O seara deosebita cu Luigi Mitoi la Elim Timisoara!

Desi a fost o vreme cand eram asemeni unei pasari calatoare si mergeam pe la diferite biserici, astazi nu ma mai simt bine sa fiu "voiajor", mai ales daca la aceeasi ora este si adunare in biserica din care fac parte. Totusi, aseara am facut o execeptie si m-am dus la Biserica Penticostala Poarta Cerului pentru a ma inchina si a-mi  hrani sufletul din Cuvantul Domnului, impartasit de fr. Luigi Mitoi. A fost deosebit, si-I multumesc Domnului de modul cum il foloseste pe acest frate.

 Bucuria va continua duminica seara, pentru ca este invitat sa aduca mesajul Evangheliei si  in Biserica ELIM Timisoara.

Dumineca incepand cu ora 18, va invit a lua parte alaturi de noi la inchinare.

Veti fi binecuvantati sa luati parte si credeti-ma nu aveti nimic de pierdut, doar de castigat, castigati VESNICIA!

Domnul sa dea HAR!

Serviciul va fi transmis si live pentru cei care nu pot veni: http://www.elim.ro/

Domnul e bun! Adrian Mutu s-a intors la Dumnezeu!

Cand citisem cu ceva vreme o stire  despre Adrian Mutu, ca ar fi postat o rugaciune pe contul sau de facebook, am ramas putin mirata, desi stiam ca Dumnezeu alege intotdeauna lucrurile slabe ale lumii, sa le faca de rusine pe cele tari, si tot la fel stiam din Cuvantul Domnului ca "cei de pe urma vor fi cei dintai".

Am mers acasa si ii spuneam sotului ce rugaciune a postat Mutu pe facebook, dupa care am zis:

"asa m-as bucura ca acest copil rebel sa se intoarca la Dumnezeu", gandindu-ma ce impact ar avea in lumea mondena pocainta lui.

Iata ca am ajuns la birou si am citit ceva in acest sens. Ma rog ca cele scrise sa fie adevarate.
Dau slava Domnului ca s-a indurat si de el.

Băiatul născut la Călineşti (Argeş), legitimat acum la clubul Petrolul Ploieşti, cu care speră să câştige titlul în sezonul fotbalistic care stă să înceapă, a suferit o transformare radicală în viaţă.

Adi si Consuelo au două fetiţe: Adriana (7 ani) şi Maya Vega (5 ani). Cunoscut ca un tip petrecăreţ, Adrian va trebui să-şi adapteze comportamentul la noua religie. Prin trecerea la această credinţă, “Briliantul” a trebuit să renunţe la escapadele nocturne.

Noua orientare religioasă l-a ajutat pe Mutu să fie mai serios în pregătiri, să slăbească şi să aibă un randament sportiv consistent, mult îmbunătăţit faţă de stagiunea trecută de campionat. În ultimele cinci meciuri de pregătire, Adi a înscris patru goluri şi a dat trei pase decisive.

 “Doamne Isuse Hristoase, vreau să te urmez. Îţi mulţumesc că acolo, pe cruce, ai murit şi pentru păcatele mele, păcate care mă despart de Tine pentru veşnicie. Îţi mulţumesc că astăzi mă chemi la Tine. Iartă- mi păcatele şi ia din calea mea tot ce nu e după voia Ta. Ordonează- mi Tu viaţa şi călăuzeşte-mă pe calea Ta, care mă conduce spre victorie. Îţi mulţumesc pentru toate lucrurile bune pe care mi le vei da, după cum ai promis în Cuvântul Tău. Îţi mulţumesc că Tu mă asculţi şi că mă simt în siguranţă în mâinile Tale. Amin”, a scris Adrian Mutu, recent, pe Facebook, din cantonament.
 Cei de la ziarul Libertatea i-au luat un interviu

E adevarat ca ti-ai schimbat religia?
Adrian Mutu: DA! Dumnezeu mi-a schimbat viata! Citesc Biblia si ma rog in fiecare zi.
Dar cand s-a intamplat? Si ce cult ai imbratisat?
....................
Citeste mai mult pe : http://www.libertatea.ro/

Hrana ta zilnica!

18 IULIE
Matei 10.1-14
 Evangheliile nu pot nici pe departe să cuprindă toate minunile făcute de Domnul Isus.
Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că nici chiar în lumea aceasta n-ar fi putut încăpea cărţile care s-ar fi scris (Ioan 21.25).
 Dumnezeu le-a consemnat în Cuvântul Său numai pe acelea care îşi găsesc un corespondent în învăţătura pe care El vrea să ne-o dea.
La fel le-a facut si ucenicilor, dupa ce i-a ales, „Să nu mergeţi pe calea păgânilor"(vers.5), "ci să mergeţi mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel"(v.6).
Misiunea care le-a fost data implica si suferinta, "Din pricina Mea, veţi fi duşi înaintea dregătorilor şi înaintea împăraţilor.."( v.18), " Veţi fi urâţi de toţi, din pricina Numelui Meu" (v.22), insa merita spune Isus.
De ce? 
" Cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit" (v.22/b)
Suntem si noi gata sa platim pretul slujirii? 

Domnul nu doarme niciodata, dar nu uitati, nici Satana nu are liber!

Nu este decat ora 11 dimineata, dar pot sa spun ca sunt foarte obosita.

Cand spun obosita, ma refer pe plan spiritual.Nu stiu cum este la altii, pentru ca la mine nu este valabil, dar nu exista zi lasata de bunul Dumnezeu in care sa nu vina diavolul sa strice ceva, sa lupte, sa incerce, sa ispiteasca si multe alte moduri de atac pe care le are si pe care le foloseste.

Stiti ce am sesizat? De fat nu este ceva nou, ci este normal, dar oridecate ori cauti sa te apropi mai mult de mult de Domnul, cu cat te cercetezi mai tare, cu cat te pocaiesti mai mult, lupta e mai mare si mai apriga. 

Nu am sa va dau detaliile toate si modul prin care diavolul ataca, cert este ca si pana acuma am avut lupte de dus, dar parca mai slabea putin atacul, o zi lupta, o saptamana toate bune si frumoase, dar in ultima vreme duc o lupta zi de zi, pas cu pas si ceas de ceas.

Cei care cunoasteti si aveti o relatie cu Dumnezeu realmente, stiti despre ce vorbesc.

Poate ca unii citesc si zic in sinea lor..."fata asta a luat-o razna...". NU, n-am luat-o razna doar ca, tot ceea ce spun pentru lume pare o nebunie, si mi-aduc aminte de ceea ce spune Pavel:"dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte"
Zilnic citesc dimineata din Scriptura, dar de ceva vreme am hotarat sa imi rezerv macar o ora in zorii zilei, pentru a sta in partasie cu Domnul. Asa ca si azi m-am trezit la ora 6 si am stat in rugaciune si am citit Cuvantul, chiar am dat si desteptarea prietenilor mei din lista de telefon, la 7 dimineata cu un cuvant de incurajare din cartea NAUM 1:7 "Domnul este bun; El este un loc de scăpare în ziua necazului; şi cunoaşte pe cei ce se încred în El", numai ca nu i-a placut diavolului si a incercat sa imi strice ziua chiar dupa ce m-am ridicat de pe genunchi si continuand apoi la servici, incat mi-a venit sa imi iau geanta pe umar, sa plec si sa imi dau demisia, ceea ce rar mi se intampla. Dar dau slava Domnului ca intr-adevar, El este un loc de scăpare în ziua necazului pentru ca Domnul este bun.
Pavel spunea: "POT TOTUL IN HRISTOS CARE MA INTARESTE"!
Dar numai Pavel a putut spune acest lucru?
Noi...? Noi nu putem spune asemenea lui, "Doamne si eu pot totul, pentru ca Tu ma intaresti ?"
Ba da, putem spune""POT TOTUL, pentru ca TU ma intaresti!
Stau si ma intreb...oare cum reusesc ceilalti crestini (care o duc bine mersi)sa izbuteasca sau ce fel de metode folosesc de a tine piept acestor atacuri...? Sau nu au  lupte de acest fel?
Ma gandesc, nu mai departe decat la mine. A fost o vreme cand totul mergea ca pe roate, trecea ziua si totul mergea ca pe sarma...
Oare nu cumva eram lasata in pace tocmai pentru ca nu faceam nimic care sa-l supere pe diavol?
Undeva am auzit o istorioara. 
Pe acoperisul unei biserici, intins la soare statea diavolul. A venit un inger si l-a intrebat:
-ce faci aici, cum de nu intri inauntru, in biserica?
Diavolul a raspuns:
-nu am de ce, nimeni nu face nimic ca sa ma supere, toti sunt ai mei!!!

Oare nu cumva....?

Un frate de la noi din Timisoara s-a dus la o evanghelizare fiind invitat sa predice. A ajuns in fata bisericii si a fost intampinat de un frate din biserica respectiva (o biserica din Caras- Severin) si fratele l-a intrebat:
-Bine ai venit frate, dar a-ti venit singur?
-Nu frate, spuse pastorul respectiv, suntem 5.
-Cum 5? Nu va vad decat pe d-tra?
-Nu frate...a venit TATAL, FIUL, DUHUL SFANT si EU, dar s-a luat si SATANA dupa noi!

Domnul nu doarme niciodata, dar nu uitati dragii mei, nici Satana nu are liber!

Hrana ta zilnica!

17 IULIE
Matei 9.18-38
Învierea fetei fruntaşului sinagogii are, printre altele, o aplicaţie profetică: Domnul este privit ca fiind pe cale să redea viaţa poporului Său, Israel. În tot acest timp (cel de faţă), El este la dispoziţia tuturor acelora care se apropie de El prin credinţă, aşa cum a făcut această femeie (v. 20).
In Isus se află suficientă putere pentru a vindeca „orice boală şi orice neputinţă" (v. 35); în inima Sa se află suficientă dragoste pentru a-Şi purta întregul popor ca Adevăratul Păstor al lui Israel (v. 36) şi, cu toate acestea, chiar dacă pe ici pe colo întâlneşte şi credinţă (aici, din partea celor doi orbi: v. 28,29), El Se loveşte de cea mai cumplită necredinţă (v. 34).
Noi, cei care traversăm aceeaşi lume şi ne confruntăm cu aceleaşi nevoi (în mod trist, adesea cu inimi atât de nesimţitoare: Iacov 2.15,16), să-I cerem Domnului să ne dezvăluie mai clar perspectiva măreţului Său seceriş (Ioan 4.35) şi să-L rugăm să scoată noi lucrători (v. 38)

Hrana ta zilnica!

16 IULIE
Matei 9.1-17
Bolile pe care Domnul le-a întâlnit, sub diferitele lor forme, şi pe care le-a vindecat, sunt tot atâtea aspecte ale stării triste în care a găsit făptura creată de El. Lepra pune accentul pe întinarea prin păcat; frigurile simbolizează agitaţia necontenită care-i stăpâneşte pe oamenii acestei lumi; demonizatul este direct stăpânit de Satan, în timp ce surdul, orbul şi mutul (v. 27,32; cap. 11.5) au simţurile incapabile să perceapă chemarea Domnului şi nu ştiu să se roage. Paraliticul care a fost adus la Domnul Isus demonstrează totala incapacitate a omului de a face cea mai mică mişcare spre Dumnezeu (comp. cu Ioan 5.7); el nu spune nimic: doar aşteaptă şi... speră. Dar Doctorul divin (v. 12) ştie că o boală şi mai gravă măcina sufletul acestui paralitic şi începe prin a-1 elibera întâi de aceasta: „Iertate sunt păcatele tale" (v. 2). Ce ar trebui să ne neliniştească mai mult, atât la noi, cât şi la alţii: boala, sau păcatul?
Să urmărim acum chemarea lui Matei, aşa cum o relatează chiar el: Matei nu ezită să mărturisească faptul că făcea parte dintre păcătoşii pentru care venise Domnul Hristos.
Întrebarea din v. 14, pusă de ucenicii lui Ioan, dă prilejul unei noi învăţături: Pentru a putea cuprinde vinul cel nou al Evangheliei, burdufurile cele vechi ale religiei iudaice nu-şi mai au rostul.

O zi binecuvantata, alaturi de Grupul Speranta si Luigi Mitoi!

Desi era destul de tarziu cand m-am intors aseara si pe deasupra eram si obosita, am inceput sa scriu cateva cuvinte si sa impartasesc bucuria de care am avut parte, insa se pare ca nu am reusit pentru ca am adormit.

Asa cum v-am spus ieri, asteptam cu nerabdare ora sa pot pleca de la servici mai devreme si sa ma indrept spre Bocsa, jud. Caras Severin, locatie aleasa de grupul Speranta. 

Se apropia ora plecarii din Timisoara, si impreuna cu sotul si dragele mele prietene venite din Italia, in concediu, nu stiam ce sa facem, deoarece afara turna cu galeata.Avand in vedere ca serviciul de evanghelizare se tinea pe stadion, eram in cumpana, sa plecam sau nu, mai ales ca sunt cativa km de strabatut. Dar ne-am rugat si am mers prin credinta, stiind ca scopul acestei evanghelizari si motivatia era una buna, aceea de a-L vesti pe Hristos. Asa ca ne-am "imbarcat" si am plecat.Pana la jumatatea drumului a plouat torential si noi am mers cu credinta, dar o credinta mai mica, deoarece am luat si umbrelele cu noi, (spre rusinea noastra).

Pe masura ce ne apropiam de orasul Bocsa, cerul se insenina, si ne-am bucurat, insa  in drum spre stadion, vedeam cum din curtea unei case scoteau apa de zor (pesemne ca au fost inundati).

Desi am ajuns destul de devreme si mai era o ora pana la inceperea programului, iata ca scaunele au inceput sa se ocupe repede. Cei de la sunet carau boxe, carau cabluri si alte "chestii" necesare, insa imaginea pe care o aveam in fata era una demna de "adevarati slujitori". Cu pantalonii uzi pana la genunchi, cu apa in pantofi carau de zor fara sa mai aleaga pe unde sa paseasca, drept era ca pe oriunde paseau, apa tasnea din pamant.

Am intrebat o sora care era delegata cu ordinea, "sora a plouat tare?"

"Vai Doamne...potop a fost, si s-a luat si curentul, dar slava Domnului ca acuma a venit"

 Ce minune! Cu o ora inainte potop si acuma a iesit soarele...?

DA! Acesta este Dumnezeu! Un Dumnezeu al minunilor!
Nu a contat noroiul, nu a contat frigul, oamenii erau dornici sa-l intalneasca pe Isus!

M-am uitat la fr. Natanael Costea care "inota" (figurat vorbind) prin apa, cu sotia alaturi si pruncul micut in carucior. Il duceau peste tot...misionar de mic, Domnul sa-l binecuvinteze!
Gabi Gorcea imbracat in costum si cravata alerga pe stadion,  prin apa care parca izvora din pamant facand "ture si ture", avand grija ca toate lucrurile sa fie in ordine in ceea ce priveste organizarea.
Toti au fost minunati!

Cantecele au inceput sa  rasune pe stadion.

In cele trei ore cat a durat programul, nu a cazut nici o picatura de apa.
Domnul le are pe toate in control.
 A urmat apoi Cuvantul!

Fr. LUIGI MITOI, a fost mesagerul prin care Dumnezeu a vorbit oamenilor.

S-a citit textul din Luca 8, Învierea fiicei lui Iair. - Femeia cu scurgere de sânge.

Vers. 1 :  La întoarcere, Isus a fost primit cu bucurie de mulţime, căci toţi Îl aşteptau.

 

Oameni care au avut nevoie de Dumnezeu, Iair si femeia cu scurgere de sange.

Oameni care au avut credinta, iar CREDINTA lor le-a adus ceea ce cautau, vindecarea. Insa nu numai vindecarea  trupului, ci vindecarea sufletului.

Apoi, a coborat de pe scena improvizata si a venit spre multime, intreband daca este cineva care Il asteapta pe ISUS, asa cum Il astepta multimea despre care ne scrie dr. Luca in text?

DA, si la Bocsa erau oameni care au dorit sa Il intalneasca pe Isus, si-I multumim Domnului pentru decizia lor.

Soarele a apus demult, s-a lasat seara, dar laudele Grupului Speranta rasunau in noapte.

 

A fost o seara minunata, dar s-a incheiat repede!

Va veni insa in curand o zi cand laudele nu vor inceta niciodata. 

Astept acea zi!

Pana atunci insa, ma voi bucura in Domnul aici pe pamant!

Hrana ta zilnica!

15 IULIE
Matei 8.18-34
Cărturarului, care se oferise să-L urmeze pe Domnul oriunde va merge, Domnul nu i-a ascuns faptul că drumul Lui este unul al renunţării totale. Până şi păsările cerului, de care Tatăl ceresc Se îngrijeşte (6.26), o duc mai bine aici decât însuşi Creatorul lor.

 Ce umilinţă!

 El nu avea pe pământ nici unde să-Şi pună capul; numai pe cruce, după ce Şi-a încheiat lucrarea, a putut să-Şi odihnească - sau să-Şi plece - capul (în greacă, acelaşi verb: Ioan 19.30).
În v. 21, un alt om răspunde la invitaţia Sa printr-o scuză, aparent justificată: nu era îndreptăţit să participe la înmormântarea tatălui său? 

Totuşi, oricât de urgentă ar putea părea o datorie, niciun „întâi de toate" nu poate lua locul celor pe care ni le-a poruncit Domnul (6.33). Ceea ce au hotărât apoi Cei doi oameni nu ni se mai spune. Important este să ştim dacă noi am răspuns chemării Domnului Isus.
Scena atât de cunoscută şi de frumoasă a trecerii prin furtună ilustrează călătoria credinciosului pe pământ. El întâmpină multe vijelii, dar Salvatorul lui, care este deopotrivă a Stăpânul stihiilor, este cu el (Psalmul 23.4). El porunceşte vântului şi valurilor, bolilor şi morţii, dar şi puterilor satanice, după cum demonstrează eliberarea celor doi demonizaţi din ținutul Gadarenilor (sau Gherghesenilor, sau Gherasenilor).