Versetul zilei

23 octombrie 2014

Hrana ta zilnica!

23 OCTOMBRIE
Ieremia 39.1-18

Asistăm la tragica cucerire a Ierusalimului. Zedechia şi războinicii lui fug „pe calea grădinii" (v. 4). Prea târziu! Sunt prinşi, puşi în lanţuri şi duşi înaintea împăratului Babilonului. Cu unsprezece ani în urmă, însuşi Nebucadneţar îl pusese pe Zedechia pe tronul lui Iuda, făcându-1 să depună un jurământ de credinţă, jurând pe Dumnezeu (2 Cronici 36.13; Ezechiel 17.18-20). Cerând sprijin Egiptului (37.7), Zedechia se revoltă şi îşi calcă cuvântul, arătând astfel vrăjmaşilor lui Israel cât de puţin conta pentru el numele Domnului, Nume căruia Nebucadneţar, dimpotrivă, îi dăduse importanţă - de aici şi cruda pedeapsă abătută asupra împăratului laş şi care şi-a călcat jurământul.
Versetele 15-18 cuprind un cuvânt adresat personal lui Ebed-Melec. Dumnezeu îi cunoştea temerile (v. 17) - aşa cum cunoaşte şi toate neliniştile noastre - şi nu le condamnă. Însă, în timp ce temerile lui Zedechia l-au determinat să se sprijine pe oameni pentru a scăpa de alţi oameni, spaima îndurată de Ebed-Melec 1-a aruncat în braţele Domnului. „Te-ai încrezut în Mine" îi spune Domnul. 
Ce frumoasă mărturie care îi deschide acestui rob străin accesul la promisiunile harului din cap. 17.7,8 (comp. cu Psalmul 37.3,39,40 şi cu Rut 2.12)!

22 octombrie 2014

Mă bucur de cuvântul Tău ca cel ce găseşte o mare pradă!

 Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheaţi!”
Marcu 13:37 
Spun si eu acelasi lucru ca si ap. Marcu: veghere!
Cred ca inainte de toate cererile pe care le aducem inaintea lui Dumnezeu este foarte important sa cerem un DUH DE VEGHERE. Ne uitam in jurul nostru si vedem cat de mult am coborat  noi crestinii stacheta. Lucruri care odata au fost considerate pacat, treptat am ajuns sa le acceptam, ba chiar sa le si facem considerand ca...nu este chiar asa de mare pacat, poate chiar deloc.
Minciuna, imoralitatea, hotia, barfa, invidia, lacomia, infidelitatea sunt doar cateva pacate care amprenteaza viata "credinciosilor" de azi.Toate acestea nu si-au fi pus amprenta daca aveam un duh de veghere.
Din cauza nevegherii prima data diavolul ataca mintea cu tot felul de ganduri, tot felul de dorinte, de pofte, iar de la gand toate acestea pornesc spre inima. Odata instalate in inima noastra nu mai este decat un pas pana la fapte, pana la vorba si-apoi pana la infaptuirea pacatului. Daca nu veghem si nu ne umplem inima cu Cuvantul Domnului, atunci are grija diavolul sa strecoare in inima noastra primele ganduri rele. Insist atat de mult pe studierea Scripturii, pentru ca doar cunoscand Cuvantul nu ne ratacim. David spune:
Dacă n-ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea, dar pentru ca citesc Cuvantul, imi vad starea in care sunt si numai asa ma pot cerceta.
Citind psalmul 119 azi de dimineata, efectiv  am gasit o placere deosebita  si desfatare in acest psalm.
Incepe asa  frumos psalmistul:
Ferice de cei fără prihană în calea lor, care umblă întotdeauna după Legea Domnului! 
 Ferice de cei ce păzesc poruncile Lui, care-L caută din toată inima lor, care nu săvârşesc nicio nelegiuire, şi umblă în căile Lui!...
 
Strâng cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!
Când urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc-aş avea toate comorile.   Sunt si pentru noi desfatare cuvintele Domnului asa cum sunt pentru psalmist?
Mă desfăt în orânduirile Tale şi nu uit cuvântul Tău. 
Este un psalm deosebit si va recomand sa il cititi, chiar daca l-ati citit de atatea ori, pentru ca citind si adancindu-ne in Cuvantul Sau vom ajunge sa spunem si noi ca psalmistul:
Mă bucur de cuvântul Tău ca cel ce găseşte o mare pradă.
 
 
 

Hrana ta zilnica!

22 OCTOMBRIE
Ieremia 38.14-28

Sărmanul Zedechia!
 Chinuit de griji şi de nesiguranţă, îl cheamă din nou în secret pe Ieremia. Acesta îl îndeamnă să meargă „de bunăvoie" la căpeteniile caldeenilor şi să se pre-dea. De asemenea, îl previne cu privire la ceea ce avea să i se întâmple dacă nu s-ar fi supus: era în primejdie să i se afunde picioarele „în noroi" (v. 22). Cu siguranţă, profetul spunea acestea gândindu-se şi la recenta lui experienţă, dar ce mare diferenţă era între cei doi! Deşi cunoştea bine care era voia lui Dumnezeu, Zedechia nu avea puterea s-o împlinească, pentru că era stăpânit de teama de oameni: teama de caldeeni, teama de căpetenii (v. 5 şi v. 25), teama de evreii deja strămutaţi (v. 19; vezi Proverbe 29.25).
 Numai adevărata teamă, cea faţă de Dumnezeu, părea să lipsească din gândurile sale. 
In adevăr, ce mare contrast se aşterne între teama lui Zedechia şi siguranţa pe care credinţa i-o dădea lui Ieremia! 
Întrevederea lor ne poartă cu gândul înspre scena din Fapte 26, în care îl vedem pe întemniţatul Pavel înfăţişându-se înaintea împăratului Agripa şi vorbindu-i „cu îndrăzneală" (v. 26), încheind cu cuvintele: „Să dea Dumnezeu ... în orice fel, să deveniţi aşa cum sunt eu, în afară de aceste lanţuri" (v. 29). Să ni se dea şi nouă harul de a fi ca Pavel şi ca Ieremia, întotdeauna plini de curaj înaintea oamenilor, pentru că Domnul este cu noi (Evrei 13.6)!

21 octombrie 2014

Marturiseste-ti pacatul si vei fi iertat!

 Orice pacat este invins daca este adus la lumina.
Marturisirea pacatelor este ogorul in care creste iertarea lui Dumnezeu.
 El da iertare si celui mai mare pacatos, insa fiecare trebuie sa-si recunosca pacatul si sa-l paraseasca.
Pana nu si-a marturisit David pacatul, nu a avut liniste si pace.
 Psalmi 32:5
Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!” 
Simtea apasarea mainii lui Dumnezeu asupra sa, simtea ca se usuca pe picioare, simtea ca se usuca toata vlaga din el, atunci a luat hotararea sa-si marturiseasca vina si Domnul l-a primit si l-a iertat.
 Dumnezeu este un Dumnezeu milos, asa stim si asa spun multi, chiar si cei care nu-L cunosc cu adevarat, insa mila si indurarea Lui este aratata noua doar atunci cand marturisim si cerem iertare pentru faradelegile noastre. Nu exista om fara de pacat, doar Unul este Sfant, si Acela este Fiul Sau ISUS HRISTOS. Putem fi morali, putem fi buni la suflet, putem face acte de caritate si de milostenie in fiecare zi, insa sfinti si desavarsiti, nu suntem. Fiecare pacatuim inaintea lui Dumnezeu, prin vorba, prin gand, prin fapte, pacatuim cu voia sau fara voia noastra, pacatuim cu buna stiinta sau din nestiinta, insa oricum am fi, avem nevoie de iertarea lui Dumnezeu.
Şi Tu ai iertat vina păcatului meu.
De aceea orice om evlavios să se roage Ţie la vreme potrivită! Şi, chiar de s-ar vărsa ape mari, pe el nu-l vor atinge deloc.
Tu eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz, Tu mă înconjori cu cântări de izbăvire.
Eu – zice Domnul – te voi învăţa şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui şi voi avea privirea îndreptată asupra ta.”

Nu fiţi ca un cal sau ca un catâr fără pricepere, pe care-i struneşti cu un frâu şi o zăbală cu care-i legi, ca să nu se apropie de tine.
 De multe dureri are parte cel rău, dar cel ce se încrede în Domnul este înconjurat cu îndurarea Lui. Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul şi înveseliţi-vă! Scoateţi strigăte de bucurie, toţi cei cu inima fără prihană!
Ps.32




VREDNIC ESTE MIELUL!


Ebola, inundatii, grindina, calamitati, cutremure si mari dezastre!


Daca doresti sa afli secretul fericirii, hai si tu cu noi!

Un nou mesaj, o noua cercetare, un nou motiv de a ne ruga la Domnul pentru aceasta intalnire, si fie ca biruinta sa fie doar a LUI.
Chiar daca nu esti la prima tinerete, ai toate motivele sa afli
 SECRETUL FERICIRII, asa ca...hai si tu!

O zi binecuvantata!

Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!”
 S-au stricat oamenii, fac fapte urâte; nu este niciunul care să facă binele.
Domnul Se uită de la înălţimea cerurilor peste fiii oamenilor, să vadă de este vreunul care să aibă pricepere şi care să caute pe Dumnezeu. Dar toţi s-au rătăcit, toţi s-au dovedit nişte netrebnici; nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar. Şi-au pierdut mintea toţi cei ce săvârşesc fărădelegea, de mănâncă pe poporul Meu cum mănâncă pâinea, şi nu cheamă pe Domnul? 
 Ei vor tremura de spaimă, când Se va arăta Dumnezeu în mijlocul neamului neprihănit. 
 Râdeţi voi de nădejdea celui nenorocit…, dar scăparea lui este Domnul. 
 O! de ar porni din Sion izbăvirea lui Israel!… 
Când va întoarce Domnul înapoi pe prinşii de război ai poporului Său, Iacov se va înveseli, şi Israel se va bucura.
Ps.14