazand in lumea musulmana ce se intampla, intr-adevar putem spune ca suntem binecuvantati, insa nimeni nu poate stii cat va tine aceasta vreme de Har. Ma intreb acum, beneficiind de toate acestea, oare nu va fi osanda noastra mai mare?

Ba da! 

Cu cat avem libertate mai multa, cu atat va fi si judecata mai aspra, daca nu ne vom pocai.Uitati-va la cetatile despre care vorbea Domnul Isus, in cele care au avut loc cele mai multe minuni, si totusi...nu s-au pocait.

Atunci Isus a început să mustre cetăţile în care fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentru că nu se pocăiseră.

Vai de tine, Horazine!”, a zis El. „Vai de tine, Betsaido! Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon minunile care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit cu sac şi cenuşă.
  De aceea, vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi.
Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare până la cer? Vei fi coborât până la Locuinţa morţilor; căci, dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile care au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare până în ziua de astăzi.   De aceea, vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei decât pentru tine.”

Ne bucuram ca avem aceasta libertate, ne bucuram de fiecare  hrana spirituala pe care o putem strange, ne bucuram de fiecare serviciu divin la adunare si daca sunt si invitati din alte locuri, bucuria este si mai mare, insa daca nu stim sa apreciem aceste vremuri de Har si nu le folosim spre cresterea noastra spirituala, va veni o zi in care mustrarea Domnului va fi si pentru Romania.

 

Doamne iti multumesc pentru vremurile deosebite pe care le traiesc din punct de vedere al libertatii religioase, insa da-mi aceasta intelepciune sa stiu a strange Cuvantul Tau in inima mea. Sa pot sa adun toate invataturile Tale, toate povetele Tale pe care mi le-ai daruit prin Cuvantul Tau. Iti multumesc pentru fiecare zi pe care mi-o daruiesti si-n care pot savura Cuvantul Tau. Doamne nu ma lasa ca beneficiind de toate acestea sa vina ziua cand vei avea un cuvant de mustrare si pentru mine.

Ma rog si pentru prietenii mei, pentru cititorii mei, pentru cei care au ascultat sau vor asculta Cuvantul Tau, nu lasa ca nimeni sa piara ci toti sa vina la pocainta. 

Hrana ta zilnica!

31 OCTOMBRIE
Ieremia 44.24-30; 45.1-5
După ce Ieremia a făcut o trecere în revistă a urâciunilor comise de popor, luând notă şi de răspunsul jignitor al acestei adunări de răzvrătiţi, a sosit vremea să fie trase concluziile. Sunt înspăimântătoare! Cu excepţia unui număr foarte mic, toţi vor pieri în Egipt, loviţi de calamităţile care-i pândeau (şi faţă de care „împărăteasa cerurilor" se va dovedi prea incapabilă să-i apere; dar, cu privire la ea, niciodată nu se ridică întrebări).
In aceste vremuri de ruină generală este însă mângâietor să putem constata că „Domnul îi cunoaşte pe cei care sunt ai Lui" (2 Timotei 2.19). Aceasta ne-o va arăta micul cap. 45, consacrat în întregime lui Baruc. Domnul are pentru el un cuvânt personal, deopotrivă de avertizare, ca şi de încurajare.

 Acest om a fost  împreună cu Ieremia, cel pe care nu 1-a părăsit - ţinta calomniilor şi a acuzaţiilor publice (cap. 43.3). Cu toate acestea, ceea ce avea importanţă în ochii lui era ceea ce gândea Dumnezeu despre el (2 Timotei 2.15). Baruc, descendent al unei familii nobiliare, sperase probabil să aibă un rol deosebit în conducerea acestui popor umilit şi restaurat. În consecinţă, este atins de descurajare (v. 3; Proverbe 24.10). Domnul însă îl îndeamnă: „Tu cauţi pentru tine lucruri mari? Nu le căuta!" (v. 5). 

Nici de la noi Domnul nu aşteaptă lucruri mari, ... cu excepţia unui singur lucru, foarte mare în ochii Săi: credincioşia (comp. cu Apocalipsa 3.8).

Zi de post si rugaciune!

Ma gandeam sa scriu  ceva seara aceasta, insa avand in vedere ca scurt este timpul in care candidatii nostri mai apar pe posturile tv si campania electorala inca este in toi, urmaresc cu foarte mare atentie aceste dezbateri. 

Fiind anuntate si trei zile de post special pentru aceste alegeri, ne rugam ca Dumnezeu sa aleaga omul potrivit care sa scoata tara la liman, omeneste vorbind, pentru ca la Limanul Ceresc doar Domnul ne poate duce.

Continuam si maine cu zi de post si rugaciune si Domnul sa ne asculte, iar in ceea ce priveste votul, cred ca este o datorie a fiecarui cetatean, e o datorie a noastra sa mergem sa votam. 

Doamne ai mila de tara noastra!

Suferinta care i-a adus binecuvantare!

Tare mult imi place cartea Iov si de cateva zile m-am apucat sa o citesc din nou.

Oridecate ori citesc cap. 1 incerc sa inteleg ce a fost si cum o fi fost sufletul bietului Iov cand curgeau vestile rele una dupa alta? Cum a reusit sa treaca prin toate aceasta situatie ?
Bineinteles ca omeneste este imposibil sa  treci prin toate acestea, insa atunci cand esti un slujitor credincios lui  Dumnezeu, El iti da puterea.

Drept este ca din acest capitol am inteles un singur lucru. Am inteles maturitatea spirituala a lui Iov.

La un sfat intre Dumnezeu si ingerii Lui, s-a infatisat si Satan. Nu mult dupa aceasta intalnire incep sa curga nenorocirile. Bogat fiind, pierde tot, dar nu numai averea o pierde, pierde si copiii.Incercarea a fost ceruta de Satan, insa a primit-o doar cu aprobarea lui Dumnezeu.
Dumnezeu ii cunostea credinta lui Iov, asa cum Dumnezeu ne-o cunoaste si pe a noastra, a fiecaruia in parte. Daca astazi nu trec prin ce a trecut Iov, este doar pentru faptul ca nu am aceeasi credinta ca si el.
Vedem ca altii sunt mai incercati decat noi si deseori avem tendinta de a-i judeca, gandindu-ne ca au savarsit un mare pacat de i-a dat Dumnezeu incercarea, insa niciodata nu ne-am gandit ca s-ar putea ca fratele sau sora sa fie mai credinciosi ca noi.
Intr-adevar nu am gasit scris nicaieri o garantie pentru cei care sunt devotati Domnului, ca ar fi scutiti de probleme sau de boli, din contra este scris: " in lume veti avea necazuri".
Sunt convinsa ca  nu i-a trecut vreodata prin cap la Iov ca s-ar putea abate asupra lui si a casei lui o nenorocire atat de mare.
S-a culcat seara in pat ca cel mai bogat om si s-a trezit cel mai sarac si lovit de soarta.
Nu i s-a intamplat un lucru...ci s-a intamplat ceva peste puterile omenesti, sa primesti vestea ca şapte mii de oi au ars, trei mii de cămile au fost furate, cinci sute de perechi de boi jefuite, si ce-i mai tragic...toţi cei zece copii morţi, si toate acestea intr-o singura zi. Nu termina robul de zis o veste, venea altul, si altul... si inima bietului om era sfasiata de durere. Insa cu toate acestea maturul Iov ramane tare in credinta si exclama un cuvant care putini dintre noi l-am putea spune in mijlocul necazului:
„Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în sânul pământului. Domnul a dat şi Domnul a luat – binecuvântat fie Numele Domnului!”
Cate pierderi a avut am vazut, insa  cata suferinta a avut parte e de neimaginat. Scriptura spune, 
"a luat un ciob să se scarpine". Sa te scarpini cu o sticla? Cred ca este cumplit.
Oh! de ar fi cu putinţă să mi se cântărească durerea şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă ar fi mai grele decât nisipul mării.

Nisipul marii..? Cine l-ar putea numara oare?

Cam tot atatea erau si nenorocirile lui Iov!

Iov ? Omul care era cel mai era cel mai cu vază din toţi locuitorii Răsăritului? Omul care era atat de respectat in societatea in care traia?
Dacă ieşeam să mă duc la poarta cetăţii şi dacă îmi pregăteam un scaun în piaţă, tinerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrânii se sculau şi stăteau în picioare.(Iov 29:8)

 Uitati-va la starea lui Iov. Avea el nevoie de critici in aceste momente? Dar culmea, ca intotdeauna cand te gasesti jos in vale, tocmai atunci se gasesc si asa zisi "prieteni". Si cei trei, spune Scriptura erau prieteni cu Iov, insa dupa multe acuzari la care Iov cauta sa se apare si sa-si dovedeasca nevinovatia, cei trei nu mai gasesc argumente de invinovatire, dar si Iov ramane la aceeasi decalaratie "sunt nevinovat".
In cap. 38 si 39 vedem  interventia lui Dumnezeu din mijlocul furtunii. 
Iata smerirea lui Iov, desi in toata suferinta lui el a ramas credincios Domnului.
"Iată, eu sunt prea mic; ce să-Ţi răspund? Îmi pun mâna la gură"
„Ştiu că Tu poţi totul şi că nimic nu poate sta împotriva gândurilor Tale.” – „Cine este acela care are nebunia să-Mi întunece planurile?” – „Da, am vorbit, fără să le înţeleg, de minuni, care sunt mai presus de mine şi pe care nu le pricep.” 

„Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum ochiul meu Te-a văzut.
De aceea mi-e scârbă de mine şi mă pocăiesc în ţărână şi cenuşă.”

Dumnezeu a rasplatit credinciosia lui si tot ceea ce avuse Iov inainte, Dumnezeu i-a daruit de doua ori mai mult.

Acesta este Dumnezeul nostru, Cel care rasplateste fiecaruia dupa faptele lui. El nu ramane dator ci binecuvinteaza din plin, pentru ca nu intotdeauna suferintele si incercarile din viata noastra sunt pedepse din partea lui Dumnezeu, insa indiferent cu ce scop vin, trebuie sa le acceptam si sa-I multumim.
 

Hrana ta zilnica!

30 OCTOMBRIE
Ieremia 44.11-23
Alegând de bunăvoie să slujească idolilor, la fel cum făcuseră şi părinţii lor, poporului nici măcar nu îi este ruşine să declare acest fapt: se răzvrăteşte pe faţă împotriva Domnului. Cât de mare este decăderea morală a lui Israel faţă de Iosua 24 când, urcând din Egipt spre Canaan, îşi urma conducătorul, cu angajamentul: „Departe de noi să părăsim pe Domnul ca să slujim altor dumnezei... noi vom sluji Domnului, pentru că El este Dumnezeul nostru" (Iosua 24.16,18). Plini de rea-credinţă, aceşti iudei consideră că nenorocirea lor actuală se datora faptului că încetaseră să se închine „împărătesei cerurilor" (v. 17, comp. cu cap. 7.18).

 Deşi Domnul îi avertizase că în Egipt erau pândiţi de sabie, de ciumă şi de foamete, ei prind prilejul chiar când survin aceste nenorociri şi le folosesc drept pretext pentru a aduce noi jertfe idolilor. Câţi oameni nu gândesc la fel! «Dumnezeu nu mi-a dat ceea ce-mi doream... Deci aceasta nu a ţinut! Atunci mă voi întoarce spre lume (a cărei imagine este dintotdeauna Egiptul): ea nu-mi va refuza nimic.»
Mizerabilă inimă omeneascăl Aceste versete ne învaţă totodată că inima poate fi stăpânită în acelaşi timp de cea mai orgolioasă necredinţă, cum şi de cele mai întunecate superstiţii (2 Corinteni 4.4).