Mama si fiu, in prag de nunta!

Initial m-am asezat sa citesc ceva din cartea "Iertare deplina".M-a furat somnul....am deschis laptopul sa pun ceva muzica, numai ca am deschis la un moment dat un site de stiri.

M-am socat....!!!!

Constat ca cei din SODOMA si GOMORA au fost "sfinti" pe langa lumea din ziua de azi. Si ne mai miram ca se intampla atatea dezastre..? Eu ma mir ca ne mai incalzeste lumina soarelui....!!!

MAMA SI FIUL, se casatoresc !

"Suntem indragostiti", declara cuplul (bolnav)

  Betty Mbereko, o femeie de 40 de ani din Zimbabwe, se pregăteşte să se căsătorească cu fiul ei de 23 de ani, pe care spune că îl iubeşte. Betty este chiar însărcinată, în şase luni, cu copilul fiului ei.   Soţul femeii a murit în urmă cu 12 ani, iar ea a plătit studiile fiului şi l-a ajutat pe acesta cu bani până când el şi-a găsit o slujbă.Acum, Betty spune că vrea să trăiască alături de fiul ei pentru a se bucura de banii pe care îi câştigă acesta, deoarece, spune ea, nicio altă femeie nu merită acest lucru.
    Cei doi au fost invitaţi să rupă legătura sau să părăsească satul în care trăiesc. Au ales cea de-a doua variantă.

Sursa: http://www.realitatea.net/

Revenim la ora oficiala!

   In noaptea de sambata spre duminica, (adica astazi) se va schimba ceasul. Romania va trece oficial la ora de iarna.

  Ora 4 devine ora 3!

 Astfel ziua de maine va fi cea mai lunga zi, va avea 25 de ore, si spre bucuria mea...voi dormi mai mult cu o ora.

  Asadar, nu uitati sa va fixati ceasul!

Hrana ta zilnica!

26 Octombrie
2 Cronici 26.16-23
Cinci împăraţi: Asa, Iosafat, Ioas, Amaţia, Ozia! Cinci istorii având între ele o tragică similitudine! De cinci ori, după un început cu succes al domniei, câte o capcană diferită a dus la o cădere fatală.
Să reţinem bine numele fiecăruia dintre aceste laţuri, pentru că vicleanul Vrăjmaş n-a încetat să le folosească pentru a-i face pe copiii lui Dumnezeu să se poticnească. La Asa a fost sprijinirea pe ajutorul lumii; la Iosafat, alianţa şi prietenia pe care a legat-o. Ioas a căzut când a fost flatat, în timp ce Amaţia s-a întors la idoli.

 În sfârşit, aici vedem mândria spirituală (1 Ioan 2.16) făcându-1 pe Ozia să se prăbuşească.
Numele acestui împărat înseamnă „puterea lui Dumnezeu"; vine însă momentul când va folosi această putere pentru sine însuşi, ceea ce îi va aduce căderea (v.16). In faţa preoţilor pe care are îndrăzneala să-i înlocuiască din funcţiile lor sfinte, mâna lui Dumnezeu îl loveşte solemn, într-un fel vizibil pentru toţi (Prov. 16.18). Mândria se află în adâncul inimii fiecăruia dintre noi înainte de a apărea în afară, ca lepră pe frunţile noastre. Dacă noi o judecăm imediat, Dumnezeu nu va mai fi constrâns să ne aplice o pedeapsă, poate prin umilirea noastră în public

Iertarea deplina (5)

Poate pare destul de plictisitor sa citesti pagini intregi despre un subiect care poate parea pentru unii lipsit de importanta, un subiect care nu are un titlu pompos care sa te faca sa deschizi repede pagina, insa pentru cine este interesat sa calce pe urmele lui Isus si sa invete sa ierte deplin, este indicat sa citeasca, asa cum si eu imi doresc sa fac acelasi lucru.

 

Luand fiecare punct in parte al acestui capitol(vezi editorialul "iertarea deplina-4", vom afla despre modul in care putem sti ca am iertat deplin.

Nu  lasa pe nimeni sa afle ce a zis cineva despre tine sau ce ti-a  facut!

Cand Iosif s-a desoperit fratilor sai, el a scos pe toti din camera, 
"scoateti afara pe toata lumea"

Gen. 45:1

Iosif nu a vrut ca cineva sa afle ce i-au facut fratii sai.Poate ca noi am fi procedat invers, "Tineti minte ce mi-ati facut...? Nu v-a fost rusine...? Iata ca astazi sta in puterile mele sa va dau hrana sau nu...Dar pentru ca eu sunt"om extraordinar de credincios", am sa va ajut...." 

Oare nu asa am fi facut...?

Iosif nu a facut asa. El era un erou in Egipt si vroia ca si familia lui sa devina la fel ca si el, iar pentru a deveni si ei, s-a asigurat ca nu va auzi nimeni discutia lor. Aceasta este o dovada a iertarii depline.

Noi am fost iertati de pacate.Nimeni nu va stii niciodata ce am facut, pentru ca pacatele noastre au fost aruncate in marea uitarii.

Ps. 103:12

"...cât este de departe răsăritul de apus, atât de mult depărtează El fărădelegile noastre de la noi"
Fapte 3:19

"Pocăiţi-vă, dar, şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele".

Isus ne-a iertat deplin si definitiv.

"El va avea iarăşi milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre, şi vei arunca în fundul mării toate păcatele lor"

Mica 7:19

Mi-a placut tare mult exemplul pe care l-a dat  Kendall.

"Imagineaza-ti ca pe un ecran imens, in fata intregii lumi, pacatele tale vor fi afisate rand pe rand, mii si mii si zeci de mii de pacate. Va trebui sa admiti acest lucru..."DA, este adevarat tot!".

Oare cum te vei simti? Tu care ai fost sigur ca Dumnezeu te-a iertat...!

Nu ai simti tradare din partea lui Dumnezeu?

Ori Dumnezeu nu va face acest lucru niciodata, odata ce ne-a iertat si am ramas pe deplin credinciosi LUI, NIMENI,NIMENI nu va afla ce am facut, NICIODATA."

 

Este minunat sa stim ca am fost iertati definitiv si neconditionat si mai mult de-atat NIMENI nu va afla ce am facut.

El ne-a iertat deplin, la fel suntem indemnati si noi sa facem!

Sa avem grija ca nimanui sa nu-i fie teama de noi sau sa fie intimidat de noi!

Cand Iosif s-a facut de cunoscut fratilor sai, nu a facut-o  cu un ton autoritar, ci cu lacrimi si mila.

Nu vroia ca fratilor sai sa le fie teama, desi putea sa o faca datorita statutului pe care-l avea Iosif acum.

Atunci cand inca mai persista in noi dorinta aceasta de intimidare si celor vinovati sa le fie teama de noi, fie ca avem dovezi despre ei sau alte lucruri, asta ne demonstreaza ca nu am iertat deplin. 

Romani 8:15

Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere care ne face să strigăm: „Ava!, adică: Tată!”

Odata ce am fost iertati, Dumnezeu nu vrea sa ne fie frica de EL, pentru ca in dragoste nu este frica.

Sa dorim ca ei sa se ierte pe ei insisi si sa nu se simta vinovati!

Cand au venit fratii lui si s-a facut de cunoscut lor, el nu dorea ca ei sa fie mahniti din cauza a ceea ce i-au facut.In vers 5 din Geneza 45 scrie:

"Acum, nu vă întristaţi şi nu fiţi mâhniţi că m-aţi vândut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viaţa m-a trimis Dumnezeu înaintea voastră.

Oricum ei se simteau rusinati de ceea ce au facut, mai avea sens ca si Iosif sa puna "paie pe foc"?

Offff, daca eram eu ce mustruluiala primeau....

Aceasta este diferenta dintre a ierta deplin sau doar amagirea ca am iertat.Tocmai de aceea am luat aceasta carte sa o citesc si ma rog ca Dumnezeu sa imi dea intelepciune sa o intelegsi sa o pun in practica vietii mele.

Iertarea spune Kendall, nu are nici o valoare emotionala pentru noi daca nu ne putem ierta pe noi insine

Sa-i lasam sa-si salveze reputatia!

A ingadui ca cel care ne-a gresit sa isi salveze reputatia este inca un pas facut de noi in vederea iertarii depline.

Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă rămână sămânţa vie în ţară şi ca să vă păstreze viaţa printr-o mare izbăvire. Aşa că nu voi m-aţi trimis aici, ci Dumnezeu;

Geneza 45:7-8/a

Este uimitor ce face Iosif. "Nu voi m-aţi trimis aici, ci Dumnezeu", este ca si cum ar zice Iosif....

"stati linistiti, si eu as fi facut la fel ca voi..."

Este foarte important sa ne vedem exact asa cum suntem. Vazandu-ne exact asa, vom recunoaste ca si noi suntem la fel de capabili de a face exact acelasi pacat. Daca nu l-am facut...este doar interventia harului lui Dumnezeu, slava LUI.

Sa-i protejam de cea mai mare frica a lor!

Intalnirea cu Iosif, cred ca le-a adus eliberarea aceea care apasa pe umerii lor.."vinovatia ca si-au vandut fratele"

Ori vazandu-l, s-au simtit extraordinar de usurati.Numai ca nu a durat mult bucuria si s-au gandit la intalnirea cu tatal lor.  Oare ce ii vor spune...?

Asta inseamna ca va trebui sa marturiseasca pacatul lor, tot ceea ce au facut....

Daca intalnirea cu Iosif a fost cum a fost...dar acum cred ca nici in ruptul capului nu si-ar fi dorit intalnirea cu tatal lor, in aceasta conjunctura in care se gaseau acuma.

Ce sa ii spuna....? "Stii tata, te-am mintit...! De fapt, Iosif traieste si trebuie sa mergi cu noi in Egipt, si mai sti ceva tata....e prim-ministru!"

Ori Iosif, deja anticipase frica lor, ca atare deja el le-a dat instructiunile ce sa spuna, si ce sa nu spuna.

Geneza 45:9-13 

Grăbiţi-vă de vă suiţi la tatăl meu şi spuneţi-i: „Aşa a vorbit fiul tău Iosif: „Dumnezeu m-a pus domn peste tot Egiptul; coboară-te la mine şi nu zăbovi!

 Vei locui în ţinutul Gosen şi vei fi lângă mine tu, fiii tăi şi fiii fiilor tăi, oile tale şi boii tăi şi tot ce este al tău.Acolo te voi hrăni, căci vor mai fi încă cinci ani de foamete; şi astfel nu vei pieri tu, casa ta şi tot ce este al tău.Voi vedeţi cu ochii voştri, şi fratele meu Beniamin vede cu ochii lui că eu însumi vă vorbesc. Istorisiţi tatălui meu toată slava pe care o am în Egipt şi tot ce aţi văzut; şi aduceţi aici cât mai curând pe tatăl meu.”

Oare daca fratii lor si-ar fi marturisit pacatul lor, asta nu aducea o si mai mare durere in sufletul tatalui lor?

Pacatul care este sub sangele Rascumparatorului, spune autorul, trebuie marturisit numai lui Dumnezeu!

Multi traiesc cu aceasta frica, ca se va afla ceea ce au facut sau ca vor fi parati ori santajati.

Sa nu uitam...nici noi nu suntem santajati de Dumnezeu, si ce bine este!

A tine pe cineva intr-o permanenta frica, amenintandu-l cu "Am sa te spun..."

va aduce repede mania lui Dumnezeu!

A ierta - sa ne fie un angajament pe viata!

A ierta, nu inseamna pe un anumit termen, ci faci legamant sa ierti pe totdeauna, toata viata.
Dupa ce tatal lor a murit, fratilor lui le era frica ca Iosif acum se va razbuna.
Geneza 50:15
Când au văzut fraţii lui Iosif că tatăl lor a murit, au zis: „Dacă va prinde Iosif ură pe noi şi ne va întoarce tot răul pe care i l-am făcut?”
Ori Iosif a plans cand a auzit ceea ce gandeau ei.
Cum puteau sa se indoiasca de el?
Ori el i-a iertat! I-a iertat si atunci i-a iertat si acum. Aceasta insemna iertare deplina! Sa ierti de fiecare data.
Sa iert azi pe cel ce mi-a gresit, sa-l iert maine, sa-l iert de fiecare data, pentru ca si eu sunt iertata in fiecare zi.

Sa ne rugam pentru ca ei(cei care ne-au gresit) sa fie binecuvantati!

Dar Eu vă spun: iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc  
Matei 5:44
Cand vom reusi sa facem acest lucru, atunci inseamna ca am fost eliberati pe deplin de toata amaraciunea din suflet, de toata ranchiuna, de toata neiertarea.
Iertarea deplina spune Kendall, implica inca un element aditional, sa te rogi ca binecuvantarile lui Dumnezeu sa ploua peste vietile celor care ti-au gresit!
Cum putem stii daca am iertat deplin...?
Umbland in cele sapte principii ne vom apropia cat de cat de iertarea deplina!

Hrana ta zilnica !

25 Octombrie

2 Cronici 26.1-15

Împăratul Ozia ne este prezentat ca un om cu o excepţională agerime a minţii. Domnia lui deosebit de lungă, de cincizeci şi doi de ani, este încărcată de o activitate remarcabilă. Împăratul veghează ca poporului să nu-i lipsească nimic: fântâni, cirezi de vite, ogoare, vii, toate însoţite de o puternică protecţie militară. Pe scurt, garantează împărăţiei lui atât prosperitatea, cât şi securitatea. Oare nu spre aceste două ţeluri sunt îndreptate toate eforturile oamenilor? Şi la ce-i conduc ele pe oameni în general? La a-I fi oare recunoscători lui Dumnezeu?
Îşi folosesc ei bunurile pentru lucrarea Domnului? Este trist să constatăm că îşi atribuie lor înşişi meritele pentru aceste eforturi şi bunuri şi îşi pun încrederea în bogăţiile adunate, de care se bucură într-un mod egoist. Aceste pericole sunt actuale pentru credinciosul care este împlinit din punct de vedere material. El îşi asumă un mare risc când se sprijină pe propriile resurse, crezând că-i este suficient. În acelaşi timp, el încetează să mai conteze pe ajutorul minunat al lui Dumnezeu (v.15), pierzând astfel beneficiul. În asemenea condiţii, căderea nu va întârzia.

Ozia pregătise totul pentru a rezista unui atac exterior, dar neglijase să vegheze pe frontul interior, altfel spus, asupra propriei inimi.

In mijlocul furtunilor, invata sa stii a lupta...!

Isaia 3:13

Domnul Se înfăţişează la judecată, stă în picioare ca să judece popoarele.

Ne-am  intrebat oare ce vom face in ziua aceea?

Astazi se fac multe fapte rele si adeseori suntem mahniti in inima noastra de ceea ce vedem ca se intampla in jurul nostru.Se fac multe pacate, zi de zi omenirea se adanceste si mai mult, si mai mult. Ieri citeam  un articol care m-a socat: un baiat de 14 ani acuzat de viol. 14 ani...????

Un pusti care abia a invatat tabla inmultirii, un pusti care abia a stiut sa-si semneze numele pe cartea de identitate. Acuzat de viol...si nu asupra unei fete, ci asupra unui baietel de 4 ani....

Pedofil la 14 ani....??? Ce minte bolnava trebuie sa ai sa faci asemenea lucru...
E bolnav saracul...spunea un coleg de-al meu de birou...Oare sa fie o boala...? Chiar s-au  imbolnavit asa multi deodata...?
Oare nu vedem incotro ne indreptam? Nimanui, nu-i mai pasa de nimeni, nimanui nu-i mai pasa de nimic....
Da, omenirea sufera de o mare boala, "A PARASIT PE DUMNEZEU". 
 A parasit pe Creatorul Sau...
Sincer, nu ma mai uimeste nimic, un singur lucru doar ma uimeste....
RABDAREA LUI DUMNEZEU!
Ma trezesc dimineata  si-I multumesc ca ne-a mai lasat o zi de har si de indurare. Ma rog in fiecare zi si spun ca macar ziua sa ne fie de folos spre mantuirea si corectarea sufletului nostru, daca tot a ingaduit sa mai ramanem in viata. Stiu, si Ii spun ca de fiecare data, ca nu datorita meritului nostru....ci doar milei si dragostei LUI.
Citeam zilele acestea Ioan 17. 
Am citit de atatea ori, dar sincer am ramas mai mult decat niciodata, uimita...de modul in care mijloceste inaintea Tatalui pentru noi.

Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, şi Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzeşte, în Numele Tău, pe aceia pe care Mi i-ai dat, pentru ca ei să fie una, cum suntem şi Noi. Când eram cu ei în lume, îi păzeam Eu, în Numele Tău. Eu am păzit pe aceia pe care Mi i-ai dat; şi niciunul din ei n-a pierit, afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura.
Dar acum, Eu vin la Tine; şi spun aceste lucruri, pe când sunt încă în lume, pentru ca să aibă în ei bucuria Mea deplină.
Ioan 17:11-13
Isus a fost in lume si stie ce este in ea.El a avut puterea sa biruie pentru ca este Fiul lui Dumnezeu.
Astazi noi am primit aceleasi drepturi, pentru ca am devenit mostenitori impreuna cu El.
Putem birui, in HRISTOS!
Orice lupta, orice ispita, orice povara...ORICE, in Numele LUI putem birui.
Personal am stat si mi-am facut o analiza a tot ce inseamna "evenimente" in viata mea.
Cat am stat departe de Domnul, am fost "super linistita", toate mergeau ca pe sarma. Dupa ce m-am intors la Domnul am inceput o viata plina de "evenimente".
Aparent cei din jur, ar putea spune ca de cand m-am intors la Domnul...imi merge mai rau.
 Colegii de birou chiar imi spun acest lucru..."nu vezi ca de cand te-ai pocait, ai numai ghinioane? Vezi ca ai facut pacat sa ai mers sa te pocaiesti...."
Cata necunostinta.....!
Pentru cei care nu cunosc Scriptura, poate e asa, insa pentru mine si pentru cei care Il cunosc pe Dumnezeu, pentru cei care citesc Scriptura, stim ca nu este asa.
Daca viata mea ar fi una linistita....sincer m-as intrista...mi-as pune intrebarea:
"oare sunt intr-adevar copilul LUI?"
Pentru mine este cert, unui crestin care ii merg toate lucrurile struna, ori e fara de pacat si e extraordinar de binecuvantat,(ceea ce mi-e greu sa cred ca exista cineva fara de pacat), ori poarta doar numele de crestin si de fapt realitatea e alta.
Un crestin care intr-adevar cauta sa faca voia lui Dumnezeu, intra clar in dizgratiile lui Satan. De-aici pana a intra intr-un conflict deschis, nu este cale lunga.Si-atunci incepe sicanarea, in fiecare zi incearca sa te doboare cu ceva, ori e una, ori e alta....dar linistit nu te lasa. Si cred ca cei care trec prin astfel de situatii inteleg ceea ce vreau sa spun.
Atentie, nelinistit...pe plan pamantesc(incercari fel de fel)....insa nu lipsit de pace. Sunt doua lucruri distincte, pentru ca alaturi de Domnul ai pace chiar in mijlocul furtunilor. Si cu cat timpul se apropie, lupta devine mai apriga pe zi ce trece.
Slava Domnului pentru toate incercarile din viata mea. De ceva vreme, sunt intr-un test permanent si sincer ma trezesc dimineata si ma intreb...
"Doamne, astazi ce test mai am de trecut....?"
Si le primesc cat ai clipi, zi de zi...
Numai ca in ciuda tuturor ispitelor si a luptelor pe care le am de dus...am inceput sa invat, sa stiu a lupta.Cred ca asta doreste Dumnezeu de la noi.
 Noi am capatat autoritate in Numele lui Isus, iar daca nu o vom folosi noi, o va folosi altcineva impotriva noastra.
Daca treci prin incercari, daca esti intr-un cuptor(figurat vorbind), nu dispera....din contra multumeste-i lui Dumnezeu.
Timp indelungat m-am luptat cu aceasta problema. De fiecare data cand eram in probleme, plangeam si-L intrebam pe Dumnezeu de ce....? Pana nu am cautat sa inteleg toate aceste lucruri, pana nu am avut o relatie stransa cu Dumnezeu, nu doar"vorbe", nu am putut niciodata sa inteleg aceste versete: 
"Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări, ca unii care ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare.Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi, întregi şi să nu duceţi lipsă de nimic"
 Cum sa fiu bucuroasa....? Mie imi merge rau si eu sa spun..."Doamne, Iti multumesc"
Si iata ca am ajuns aici.....am invatat ca atunci cand am probleme, sa ma pot bucura, si sa imi strang toate fortele sa trec la lupta, pentru caci stiu ca Domnul e de partea mea"
Astazi cand sunt incercata, cand imi merge "din ghinion, in ghinion" cum spun colegii....am invatat sa multumesc, am invatat sa cant in mijlocul furtunii, fie ea de orice fel.

Hrana ta zilnica!

24 Octombrie

2 Cronici 25.1-13 şi 25.25-28

Amaţia succedă tatălui său, Ioas. În ansamblu, el începe prin a face ce este bine în ochii Domnului. Cuvântul însă adaugă: „dar nu cu o inimă întreagă" (v.2). O inimă perfectă nu semnifică nicidecum inexistenţa păcatului, ci faptul că are o voinţă hotărâtă de a face doar un singur lucru: să-I placă lui Dumnezeu prin ascultarea de El (comp. Filipeni 3.15 cu v. care le precedă în Filipeni 3).

Prima greşeală: Amaţia merge la război împotriva lui Edom şi angajează o sută de mii de mercenari din Israel pentru a-şi întări armata. Fiind mustrat de un om al lui Dumnezeu, Amaţia se supune şi triumfă asupra vrăjmaşilor săi. Dar apoi, ce cădere! În această inimă împărţită a lui Amaţia, idolii edomiţilor îşi găsesc un loc şi îl ocupă (v. 14). Şi, pentru că este imposibil să slujeşti şi lui Dumnezeu şi lui Mamona (Matei 6.24; Luca 16.13), din acest moment Domnul dispare din gândurile sale. „Amaţia s-a abătut de la a-L urma pe Domnul" (v. 27). Dacă Isus nu ne umple toată inima, Vrăjmaşul va şti cum să ocupe locul rămas liber.

După ce a suferit o înfrângere ruşinoasă în mâinile împăratului lui Israel, sărmanul Amaţia mai trăieşte încă cincisprezece ani, după care este omorât, fără să fi dat între timp vreun semn de pocăinţă.

Hrana ta zilnica !

23 Octombrie

2 Cronici 24.1-27

Cât timp Iehoiada a fost în viaţă şi 1-a dirijat, totul a fost bine şi am fi tentaţi să credem că Ioas putea fi numărat printre cei mai buni împăraţi. Constatăm însă cu tristeţe că moartea marelui preot marchează o întorsătură fatală în viaţa lui. Cum se poate explica aceasta? În loc să se fi sprijinit direct pe Dumnezeu - ceea ce este specific credinţei - Ioas se abandonase în seama tatălui adoptiv. Şi, când acesta avea să-i lipsească, credincioşia lui se va prăbuşi. Ioas n-a avut niciodată o credinţă personală.

Nu vă înşelaţi, tineri cititori care aveţi părinţi creştini: educaţia, bunele maniere, cele mai favorabile circumstanţe, toate aceste lucruri nu sunt credinţă. Mai mult, credinţa părinţilor voştri nu este credinţa voastră. Odată ei plecaţi, va mai fi Domnul cu voi?

Căpeteniile poporului vin şi-1 flatează pe împărat. ,Atunci împăratul i-a ascultat..." (v. 17; Prov. 29. 12). Ce face Ioas sub influenţa lor? Fapte care fac să te înfiori: Cere uciderea fiului binefăcătorului său. Domnul reaminteşte fariseilor ipocriţi de moartea lui Zaharia (al cărui nume înseamnă celui căruia Domnul îi reaminteşte) în momentul când ei se află pe punctul de a comite o crimă şi mai înfiorătoare (comparaţi cu Matei 23.34-35; vezi şi Matei 21.35 ...).