Si pentru ca e vineri...am sa va fac o urare, chiar daca e iarna!
Bunătatea lui Dumnezeu e ca răsăritul soarelui, se revarsă pe pământ fără a privi la merite!
Versetul zilei
7 februarie 2014
Dreptate sau mila?
E vineri...e liniste si ma bucur cand am ocazia sa mai pot scrie cate un cuvant pe blog, ma bucur cand pot citi, ma bucur cand pot sa ma apropii de Domnul, chiar daca sunt intr-un birou si nu intr-o biserica.
Domnul este prezent in inima oricui Il cauta.
Imi amintesc ca nu de putine ori am auzit in rugaciunile multor persoane cerand Domnului sa le faca dreptate.Daca stau bine si ma gandesc si eu am avut momente cand am cerut asa ceva, insa multumesc Domnului inca o data ca nu imi raspunde la toate rugaciunile, pentru ca daca ar fi facut-o.... azi eram la 2 metri sub tarana.
Daca ne gandim la consecintele care vin asupra noastra, in cazul in care Dumnezeu ar implini cererea noastra de a ne face dreptate, cred ca nu am mai cere niciodata asa ceva in rugaciune.
Domnul este prezent in inima oricui Il cauta.
Imi amintesc ca nu de putine ori am auzit in rugaciunile multor persoane cerand Domnului sa le faca dreptate.Daca stau bine si ma gandesc si eu am avut momente cand am cerut asa ceva, insa multumesc Domnului inca o data ca nu imi raspunde la toate rugaciunile, pentru ca daca ar fi facut-o.... azi eram la 2 metri sub tarana.
Daca ne gandim la consecintele care vin asupra noastra, in cazul in care Dumnezeu ar implini cererea noastra de a ne face dreptate, cred ca nu am mai cere niciodata asa ceva in rugaciune.
Cand ne gandim la Dumnezeu, stim ca El este un Dumnezeu sfant si drept, si asa si este. Insa daca cerem sa ne faca dreptate, dupa dreptatea Sa, ar fi vai-si-amar de noi.
Pilda din Matei 20 cu acei lucratori care au fost pusi sa munceasca in vie, este un exemplu de nedreptate. Este ca si cum, eu muncesc 30 de zile, colegul meu munceste 2 zile...si la salar primim egal, asa-i?
Ba mai mult pilda incepe cu aceste cuvinte, " Fiindcă Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieşit dis-de-dimineaţă să-şi tocmească lucrători la vie.", si continuarea o citim in cap.20 din Matei.
Pai unde este dreptatea lui Dumnezeu se intreaba multi...? Cum sa fie Imparatia asemanata cu acest gospodar? Si iata ca asa este!
Am sa fac o mica demonstratie in privinta mea, desigur.
Daca cer Domnului sa imi faca dreptate, bineinteles ca atunci cand cer ma gandesc la o anumita problema unde eu consider ca am fost nedreptatita, si Domnul imi asculta rugaciunea, insa El va face dreptate in toate lucrurile.Ori daca ma gandesc la acest verset,
"Fiindcă plata păcatului este moartea..."...nu mai sunt sigura ca vreau sa imi faca dreptate.Oare saptamana aceasta chiar nu am pacatuit cu nimic...? Saptamana trecuta am fost desavarsita..?
Daca sunt sincera cu mine insami, nu stiu daca am sa mai insist eu sa imi faca dreptate!
Eu n-am sa ma m-ai rog sa imi faca dreptate, in schimb am sa ma rog sa ii fie mila de mine.
Daca dreptatea lui Dumnezeu merge pana la un anumit punct....mila Lui trece de acesta.
Dreptatea este corecta, in schimb mila este partinitoare si ea este data de Dumnezeu doar aceluia cui doreste El sa o dea.
Mila lui Dumnezeu mai este data si aceluia care o cere. Uneori oamenii sunt prea mandri sa ceara mila, considera ca s-ar injosi, s-ar umili, ori a cere mila lui Dumnezeu nu este un act de injosire.
Care este vrednic, incat Dumnezeu sa lucreze cu noi cu dreptate?
Eu una nu sunt.....si cred dragul meu cred ca in aceeasi situatie esti si tu.
Plata păcatului este moartea, insa slava Domnului Isus ca este mijlocitor intre noi si Dumnezeu, si astfel putem beneficia de mila Lui.
Cunosc un caz concret, incat a fost prea mandru sa implore mila lui Dumnezeu...si a pierit....si ma doare acest lucru.A considerat ca e un act de injosire....nu a vrut sa se umileasca, si....s-a dus.
Oameni buni...nu Dumnezeu are nevoie de noi, ci noi avem nevoie de El si de mila Lui.
MILA este un dar pretios a lui Dumnezeu pentru noi. Dupa ce citim acest verset, plata păcatului este moartea, avem continuarea lui care ne aduce in suflet o nadejde mareata,
"...dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru"
Traim inca vremuri in care Dumnezeu are mila de noi, insa nu inchei inainte de a mai spune odata....
"ASTAZI CAND INCA STA PE TRONUL MILEI, IMPLORA-L SA AIBE MILA DE TINE SI DE CASA TA, PENTRU CA IN CURAND VINE VREMEA IN CARE DUMNEZEU VA PARASI TRONUL MILEI SI VA TRECE PE TRONUL DE JUDECATOR"
Ba mai mult pilda incepe cu aceste cuvinte, " Fiindcă Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieşit dis-de-dimineaţă să-şi tocmească lucrători la vie.", si continuarea o citim in cap.20 din Matei.
Pai unde este dreptatea lui Dumnezeu se intreaba multi...? Cum sa fie Imparatia asemanata cu acest gospodar? Si iata ca asa este!
Am sa fac o mica demonstratie in privinta mea, desigur.
Daca cer Domnului sa imi faca dreptate, bineinteles ca atunci cand cer ma gandesc la o anumita problema unde eu consider ca am fost nedreptatita, si Domnul imi asculta rugaciunea, insa El va face dreptate in toate lucrurile.Ori daca ma gandesc la acest verset,
"Fiindcă plata păcatului este moartea..."...nu mai sunt sigura ca vreau sa imi faca dreptate.Oare saptamana aceasta chiar nu am pacatuit cu nimic...? Saptamana trecuta am fost desavarsita..?
Daca sunt sincera cu mine insami, nu stiu daca am sa mai insist eu sa imi faca dreptate!
Eu n-am sa ma m-ai rog sa imi faca dreptate, in schimb am sa ma rog sa ii fie mila de mine.
Daca dreptatea lui Dumnezeu merge pana la un anumit punct....mila Lui trece de acesta.
Dreptatea este corecta, in schimb mila este partinitoare si ea este data de Dumnezeu doar aceluia cui doreste El sa o dea.
Mila lui Dumnezeu mai este data si aceluia care o cere. Uneori oamenii sunt prea mandri sa ceara mila, considera ca s-ar injosi, s-ar umili, ori a cere mila lui Dumnezeu nu este un act de injosire.
Care este vrednic, incat Dumnezeu sa lucreze cu noi cu dreptate?
Eu una nu sunt.....si cred dragul meu cred ca in aceeasi situatie esti si tu.
Plata păcatului este moartea, insa slava Domnului Isus ca este mijlocitor intre noi si Dumnezeu, si astfel putem beneficia de mila Lui.
Cunosc un caz concret, incat a fost prea mandru sa implore mila lui Dumnezeu...si a pierit....si ma doare acest lucru.A considerat ca e un act de injosire....nu a vrut sa se umileasca, si....s-a dus.
Oameni buni...nu Dumnezeu are nevoie de noi, ci noi avem nevoie de El si de mila Lui.
MILA este un dar pretios a lui Dumnezeu pentru noi. Dupa ce citim acest verset, plata păcatului este moartea, avem continuarea lui care ne aduce in suflet o nadejde mareata,
"...dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru"
Traim inca vremuri in care Dumnezeu are mila de noi, insa nu inchei inainte de a mai spune odata....
"ASTAZI CAND INCA STA PE TRONUL MILEI, IMPLORA-L SA AIBE MILA DE TINE SI DE CASA TA, PENTRU CA IN CURAND VINE VREMEA IN CARE DUMNEZEU VA PARASI TRONUL MILEI SI VA TRECE PE TRONUL DE JUDECATOR"
Hrana ta zilnica!
7 Februarie
Iov 37.5-24
Pentru a zugrăvi starea de suflet a patriarhului şi căile lui Dumnezeu cu privire la el, Elihu ia ca exemplu cerul într-o zi de furtună (pe care l-am văzut deja în cap. 36.27,28,29,32,33; cap. 37.2...). Norii întunecoşi reprezintă doliul şi încercările care, pentru moment, ascund lumina feţei lui Dumnezeu. Inimii fireşti îi este greu să înţeleagă tainica lor plutire (v. 16). Iov trebuie să înveţe o lecţie: că aceşti nori sunt umpluţi de Dumnezeu cu apa binecuvântării (pentru el): v. 11; cap. 26.8.
Ploaia poate cădea pe pământ fie ca beneficiu (Psalmul 65.10), fie ca pedeapsă, precum o nuia (v. 13; cf. Psalmul 148.7,8). Ea poate veni fie sub formă de revărsări fertilizante, în abundente picături benefice, care fac pământul să rodească (36.27,28; 37.6), fie, din contră, ca nişte torente (ploaia puterii Lui), devastând solul fără să intre în el. În ultimul caz este ca judecată, fără niciun efect asupra sufletului. Dar nu acesta era gândul lui Dumnezeu cu privire la slujitorul Său Iov. El dorea să-1 binecuvânteze, de aceea îl corectează „cu măsură" (Ieremia 10.24), până îl va face să spună, în acordurile cântării:
Ce dulce-i să descopăr,
Mai sus de zarea-nghiţită de nor,
Cum Tu, în limpezime, Prieten divin,
Străluceşti scăldat în splendorii (comp. cu v. 21)
Iov 37.5-24
Pentru a zugrăvi starea de suflet a patriarhului şi căile lui Dumnezeu cu privire la el, Elihu ia ca exemplu cerul într-o zi de furtună (pe care l-am văzut deja în cap. 36.27,28,29,32,33; cap. 37.2...). Norii întunecoşi reprezintă doliul şi încercările care, pentru moment, ascund lumina feţei lui Dumnezeu. Inimii fireşti îi este greu să înţeleagă tainica lor plutire (v. 16). Iov trebuie să înveţe o lecţie: că aceşti nori sunt umpluţi de Dumnezeu cu apa binecuvântării (pentru el): v. 11; cap. 26.8.
Ploaia poate cădea pe pământ fie ca beneficiu (Psalmul 65.10), fie ca pedeapsă, precum o nuia (v. 13; cf. Psalmul 148.7,8). Ea poate veni fie sub formă de revărsări fertilizante, în abundente picături benefice, care fac pământul să rodească (36.27,28; 37.6), fie, din contră, ca nişte torente (ploaia puterii Lui), devastând solul fără să intre în el. În ultimul caz este ca judecată, fără niciun efect asupra sufletului. Dar nu acesta era gândul lui Dumnezeu cu privire la slujitorul Său Iov. El dorea să-1 binecuvânteze, de aceea îl corectează „cu măsură" (Ieremia 10.24), până îl va face să spună, în acordurile cântării:
Ce dulce-i să descopăr,
Mai sus de zarea-nghiţită de nor,
Cum Tu, în limpezime, Prieten divin,
Străluceşti scăldat în splendorii (comp. cu v. 21)
6 februarie 2014
O seara minunata!
De ce plang, Doamne?
Ca am sufletul plin de dragoste, de dor si de credinta,
Cum as putea eu, Doamne, sa spun ca e un chin
Sa simt tot ce mi-ai dat?
Iti port recunostinta!
Mi-ai dat iubire si speranta in destin,
Mi-ai dat credinta pentru-o-ntreaga viata
Cum as putea sa plang ca am sufletul plin?
Cad in genunchi plecandu-mi a mea fata.
Si-Ti multumesc, Doamne si Te implor acum,
Sa nu imi iei nimic din tot ce Tu mi-ai dat.
Si chiar dac-am sa plang in lungul vietii drum,
Sa nu-mi consideri plansul ca pe un greu pacat.
Hrana ta zilnica!
6 Februarie
Iov 36.22-33 şi 37.1-4
„Cine învaţă (pe alţii) ca El?", întreabă Elihu (v. 22). Dumnezeu are şcoala Lui. Spre deosebire de cele ale oamenilor, ea durează întreaga viaţă. Dacă acceptăm să urmăm cursurile acestei şcoli, ea ne va da mai multă înţelepciune şi educaţie decât o pot face toate universităţile lumii (Psalmul 94.10,12; Isaia 48.17).
După ce au auzit predica de pe munte, mulţimile au recunoscut că Isus îi învăţa „ca având autoritate, şi nu precum cărturarii lor" (Matei 7.29). Autoritate încununată de înţelepciune, de îndelungă-răbdare, de blândeţe, dovedită în special faţă de cei critici, acestea sunt câteva din minunatele caracteristici ale învăţătorului venit de la Dumnezeu pentru a-i învăţa pe oameni (Ioan 3.2). El nu mai este pe pământ, dar ne-a lăsat Cuvântul Său, sursa tuturor învăţăturilor de care are nevoie sufletul nostru.
Elihu glorifică puterea lui Dumnezeu (v. 22), lucrarea Lui (v. 24), măreţia Lui (v. 26), dreptatea Lui şi bunătatea Lui (v. 31). Ce bucurie să putem exclama împreună cu el: „lată, Dumnezeu este puternic!" „Iată, Dumnezeu este înălţat!" „Iată, Dumnezeu este mare!" (36.5,22,26).
«Să-L facă cunoscut pe Tatăl şi să glorifice Numele Său mare», acestea au fost pentru Isus, în timp ce Se afla pe pământ, scopul întregii Sale slujbe. Şi acesta este minunatul rezumat al învăţăturii Sale (Ioan 17.4,6,26).7
Iov 36.22-33 şi 37.1-4
„Cine învaţă (pe alţii) ca El?", întreabă Elihu (v. 22). Dumnezeu are şcoala Lui. Spre deosebire de cele ale oamenilor, ea durează întreaga viaţă. Dacă acceptăm să urmăm cursurile acestei şcoli, ea ne va da mai multă înţelepciune şi educaţie decât o pot face toate universităţile lumii (Psalmul 94.10,12; Isaia 48.17).
După ce au auzit predica de pe munte, mulţimile au recunoscut că Isus îi învăţa „ca având autoritate, şi nu precum cărturarii lor" (Matei 7.29). Autoritate încununată de înţelepciune, de îndelungă-răbdare, de blândeţe, dovedită în special faţă de cei critici, acestea sunt câteva din minunatele caracteristici ale învăţătorului venit de la Dumnezeu pentru a-i învăţa pe oameni (Ioan 3.2). El nu mai este pe pământ, dar ne-a lăsat Cuvântul Său, sursa tuturor învăţăturilor de care are nevoie sufletul nostru.
Elihu glorifică puterea lui Dumnezeu (v. 22), lucrarea Lui (v. 24), măreţia Lui (v. 26), dreptatea Lui şi bunătatea Lui (v. 31). Ce bucurie să putem exclama împreună cu el: „lată, Dumnezeu este puternic!" „Iată, Dumnezeu este înălţat!" „Iată, Dumnezeu este mare!" (36.5,22,26).
«Să-L facă cunoscut pe Tatăl şi să glorifice Numele Său mare», acestea au fost pentru Isus, în timp ce Se afla pe pământ, scopul întregii Sale slujbe. Şi acesta este minunatul rezumat al învăţăturii Sale (Ioan 17.4,6,26).7
5 februarie 2014
Somn usor!
Am vrut sa va las un salut inainte de culcare si poate ca as fi scris mai multe, dar asta seara nu am sa o fac pentru ca dormitorul acesta superb pe care tocmai l-am gasit, m-a facut sa imi pierd ideile.
Asa ca m-am hotarat sa trag un pui de somn....si cine stie poate dupa cateva ore bune sub acest acvariu, imi vor reveni ideile...
Daca doriti macar o noapte de somn sub acest acvariu superb, tastati pe "goagal"....acvariu in dormitor si se va implini dorinta.
Somn usor!
O seara minunata si vise frumoase!
O seara minunata!
Mă simt iubită încă de dimineaţă
Când, abia din vis m-am deşteptat,
Scăldată în razele soarelui
Păşesc din nou spre viaţă.
Când, abia din vis m-am deşteptat,
Scăldată în razele soarelui
Păşesc din nou spre viaţă.
Apoi, mă ţii pe palme-n ziuă
Şi văd minunile ce Le-ai lăsat,
Plăpând îmi mângâi faţa
Cu o rază caldă de iubire.
Iar când luminile se lasă
În binecuvântata înserare
Ce se-aşterne încet...
Simt iubirea Ta cea dulce.
Când bezna nopţii s-a lăsat
Mă cuprinzi din nou în palme,
La pieptul Tău m-aşezi uşor
Şi duios mi-arăţi iubire.
O societate falimentara si fara Dumnezeu!
Cred ca motivul pentru care am umpic de timp liber la birou, se datoreaza in mare parte si faptului ca este iarna si frig, nu doar crizei economice in care ne aflam de ceva vreme incoace.
Avand putin timp am m-ai rasfoit presa online si uitandu-ma peste aceste stiri, am observat ca in ultima vreme cap de afis sunt multe nume sonore care tin prima pagina ale ziarelor. Condamnat pentru....cercetat de DNA pentru....retinut 29 de zile pentru.....si care mai de care se intrec sa prezinte aceste vesti.
Tot la fiecare patru ani(cred) se fac alegeri si la fiecare alegere s-au tot schimbat partidele, si fiecare partid venit la putere, incerca sa se ocupe in mod special nu de bunul mers al populatiei, ci de cei care au plecat de la guvernare. Fiecare putere a incercat sa faca ceva, cu alte cuvinte a incercat sa arunce praf in ochii....alegatorilor, ca si cum ne spuneau..."vedeti, noi ne facem treaba mai bine decat cei care au fost inainte de noi".
Numai ca de data asta nu prea mai inteleg cine cu cine voteaza....se fac arestari si condamnari de ambele tabere...Rand pe rand isi pierd averile si daca ne uitam la numarul lor, este din ce in ce mai mare. Se ajuta si isi faciliteaza unii altora tot felul de servicii, iar mai apoi cand pica unul...cad rand pe rand....
Asta se intampla in randul lumii, in randul celor care si-au pus increderea in oameni, in randul celor care si-au facut propte omenesti.Numai ca prorocul Ieremia ne invata un lucru,
„Blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul, numai ca cine ia seama...????
Oamenii si-au pus increderea in banii lor, s-au increzut in fortele lor, si-au pus nadejdea unii in altii si mai ales si-au pus increderea in persoanele "sus-puse", si iata ca acum se trezezesc tradati, mintiti si vanduti.Traim intr-o societate falimentara din toate punctele de vedere si asta pentru ca majoritatea oamenilor au uitat lucrul cel mai de baza, au uitat sa isi puna increderea in Dumnezeu. Bine ar fi daca au ajuns si ei sa spuna ceea ce ce spunea Solomon,
"Apoi, când m-am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe care le făcusem cu mâinile
mele şi la truda cu care le făcusem, am văzut că în toate este numai
deşertăciune şi goană după vânt, şi că nu este nimic trainic sub soare.
Anii trec, generatiile vin si trec, partidele politice vin si trec, avutiile agonisite vin si trec(mai ales daca sunt adunate fara truda si sudoare), insa Singurul care nu trece, ESTE DOMNUL.
Isus Hristos este Singurul care ramane neschimbat din vesnicie in vesnicie.
El nu tradeaza, nu minte, nu paraseste, nu fura, El este Acelasi Neschimbat.
Pamantul si cerul vor trece insa EL nu va trece!
Poate ca de multe ori ai vazut in jurul tau cum cei "rai" au propasire si le merge bine, insa aceasta propasire a lor nu este de durata, pentru ca increderea lor nu este in Domnul.
Ferice este de cel care s-a pus la adapost, in Domnul. Daca ti-ai incredintat familia ta, business-ul tau si tot ce ai, in mana Domnului nu ai de ce sa iti faci griji. Daca iti faci datoria fata de El, la fel poti sta linistit. Familia ta, averea ta, banii tai sunt la adapost si lucrarea mainilor tale va fi binecuvantata.
In cartea Isaia cap. 33 prorocul spune:
"Cel ce
umblă în neprihănire şi vorbeşte fără vicleşug, cel ce nesocoteşte un
câştig scos prin stoarcere, cel ce îşi trage mâinile înapoi ca să nu
primească mită, cel ce îşi astupă urechea să n-audă cuvinte setoase de
sânge şi îşi leagă ochii ca să nu vadă răul,
acela va locui în locurile înalte; stânci întărite vor fi locul lui de scăpare; i se va da pâine, şi apa nu-i va lipsi"
Doamne, ce minunat e sa te stii si sa fii in siguranta!
Cititi va rog inca o data psalmul lui David. E un psalm
Nu te mania pe cei rai si nu te uita cu jind la cei ce fac raul; caci sunt cositi iute ca iarba si se vestejesc ca verdeata.
Increde-te in Domnul si fa binele; locuieste in tara si umbla in credinciosie.Domnul sa-ti fie desfatarea, si El iti va da tot ce-ti doreste inima.
Incredinteaza-ti soarta in mana Domnului, increde-te in El, si El va lucra,
El va face sa straluceasca dreptatea ta ca lumina, si dreptul tau ca soarele la amiaza.
Taci inaintea Domnului si nadajduieste in El. Nu
te mania pe cel ce izbuteste in umbletele lui, pe omul care isi vede
implinirea planurilor lui rele.
Lasa mania, paraseste iutimea; nu te supara, caci supararea duce numai la rau. Fiindca cei rai vor fi nimiciti, iar cei ce nadajduiesc in Domnul vor stapani tara.
Inca putina vreme, si cel rau nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, si nu va mai fi.Cei blanzi mostenesc tara si au belsug de pace.
Cel rau face la planuri impotriva celui neprihanit si scrasneste din dinti impotriva lui. Domnul rade de cel rau, caci vede ca-i vine si lui ziua.
Cei rai trag sabia si isi incordeaza arcul, ca
sa doboare pe cel nenorocit si sarac, ca sa injunghie pe cei cu inima
neprihanita.
Dar sabia lor intra in insasi inima lor, si li se sfarama arcurile. Mai mult face putinul celui neprihanit decat belsugul multor rai.
Caci bratele celui rau vor fi zdrobite, dar Domnul sprijina pe cei neprihaniti. Domnul cunoaste zilele oamenilor cinstiti; si mostenirea lor tine pe vecie.
Ei nu raman de rusine in ziua nenorocirii, ci au de ajuns in zilele de foamete. Dar cei rai pier, si vrajmasii Domnului sunt ca cele mai frumoase pasuni: pier, pier ca fumul.
Cel rau ia cu imprumut, si nu da inapoi; dar cel neprihanit este milos si da.Caci cei binecuvantati de Domnul stapanesc tara, dar cei blestemati de El sunt nimiciti.
Domnul intareste pasii omului, cand Ii place calea lui; daca se intampla sa cada, nu este doborat de tot, caci Domnul il apuca de mana.
Am fost tanar, si am imbatranit, dar n-am vazut pe cel neprihanit parasit, nici pe urmasii lui cersindu-si painea.
Ci el intotdeauna este milos si da cu imprumut; si urmasii lui sunt binecuvantati.
Departeaza-te de rau, fa binele, si vei dainui pe vecie.
Caci Domnul iubeste dreptatea si nu paraseste
pe credinciosii Lui. Totdeauna ei sunt sub paza Lui, dar Cei neprihaniti vor stapani tara si vor locui in ea pe vecie.
Gura celui neprihanit vesteste intelepciunea, si limba lui trambiteaza dreptatea.Legea Dumnezeului sau este in inima lui; si nu i se clatina pasii. Cel rau pandeste pe cel neprihanit si cauta sa-l omoare.
Dar Domnul nu-l lasa in mainile lui si nu-l osandeste cand vine la judecata.
Nadajduieste in Domnul, pazeste calea Lui, si El te va inalta ca sa stapanesti tara: vei vedea pe cei rai nimiciti. Am vazut pe cel rau in toata puterea lui; se intindea ca un copac verde.
Dar, cand am trecut a doua oara, nu mai era acolo; l-am cautat, dar nu l-am mai putut gasi.
Uita-te bine la cel fara prihana si priveste pe cel fara viclesug; caci omul de pace are parte de mostenitori.
Dar cei razvratiti sunt nimiciti cu totii, samanta celor rai este prapadita. Scaparea celor neprihaniti vine de la Domnul; El este ocrotitorul lor la vremea necazului.
Domnul ii ajuta si-i izbaveste; ii izbaveste de cei rai si-i scapa, pentru ca se incred in El.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)