ISUS te iubeste!

Ascultand in stanga, ascultand in dreapta nu stiu daca cumva nu s-or fi fi vorbit toti sa aibe aceleasi discutii....neajunsuri, nemultumire, suferinta, durere, lacrimi intr-un cuvant...numai necaz si incercari.

Viata-i plina de intristari, grijuri vin zi de zi, spune versul unei cantari.

Intr-adevar este multa durere si multa suferinta, numai ca Dumnezeu are un cuvant si pentru aceste situatii prin care trec Copiii Lui, chiar daca dumnezeul acestui veac lupta fara incetare si din pacate nu oboseste sa faca rau si sa aduca suferinta.

Nu intotdeauna iesim biruitori si in special in aceste momente ne intrebam de ce o fi ingaduit oare Dumnezeu sa trecem prin toate acestea? Insa trebuie sa stim ca biruitori vom fi doar daca ramanem alaturi de Domnul, iar daca sunt momente in care clacam, cu siguranta L-am lasat undeva la o parte si am incercat noi sa ne rezolvam problema (spun acest lucru din propria experienta)

Isus este biruitor, ori daca ramanem in El, prin El vom fi mai mult decat biruitori.

El a promis ca va fi alaturi de noi intotdeauna si in orice loc, chiar si prin valea umbrei mortii, ori nu stiu unde este suferinta mai mare decat in valea umbrei mortii...!?

Amintiti-va ce-i spunea la Pavel, atunci cand a cerut ca Dumnezeu sa ii inlature tepusul din carne,

„Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.”

In suferinta beneficiem de Harul lui Dumnezeu!

Niciodata  nu ne intoarce spatele in aceste momente, este alaturi de noi si ia parte la  durerea noastra, El simte durerea impreuna cu noi. 

"Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre...."

Mila de noi....!!!

 Proroocul Isaia spune: "El a luat asupra Lui suferintele si durerile noastre", ori cine ar fi facut acest lucru daca nu Cineva care simte alaturi de noi?

Deseori avem tendinta ca atunci cand trecem prin incercari si prin suferinta sa punem la indoiala dragostea Lui. 

Da, suntem incercati, suntem trecuti prin suferinta, unii poate sunt prigoniti, insa niciodata nu ni s-a dat peste puterile noastre. Dumnezeu nu da mai mult decat putem duce. Daca treci printr-o suferinta mai mult decat prietenul sau vecinul tau ori poate mai mult ca fratele tau, inseamna ca Dumnezeu te-a gasit pe tine mai puternic decat pe El. Inseamna ca tu poti duce mai mult decat El. Incercarea  si suferinta nu trebuie sa  aduca in mintea noastra ganduri de acest gen, " Dumnezeu nu ma iubeste", ba din contra, El chiar ne iubeste.

Imi vine in minte un exemplu practic din viata noastra ca familie.

Adeseori am discutii  cu copiii. Desi exista totusi 3 ani diferenta intre ei , in unele privinte cel mic da dovada de responsabilitate mai mare si in unele privinte este mai dezghetat la scoala. Asa cum este si normal lui ii cer mai mult si am pretentii mai mari. Ori in aceste conditii, de foarte multe ori a fost destul de ofensat si am avut din partea lui o serie de intrebari, " de ce lui ii dau ce e mai greu, de ce el are mai multe de facut, de ce si iar de ce...." Atunci il iau deoparte si ii explic de ce fac acest lucru. Nu inseamna ca nu il iubesc, dar pentru ca vad ca el este capabil de ceva mai mult, tinde spre ceva mai mult, atunci este normal sa-i si incredintez mai mult. sau sa ii cer mai mult.

 Ori la fel suntem si noi, Dumnezeu  ne cunoaste pe fiecare, de-aceea El ne da fiecaruia dupa puterile noastre, insa indiferent prin ce ne trece "EL NE IUBESTE"

 

Sotul si sotia

Planurile nu izbutesc, când lipseşte o adunare care să chibzuiască. Dar izbutesc când sunt mulţi sfetnici.
Proverbe 15.22

Un soţ şi o soţie şi-au săpat şi semănat grădina. Un strat a rămas însă nesemănat. Acolo, soţul a semănat în ascuns salată, pentru a-i face astfel o bucurie soţiei. A doua zi, soţia s-a gândit şi ea la stratul nesemănat şi a pus în ascuns fasole, pentru că soţul ei o mânca cu plăcere. Cei doi mergeau mereu independent unul de altul la acel strat şi fiecare smulgea ceea ce considera a fi buruiană: soţia salata, iar soţul fasolea. S-au străduit însă în zadar, pentru că fiecare a distrus sămânţa celuilalt.

Ceva asemănător se petrece în „grădina căsniciei şi a educaţiei“. Dacă soţul şi soţia nu sunt de acord şi nu discută ceea ce intenţionează să facă, la sfârşit nu vor vedea roade. Strădania lor va fi zadarnică. Înţeleptul Solomon a exprimat aceasta în cuvintele: „Planurile se pun la cale prin sfat“. Într-o căsnicie, discuţia unul cu altul este indispensabilă. Să ne luăm timp pentru a discuta împreună! Dar nu numai atât, ci şi să ne rugăm împreună! Tot ceea ce am discutat, putem să aducem cu îndrăzneală înaintea lui Dumnezeu şi să discutăm împreună cu El. Dumnezeu stă cu ajutorul Său la dispoziţia noastră şi El ştie orice cale de ieşire, chiar şi acolo unde cei doi parteneri, în ciuda faptului că au discutat împreună, nu văd nicio soluţie.

                                                             Lectie preluata din" Samanta buna" 

Hrana ta zilnica!

18 Februarie
Psalmul 4
În Psalmul 3 L-am putut observa pe Domnul ca fiind protecţia celui credincios.

In Psalmul 4, Domnul este partea sa.
Omul evlavios are asigurarea că Dumnezeu 1-a ales pentru Sine (v. 3), că „1-a introdus în favoarea Sa" (v. 3, lit). Dar el încă se află în mijlocul unei lumi în care domnesc deşertăciunea şi minciuna (v. 2) şi deci nu poate decât să sufere aici... „Cine ne va arăta binele?" este întrebarea care răsună adesea într-o astfel de lume (v. 6). „Binele" acesta nu-1 vom găsi în jurul nostru şi, cu siguranţă, nici în noi înşine! Singurul bine adevărat este cel pe care Dumnezeu îl face. Numai El ne poate da expresia desăvârşită a binelui, prin viaţa Fiului Său, a „Omului evlavios" prin excelenţă, singurul despre care se poate spune: „Toate le face bine" (Marcu 7.37).
Dumnezeu este izvorul oricărui bine, dar şi al oricărei bucurii adevărate. „Tu mi-ai pus bucurie în inimă", declară psalmistul (v. 7): este bucuria care nu depinde de abundenţa bunurilor materiale, după cum aflăm şi din sfârşitul versetului (comp. cu Habacuc 3.17,18). Filipeni 4, capitol ce ne îndeamnă să ne bucurăm întotdeauna în Domnul, este totodată şi capitolul care ne aminteşte că un credincios poate fi la fel de fericit în lipsuri, ca şi în belşug (Filipeni 4.4,12). Bucuria divină poate umple sufletul chiar în mijlocul necazului; împre-jurările nu o afectează, cu siguranţă, deoarece izvorul ei este în Cel care nu Se schimbă (Evrei 13.8).

Ce asteptari ai azi?

Psalmi 5:3

Doamne, auzi-mi glasul dimineaţa! 

Dimineaţa eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine şi aştept.

M-am trezit de dimineata cu acest versest in minte.M-am ridicat din pat si am imprumutat laptop-ul sotului, (al meu fiind bolnav), si am deschis cu gandul sa scriu acest verset. 

Nu mic mi-a fost socul cand am deschis si am vazut vestea trista legata de fr. Doru Popa, numai ca inca odata vedem chiar sub ochii nostrii, ca moartea nu intreaba cati ani ai, cine esti, de unde vii, ea vine pur si simplu sa stanga cat mai multi daca se poate, parca ar avea o norma de realizat,  in urma ei lasand durere. Desigur e una din gandirile celor fara de speranta. Eu stiu ca moartea este trecerea din lumea aceasta trecatoare si nu este decat o rampa de lansare spre viata vesnica. Pe noi ca si crestini aceasta moarte nu ne infioara deloc. 

Sa ne ingrozim ca mergem sa ne intalnim cu MIRELE DRAG pe care abia asteptam sa il vedem....? Nicidecum!

 Trista este doar despartirea de cei dragi, si bineinteles trista pentru cei care raman, nu pentru cei care pleaca ACASA.

Dar Domnul sa mangaie familia indoliata, iar pentru noi sa fie un moment de cercetare, pentru ca cine stie, la urmatorul apel s-ar putea sa fiu chiar eu, poate chiar tu....nimeni nu stie aceasta taina.

Doamne, auzi-mi glasul dimineaţa! 

Dimineaţa eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine şi aştept.

Fiecare ne-am indreptat astazi glasul catre Cel PreaInalt si acum asteptam.

Asteptam...ce ? 

Ce asteptari ai de la Dumnezeu in aceasta zi? 

Cu siguranta ai adus inaintea Lui o multime de cereri, si acum dupa ce le-ai adus la cunostinta Sa, stai si astepti.

Daca ai ridicat glasul inca de dimineata inaintea Domnului, bine ai facut, insa inainte de a avea asteptari de la Dumnezeu  si astepand raspuns la ruga facuta, vreau sa iti spun ca si Dumnezeu are asteptari de la tine.

Are asteptari de la mine, are asteptari de la tine si are asteptari de la noi toti.

Dar oare ce asteptari are de la noi? 

"Doamne noi asteptam de la Tine , pentru ca TU esti Dumnezeul care poate tot, care stie tot, dar noi...?

Ce astepti Doamne de la noi, niste  fiinte neputincioase, slabe, cu dureri in  trup, cu buzunarele goale, cu atatea si atatea nevoi si neputinte in noi, de la noi ce astepti?"

Doar cateva Copiii Mei:

Ioan 12:36

Câtă vreme aveţi Lumina printre voi, credeţi în Lumină, ca să fiţi fii ai luminii.”

Ioan 15:17

Vă poruncesc aceste lucruri, ca să vă iubiţi unii pe alţii.

Marcu 16:15

„Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură.

Nu uita:

Fii lumina, iubeste-ti aproapele si nu in ultimul rand, spune-le celor din jurul tau de HRISTOS!

Doamne ajuta-ne!

Un inceput de saptamana binecuvantat, traind pentru HRISTOS!

A mai trecut un om....Doru Popa a plecat la Domnul.

Psalmi 12:1

              Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioşi, pier credincioşii dintre fiii oamenilor.

Dorel Popa, pastorul şi fondatorul bisericii baptiste Maranata din Arad a încetat azi din viața în jurul orei 22.45, în urma unui infarct, ne informează portalul vestic.ro. Din informațiile prezentate se pare că în cursul zilei de sâmbătă s-a plâns de un disconfort în zona pieptului.

El a fost primarul Aradului în perioada 2000-2004. S-a născut la data de 29 august 1954.

Serviciu de privechi va avea loc luni seara de la ora 19:00 la biserica Maranata.

Să ne rugăm ca Domnul să mângâie familia rămasă în urmă!

Stire preluata de pe http://www.stiricrestine.ro/

Hrana ta zilnica!

17 Februarie
Psalmul 3
O mare parte dintre psalmi au fost compuşi ca urmare a unor împrejurări speciale care, în parte, le-au inspirat conţinutul. Fuga lui David din faţa lui Absalom a fost ocazia de care Dumnezeu S-a folosit pentru a ni-1 oferi pe cel de faţă (2 Samuel 15; 16; 17; 18).
În timp ce fiul ticălos urzea comploturi împotriva tatălui sau, „cântăreţul plăcut al lui Israel" (2 Samuel 23.1), în loc să se pregătească de apărare, îşi exprimă printr-o cântare încrederea în Dumnezeul său. Ce conta numărul vrăjmaşilor, din moment ce Domnul Se aşezase ca un „scut” protector între aceste „zeci de mii" şi preaiubitul Său! (comp. cu Geneza 15.1; Deuteronom 33.29). David se putea bucura de un somn dulce în mijlocul primejdiilor atât de mari, pentru că-L ştia pe Domnul veghind asupra lui (v. 5).
Ce linişte perfectă dă la iveală Domnul Isus în timpul vieţii Sale pământeşti! 

În timpul furtunii, deşi valurile furioase umpluseră deja corabia, „El era la cârmă, dormind pe „căpătâi" (Marcu 4.37,38; vezi şi exemplul lui Petru în Fapte 12.6).

 Dumnezeu să ne ajute să experimentăm şi noi o astfel de fericită încredere!
Versetul 8 ne ajută să înţelegem că David preţuia mai mult binecuvântarea Domnului acordată poporului decât propria sa siguranţă. Israel rămâne poporul lui Dumnezeu chiar şi atunci când se revoltă împotriva Unsului Său.

Ierusalimul cel nou !

 Apoi am văzut un cer nou şi un pământ nou; pentru că cerul dintâi şi pământul dintâi pieriseră, şi marea nu mai era. Şi eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. Şi am auzit un glas tare care ieşea din scaunul de domnie şi zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.”Cel ce şedea pe scaunul de domnie a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” Şi a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezut şi adevărate.” Apoi mi-a zis: „S-a isprăvit! Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. Celui ce îi este sete îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii. Cel ce va birui va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu.

Apoc. 21

A venit primavara....!

Nu stiu cum este vremea in alte zone din tara sau in afara tarii noastre, dar la Timisoara pot spune ca e primavara cu "acte in regula".

De dimineata cand m-am trezit sa plec la biserica, soarele anunta deja ca va fi o zi frumoasa, si asa si este. Am venit de la biserica, am servit pranzul in graba, am aruncat pe mine un trening, pentru ca nu m-am putut abtine si am iesit la o plimbare.

Nu stiu daca este gradinita in fata caselor in care sa nu fie infloriti  ghioceii.
Intr-adevar este minunat peisajul si  tot ce este in jur reinvie la viata, toate acestea ne fac si pe noi sa iesim din amorteala de peste iarna.

Este un soare superb si plimbarea care am facut-o pe jos, m-a facut sa ma gandesc serios daca nu cumva ar trebui sa imi cumpar o bicicleta....?

 Cred ca am sa imbin utilul cu placutul....si cand te gandesti ca mai fac si economie la buget pe vremea asta de criza...!!!

Insa pana sa ma hotarasc eu ce voi face, primavara se pare ca nu ma asteapta, ci isi intra in drepturile ei.

Nu pot decat sa ii spun "bun venit"!