Asigurat in HRISTOS!

Luna aceasta am inceput sa citesc din nou din cartea Proverbe, in fiecare zi cate un capitol, avand in vedere ca sunt 31 de capitole.

Tare mult mi-a placut din capitolul de ieri, cap. 3 cateva versete:

Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.
Când te vei culca, vei fi fără teamă, şi când vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
Nu te teme nici de spaimă năprasnică, nici de o năvălire din partea celor răi; căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

 (vers. 23-26)

Cata siguranta ne dau aceste cuvinte...! 

Atunci:

-vei merge cu încredere

-piciorul nu ţi se va poticni

-vei fi fără teamă

-somnul îţi va fi dulce

-nu te teme 

- va fi nădejdea ta 

-îţi va păzi piciorul de cădere

Nu stiu ce lucru sau ce situatie de confort, ne da siguranta aceasta?

N-am gasit nicaieri scris in Scriptura ca pozitia sociala ne da siguranta, n-am citit nicaieri ca banii din cont ne asigura liniste, n-am gasit nicaieri ca relatiile noastre ne dau  somn linistit, n-am gasit nimic altceva de-aici de pe pamant care sa ne dea pace si asigurarea ca totul va fi bine.

Toate aceste lucruri sunt trecatoare.Noi nu avem control pentru nimic din toate aceste lucruri, pentru ca azi am o pozitie de lider, dar maine s-ar putea sa fiu demis, azi am un business, insa maine s-ar putea sa inchei o afacere care ma va duce la faliment, azi am bani, dar maine s-ar putea sa imi dea medicul un diagnostic care ma va face sa imi cheltui toata averea si iata ca nimic din toate acestea nu sunt sigure, iar noi, in mod special crestinii, dar nu numai, trebuie sa fim constienti ca

 lucrurile trecatoare nu dau siguranta. 

Ceea ce da siguranta este o relatie cu Cel ce este vesnic!

Ceea ce da siguranta este ascultarea si pazirea invataturilor date de El! 

Am auzit despre atatia oameni care au fost in diferite functii, iar perioada cat au stat acolo si-au cladit un imens imperiu financiar, crezand ca dupa ce nu vor mai fi in pozitia respectiva, ei si familia lor vor fi  in siguranta, ori iata ca nu a fost asa, si cunoastem atatea cazuri.

Exemplu ne sta pilda din Luca 12 unde Isus spune: "....căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui", ori Cuvantul Domnului este "DA" si "AMIN".

Pana si marile puteri financiare ale lumii sunt zguduite si nu mai sunt in siguranta.

Cuvantul Domnului spune in acest verset, ATUNCI....VEI FI. 

Cand?

Cand increderea noastra este pusa in Hristos, cand eu sunt asezat in Hristos. 

Imi place indemnul ap. Pavel din Coloseni 3:

 Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos, să umblaţi după lucrurile de sus, unde Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu. Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ.

Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu.

Ori ca viata noastra sa fie in siguranta, trebuie ca umblarea noastra, sa fie cu Domnul, nadejdea noastra sa fie pusa in Domnul, prioritatea noastra sa fie Domnul, cu alte cuvinte tot ce tine de vesnicie, ori ce este vesnic, daca nu DOMNUL?

Ps. 93 vorbeste de maretia LUI, EL care este din vesnicie Acelasi neschimbat:

Domnul împărăţeşte îmbrăcat cu măreţie; Domnul este îmbrăcat şi încins cu putere: de aceea lumea este tare şi nu se clatină.
Scaunul Tău de domnie este aşezat din vremuri străvechi; Tu eşti din veşnicie!
Râurile vuiesc, Doamne, râurile vuiesc tare, râurile se umflă cu putere.
  Dar mai puternic decât vuietul apelor mari şi mai puternic decât vuietul valurilor năprasnice ale mării este Domnul în locurile cereşti.
Mărturiile Tale sunt cu totul adevărate; sfinţenia este podoaba Casei Tale, Doamne, pentru tot timpul cât vor ţine vremurile.

 In ce ti-ai pus increderea? In lucrurile trecatoare sau in cele vesnice?

Vrei sa fi in siguranta? 

Cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă. 

Prov 29:25
 

 

Hrana zilnica!

4 SEPTEMBRIE
Ieremia 2.1-18
Cele dintâi cuvinte pe care Domnul le pune în gura lui Ieremia au scopul de a recâştiga inima poporului Său uituc. Ce imagine asemănătoare cu cea a propriilor noastre inimii.

Este ca şi cum Domnul ne-ar întreba cu afecţiune plină de gingăşie: «Ţi-aduci tu aminte de perioada fericită care a urmat convertirii tale, când clocoteai de zel şi de recunoştinţă?

 Cu siguranţă, atunci tu mergeai prin această lume ca printr-un pustiu, ca printr-un „pământ nesemănat" (v. 2) şi Eu eram totul pentru tine. Chiar dacă tu ai uitat acea vreme, Eu totuşi am păstrat amintirea ei; îmi era plăcută flacăra afecţiunilor tale, acea bucurie a „dragostei tale dintâi"» (Apocalipsa 2.4).
„Vai", zice Domnul, „poporul Meu şi-a schimbat gloria cu ceea ce este fără folos" (v. 11 şi sf. v. 8)! 

Fii cinstit, cititorule, tu, care poate te-ai îndepărtat de Domnul: ai avut vreun folos din aceasta?

 Ce nebunie să-L părăseşti pe El, „Izvorul apelor vii" (v. 13), pentru a săpa „fântâni crăpate, care nu ţin apa" (v. 13)! sau pentru a merge la râurile Egiptului şi ale Asiriei (v. 18), simboluri ale lumii...!

 „Oricine bea din apa aceasta va înseta din nou"; însă cine va bea din apa pe care i-o va da Isus „nicidecum nu va înseta niciodată" (Ioan 4.10,13,14).

Nevoie de discernamant!

Luna care tocmai s-a incheiat, biserica noastra a stat in post si rugaciune pentru ca Domnul sa ne dea discernamant spiritual in fata atator decizii si alegeri pe care le avem de luat. Discernamant fata de tot ceea ce apare inaintea nostra, cu-atat mai mult intr-o vreme ca acum cand abunda atata informatie si invatatura de tot felul. Doamne da-ne discernamant la fiecare!

Dar nu numai in luarea deciziilor avem nevoie ca Domnul sa ne dea discernamant, ci avem nevoie si in umblarea noastra pe acest pamant.

Poate ca de multe ori  ne punem intrebarea, "cum stiu daca umblu condus de fire sau condus de Duhul?"

Daca fiecare din noi ne-am face o cercetare am vedea ca uneori convingerile noastre ne inseala. 

Sub ce calauzire suntem? Sigur suntem sub calauzirea Duhului?

 In Galateni 5 sunt scrise toate faptele firii:

Si faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea.

Daca le luam pe rand si am fi sinceri cu noi insine am vedea ca avem nevoie de pocainta.

Ne amagim ca nu facem pacate mari, insa in text vedem ca faptele firii nu sunt clasificate ca pacate in functie de gravitatea sau dimensiunea lor. Faptele firii, indiferent care sunt ele sunt socotite PACATE, pentru ca in continuare in Galateni 5 scrie,

"Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu"

  Socotim ca nu avem de-a face cu preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, uciderile, beţiile, dar ce facem cu vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele...?

Suntem noi oare sub calauzirea Duhului cand facem asemenea fapte?

Cei calauziti de Duhul sunt plini de: dragoste, bucurie, pace, îndelunga răbdare, bunătate, facere de bine, credincioşie, blândeţe, înfrânare a poftelor. 

Doamne iarta-ma ca de multe ori m-am amagit singura, crezand ca sunt calauzita de Duhul, insa facandu-mi o cercetare constat ca am nevoie de  pocainta.

Doresc ca roada Duhului sa fie in inima mea si sa umblarea mea sa fie calauzita de Duhul!

Jocul CRIMINAL- KNOCKOUT

Traim intr-o societate care pare ca zi de zi coboara tot mai mult in adancurile pacatului. Diavolul cauta si da tarcoale sa faca noi victime, si se pare ca-si gaseste.
 Tot mai mare amploare pare sa ia acest fenomen - nebun.
Tinerii din SUA, FRANTA, DANEMARCA si iata si in ROMANIA, pare se ca se distreaza pe seama acestor victime.Filmarea aceasta arata "distractia" care ii face pe acesti tineri sa se simta bine.
Privesti si te ingrozesti la gandul ca s-ar putea maine ca tu sau eu sa fim printre victime.
Domnul sa se indure si de acesti tineri stapaniti de cel rau.

Jocul violent din SUA, ”knockout game”, face victime și la Cluj, mai multe persoane fiind lovite cu pumnul pe strada Paris, de Alexandru Macingo, un boxer de 16 ani. 

Alexandru Macingo, considerat de specialiștii în box drept noul ”Mike Tyson”, a pus la pământ, sâmbătă seara, mai mulți trecători pe strada Paris, așa cum o fac sute de tineri din SUA. 

Macingo a băut cu prietenii lui, Mircea Rostaș, Răzvan Stan și o fată de 15 ani, Luca Năoan, iar apoi a ieșit în stradă pentru a arăta cât este de dur. ”De respectivul cetățean s-a apropiat Alexandru Macingo, care cu un singur pumn l-a făcut knockout. Prima victimă a suferit leziuni care necesită 45-50 de zile de îngrijiri medico - legale”, spune un achetator.

citeste mai multe pe: http://www.stiridecluj.ro/social/clujenii-facuti-knockout-pe-strada-paris-de-un-boxer-e-vorba-de-jocul-violent-din-sua-knockout-game-foto

Hrana zilnica!

3 SEPTEMBRIE
Ieremia 1.1-19
Cartea lui Ieremia ne readuce în timpul celor din urmă regi ai lui Iuda de dinainte de captivitate. Apariţia unui profet este întotdeauna indiciul unei stări rele a poporului Israel, dar totodată şi dovada harului lui Dumnezeu. Încă înainte de naşterea sa, Domnul îl pusese deoparte pe acest tânăr preot pentru slujba pe care i-o hotărâse (comp. cu Galateni 1.15). Timid, Ieremia începe prin a opune rezistenţă chemării lui Dumnezeu: „Sunt un copil" (v. 6). «Nu vorbi aşa!» îi răspunde Domnul. «Ce contează capacităţile tale, din moment ce tu nu spui şi nu faci nimic altceva decât ce îţi poruncesc Eu?» Este acelaşi gând pe care îl redau şi versurile:
«Cu cât în viaţă nu m-avănt făr' Domnul nicio clipă,
Cu-atât, în drumu-mi pe pământ, voi fi purtat pe-aripă.»
Căci nu arăt mai luminos, decât smerit, de mână,
Că eu, cât sunt neputincios, port steagul prin lumină.»
Pentru a-1 încuraja pe tânărul Său mesager, Dumnezeu îi dă două viziuni remarcabile. Nuiaua de migdal (sau „arborele care veghează"; «migdal», cuvânt derivând din «veghetor») aminteşte de toiagul lui Aaron de odinioară care înfrunzise, înflorise şi copsese migdale (Numeri 17.8) şi confirmă hotărârea Dumnezeului veghetor şi credincios. Ieremia trebuia să se grăbească să-şi avertizeze poporul, să-1 urgenteze să se pocăiască, pentru că cea de-a doua viziune, a cazanului fierbând, prevestea iminenta ameninţare a vrăjmaşului din nord.

 Ce obligaţie dificilă!

 Ieremia însă primeşte putere de sus (v. 18), însoţită de o preţioasă promisiune: „Eu sunt cu tine"

 (v. 19; vezi şi cap. 15.20).

Milioane de lacuste au invadat capitala Madagascarului

Un nor uriaş format din milioane de lăcuste a acoperit cerul însoritei capitale a Madagascarului. Invazia de insecte cu care se confruntă Africa de mai bine de 2 ani, s-a abătut asupra străzilor oraşului Antananarivo, ca urmare a unui val atipic de căldură, ce a scos lăcustele din lăcaşul lor obişnuit, explică specialiştii. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură a declarat oficial dezastru naţional, în aprilie 2012, când s-a produs pentru prima dată acest fenomen.

Imaginile te duc cu gândul la povestea exodului biblic, inclusiv la cele 10 plăgi care i-au afectat pe faraon şi poporul egiptean. Conform Bibliei, Faraonul a fost supus unor blesteme aspre, deoarece nu a permis plecarea din Egipt a poporului lui Israel, sub îndrumarea lui Moise.

mai multe AICI

Ma numiti, si totusi...

Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa.
Ioan 14:6 
Isus le-a vorbit din nou şi a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” 
 Ioan 8:12
...să păzeşti porunca, fără prihană şi fără vină, până la arătarea Domnului nostru Isus Hristos, care va fi făcută la vremea ei de fericitul şi singurul Stăpânitor, Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor...
1 Timotei 6:14-15
Glasul Domnului este puternic, glasul Domnului este măreţ.
Psalmii 29:4
...pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ şi de sub pământ,şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul. 
Filipeni 2:10 
Când a fost Avram în vârstă de nouăzeci şi nouă de ani, Domnul i S-a arătat şi i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic. Umblă înaintea Mea şi fii fără prihană.
 Geneza 17:1

  
Cuvintele acestea sunt pline de adevar, insa nu stiu cat de adevarate sunt si pentru noi cei din zilele de azi?

 Aceste cuvinte scrise pe o placa din vechiul dom din Lubeck par sa stea de marturie.

Hristos, Domnul ne vorbeste astfel:

"Ma numiti Salvator si nu va lasati salvati

Ma numiti Lumina si nu va lasati luminati

Ma numiti Calea si pe ea nu alergati
 Ma numiti Viata si nu ma solicitati

Ma numiti Stapan si nu ma ascultati

Ma numiti Maret si nu ma agreati

Ma numiti Intelept si nu ma intrebati

Ma numiti Domn si pentru mine nu lucrati

Ma numiti Atotputernic si Mie nu va-ncredintati"

Daca nu va voi cunoaste, candva, sa nu va mirati!

Hrana zilnica!

2 SEPTEMBRIE
Matei 28.1-20
Este dimineaţa triumfătoare a învierii. Prin înviere, Dumnezeu dă o mărturie răsunătoare cu privire la perfecţiunea Victimei şi la satisfacţia deplină pe care El o găseşte în lucrarea împlinită. Cei puşi să păzească mormântul, departe de a fi capabili să opună rezistenţă acestui eveniment extraordinar, devin martorii lui involuntari... şi înspăimântaţi (Psalmul 48.5).

 Preoţii însă, împietriţi în întregime, vor cumpăra conştiinţa acestor oameni, aşa cum înainte o cumpăraseră pe cea a lui Iuda.
Femeile primesc la mormânt mesajul îngerului. Cu inimile pline deopotrivă de teamă şi de bucurie, ele se grăbesc să meargă să transmită vestea. Atunci ele îl întâlnesc chiar pe Domnul.
Isus Se arată apoi celor unsprezece ucenici ai Săi în Galileea, la locul pe care El li 1-a stabilit. În v. 19 şi 20, El le dă «foaia de parcurs» (ordinul de drum), o misiune cu atât mai importantă, cu cât este cea din urmă dorinţă a Celui care le-o încredinţează. Toată autoritatea Sa imperială, pe care oamenii I-au refuzat-o, dar pe care Dumnezeu I-a dat-o şi în cer şi pe pământ, le revine acum ca sarcină ucenicilor, pentru a o face cunoscut. Isus însă le dă şi o promisiune alor Săi. Aceasta nu a lipsit şi nu va lipsi nicicând niciunui răscumpărat: „Eu sunt cu voi în toate zilele" (v. 20). 

Şi astfel, Evanghelia lui Emanuel se încheie în acelaşi fel cum şi începuse: Dumnezeu cu noi (1.23).