Hrana zilnica!

4 SEPTEMBRIE
Ieremia 2.1-18
Cele dintâi cuvinte pe care Domnul le pune în gura lui Ieremia au scopul de a recâştiga inima poporului Său uituc. Ce imagine asemănătoare cu cea a propriilor noastre inimii.

Este ca şi cum Domnul ne-ar întreba cu afecţiune plină de gingăşie: «Ţi-aduci tu aminte de perioada fericită care a urmat convertirii tale, când clocoteai de zel şi de recunoştinţă?

 Cu siguranţă, atunci tu mergeai prin această lume ca printr-un pustiu, ca printr-un „pământ nesemănat" (v. 2) şi Eu eram totul pentru tine. Chiar dacă tu ai uitat acea vreme, Eu totuşi am păstrat amintirea ei; îmi era plăcută flacăra afecţiunilor tale, acea bucurie a „dragostei tale dintâi"» (Apocalipsa 2.4).
„Vai", zice Domnul, „poporul Meu şi-a schimbat gloria cu ceea ce este fără folos" (v. 11 şi sf. v. 8)! 

Fii cinstit, cititorule, tu, care poate te-ai îndepărtat de Domnul: ai avut vreun folos din aceasta?

 Ce nebunie să-L părăseşti pe El, „Izvorul apelor vii" (v. 13), pentru a săpa „fântâni crăpate, care nu ţin apa" (v. 13)! sau pentru a merge la râurile Egiptului şi ale Asiriei (v. 18), simboluri ale lumii...!

 „Oricine bea din apa aceasta va înseta din nou"; însă cine va bea din apa pe care i-o va da Isus „nicidecum nu va înseta niciodată" (Ioan 4.10,13,14).

Nevoie de discernamant!

Luna care tocmai s-a incheiat, biserica noastra a stat in post si rugaciune pentru ca Domnul sa ne dea discernamant spiritual in fata atator decizii si alegeri pe care le avem de luat. Discernamant fata de tot ceea ce apare inaintea nostra, cu-atat mai mult intr-o vreme ca acum cand abunda atata informatie si invatatura de tot felul. Doamne da-ne discernamant la fiecare!

Dar nu numai in luarea deciziilor avem nevoie ca Domnul sa ne dea discernamant, ci avem nevoie si in umblarea noastra pe acest pamant.

Poate ca de multe ori  ne punem intrebarea, "cum stiu daca umblu condus de fire sau condus de Duhul?"

Daca fiecare din noi ne-am face o cercetare am vedea ca uneori convingerile noastre ne inseala. 

Sub ce calauzire suntem? Sigur suntem sub calauzirea Duhului?

 In Galateni 5 sunt scrise toate faptele firii:

Si faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea.

Daca le luam pe rand si am fi sinceri cu noi insine am vedea ca avem nevoie de pocainta.

Ne amagim ca nu facem pacate mari, insa in text vedem ca faptele firii nu sunt clasificate ca pacate in functie de gravitatea sau dimensiunea lor. Faptele firii, indiferent care sunt ele sunt socotite PACATE, pentru ca in continuare in Galateni 5 scrie,

"Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu"

  Socotim ca nu avem de-a face cu preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, uciderile, beţiile, dar ce facem cu vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele...?

Suntem noi oare sub calauzirea Duhului cand facem asemenea fapte?

Cei calauziti de Duhul sunt plini de: dragoste, bucurie, pace, îndelunga răbdare, bunătate, facere de bine, credincioşie, blândeţe, înfrânare a poftelor. 

Doamne iarta-ma ca de multe ori m-am amagit singura, crezand ca sunt calauzita de Duhul, insa facandu-mi o cercetare constat ca am nevoie de  pocainta.

Doresc ca roada Duhului sa fie in inima mea si sa umblarea mea sa fie calauzita de Duhul!

Jocul CRIMINAL- KNOCKOUT

Traim intr-o societate care pare ca zi de zi coboara tot mai mult in adancurile pacatului. Diavolul cauta si da tarcoale sa faca noi victime, si se pare ca-si gaseste.
 Tot mai mare amploare pare sa ia acest fenomen - nebun.
Tinerii din SUA, FRANTA, DANEMARCA si iata si in ROMANIA, pare se ca se distreaza pe seama acestor victime.Filmarea aceasta arata "distractia" care ii face pe acesti tineri sa se simta bine.
Privesti si te ingrozesti la gandul ca s-ar putea maine ca tu sau eu sa fim printre victime.
Domnul sa se indure si de acesti tineri stapaniti de cel rau.

Jocul violent din SUA, ”knockout game”, face victime și la Cluj, mai multe persoane fiind lovite cu pumnul pe strada Paris, de Alexandru Macingo, un boxer de 16 ani. 

Alexandru Macingo, considerat de specialiștii în box drept noul ”Mike Tyson”, a pus la pământ, sâmbătă seara, mai mulți trecători pe strada Paris, așa cum o fac sute de tineri din SUA. 

Macingo a băut cu prietenii lui, Mircea Rostaș, Răzvan Stan și o fată de 15 ani, Luca Năoan, iar apoi a ieșit în stradă pentru a arăta cât este de dur. ”De respectivul cetățean s-a apropiat Alexandru Macingo, care cu un singur pumn l-a făcut knockout. Prima victimă a suferit leziuni care necesită 45-50 de zile de îngrijiri medico - legale”, spune un achetator.

citeste mai multe pe: http://www.stiridecluj.ro/social/clujenii-facuti-knockout-pe-strada-paris-de-un-boxer-e-vorba-de-jocul-violent-din-sua-knockout-game-foto

Hrana zilnica!

3 SEPTEMBRIE
Ieremia 1.1-19
Cartea lui Ieremia ne readuce în timpul celor din urmă regi ai lui Iuda de dinainte de captivitate. Apariţia unui profet este întotdeauna indiciul unei stări rele a poporului Israel, dar totodată şi dovada harului lui Dumnezeu. Încă înainte de naşterea sa, Domnul îl pusese deoparte pe acest tânăr preot pentru slujba pe care i-o hotărâse (comp. cu Galateni 1.15). Timid, Ieremia începe prin a opune rezistenţă chemării lui Dumnezeu: „Sunt un copil" (v. 6). «Nu vorbi aşa!» îi răspunde Domnul. «Ce contează capacităţile tale, din moment ce tu nu spui şi nu faci nimic altceva decât ce îţi poruncesc Eu?» Este acelaşi gând pe care îl redau şi versurile:
«Cu cât în viaţă nu m-avănt făr' Domnul nicio clipă,
Cu-atât, în drumu-mi pe pământ, voi fi purtat pe-aripă.»
Căci nu arăt mai luminos, decât smerit, de mână,
Că eu, cât sunt neputincios, port steagul prin lumină.»
Pentru a-1 încuraja pe tânărul Său mesager, Dumnezeu îi dă două viziuni remarcabile. Nuiaua de migdal (sau „arborele care veghează"; «migdal», cuvânt derivând din «veghetor») aminteşte de toiagul lui Aaron de odinioară care înfrunzise, înflorise şi copsese migdale (Numeri 17.8) şi confirmă hotărârea Dumnezeului veghetor şi credincios. Ieremia trebuia să se grăbească să-şi avertizeze poporul, să-1 urgenteze să se pocăiască, pentru că cea de-a doua viziune, a cazanului fierbând, prevestea iminenta ameninţare a vrăjmaşului din nord.

 Ce obligaţie dificilă!

 Ieremia însă primeşte putere de sus (v. 18), însoţită de o preţioasă promisiune: „Eu sunt cu tine"

 (v. 19; vezi şi cap. 15.20).

Milioane de lacuste au invadat capitala Madagascarului

Un nor uriaş format din milioane de lăcuste a acoperit cerul însoritei capitale a Madagascarului. Invazia de insecte cu care se confruntă Africa de mai bine de 2 ani, s-a abătut asupra străzilor oraşului Antananarivo, ca urmare a unui val atipic de căldură, ce a scos lăcustele din lăcaşul lor obişnuit, explică specialiştii. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură a declarat oficial dezastru naţional, în aprilie 2012, când s-a produs pentru prima dată acest fenomen.

Imaginile te duc cu gândul la povestea exodului biblic, inclusiv la cele 10 plăgi care i-au afectat pe faraon şi poporul egiptean. Conform Bibliei, Faraonul a fost supus unor blesteme aspre, deoarece nu a permis plecarea din Egipt a poporului lui Israel, sub îndrumarea lui Moise.

mai multe AICI

Ma numiti, si totusi...

Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa.
Ioan 14:6 
Isus le-a vorbit din nou şi a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” 
 Ioan 8:12
...să păzeşti porunca, fără prihană şi fără vină, până la arătarea Domnului nostru Isus Hristos, care va fi făcută la vremea ei de fericitul şi singurul Stăpânitor, Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor...
1 Timotei 6:14-15
Glasul Domnului este puternic, glasul Domnului este măreţ.
Psalmii 29:4
...pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ şi de sub pământ,şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul. 
Filipeni 2:10 
Când a fost Avram în vârstă de nouăzeci şi nouă de ani, Domnul i S-a arătat şi i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic. Umblă înaintea Mea şi fii fără prihană.
 Geneza 17:1

  
Cuvintele acestea sunt pline de adevar, insa nu stiu cat de adevarate sunt si pentru noi cei din zilele de azi?

 Aceste cuvinte scrise pe o placa din vechiul dom din Lubeck par sa stea de marturie.

Hristos, Domnul ne vorbeste astfel:

"Ma numiti Salvator si nu va lasati salvati

Ma numiti Lumina si nu va lasati luminati

Ma numiti Calea si pe ea nu alergati
 Ma numiti Viata si nu ma solicitati

Ma numiti Stapan si nu ma ascultati

Ma numiti Maret si nu ma agreati

Ma numiti Intelept si nu ma intrebati

Ma numiti Domn si pentru mine nu lucrati

Ma numiti Atotputernic si Mie nu va-ncredintati"

Daca nu va voi cunoaste, candva, sa nu va mirati!

Hrana zilnica!

2 SEPTEMBRIE
Matei 28.1-20
Este dimineaţa triumfătoare a învierii. Prin înviere, Dumnezeu dă o mărturie răsunătoare cu privire la perfecţiunea Victimei şi la satisfacţia deplină pe care El o găseşte în lucrarea împlinită. Cei puşi să păzească mormântul, departe de a fi capabili să opună rezistenţă acestui eveniment extraordinar, devin martorii lui involuntari... şi înspăimântaţi (Psalmul 48.5).

 Preoţii însă, împietriţi în întregime, vor cumpăra conştiinţa acestor oameni, aşa cum înainte o cumpăraseră pe cea a lui Iuda.
Femeile primesc la mormânt mesajul îngerului. Cu inimile pline deopotrivă de teamă şi de bucurie, ele se grăbesc să meargă să transmită vestea. Atunci ele îl întâlnesc chiar pe Domnul.
Isus Se arată apoi celor unsprezece ucenici ai Săi în Galileea, la locul pe care El li 1-a stabilit. În v. 19 şi 20, El le dă «foaia de parcurs» (ordinul de drum), o misiune cu atât mai importantă, cu cât este cea din urmă dorinţă a Celui care le-o încredinţează. Toată autoritatea Sa imperială, pe care oamenii I-au refuzat-o, dar pe care Dumnezeu I-a dat-o şi în cer şi pe pământ, le revine acum ca sarcină ucenicilor, pentru a o face cunoscut. Isus însă le dă şi o promisiune alor Săi. Aceasta nu a lipsit şi nu va lipsi nicicând niciunui răscumpărat: „Eu sunt cu voi în toate zilele" (v. 20). 

Şi astfel, Evanghelia lui Emanuel se încheie în acelaşi fel cum şi începuse: Dumnezeu cu noi (1.23).

Hrana ta zilnica!

1 SEPTEMBRIE
Matei 27.50-66
Lucrarea de ispăşire este împlinită, victoria este câştigată. Cu un strigăt triumfător, Hristos intră în moarte. Şi, imediat, Dumnezeu dă şi alte dovezi ale acestei victorii: ,perdeaua Templului s-a rupt în două" (v. 51), deschizând „calea cea nouă şi vie", prin care, din acel moment, omul poate veni în prezenţa Sa „în siguranţă deplină" (Evrei 10.19-21). De asemenea, El deschide morminte şi moartea este forţată să dea pe unii din prinşii ei, ca semn că este învinsă.
Dumnezeu Se îngrijeşte apoi ca Fiul Său să primească onoarea cuvenită. Conform profeţiei, Isus este pus în mormântul unui om bogat care, cu evlavie, se preocupă de în-mormântarea Sa (Isaia 53.9). Câteva femei, al căror devotament este consemnat, asistă la întreaga scenă. 

Dragostea este cea care II pune acum în mormânt pe Cel pe care ura îl răstignise.
De la începutul şi până la sfârşitul acestei Evanghelii, ura omului s-a înverşunat împotriva lui Isus. De când era în leagăn, ea s-a manifestat prin Irod, urmărindu-L apoi până la mormântul păzit şi pecetluit prin grija conducătorilor iudei. Soldaţii, pecetea şi piatra sunt însă tot atâtea prevederi inutile: ele nu vor servi decât la a ne demonstra în modul cel mai izbitor realitatea învierii.
Ce trist este că vrăjmaşii Domnului îşi aduc aminte de lucruri pe care propriii Săi ucenici le-au uitat! (v. 63).