Sufletul meu asteapta pe Domnul!

M-am trezit destul de tarziu azi de dimineata, si in graba pe care o aveam, sa nu intarzi prea tare la  birou, am deschis Biblia sa citesc macar un psalm fie el cat de scurt. Mi-a ramas privirea asupra psalmului 130.

Din fundul adâncului, Te chem, Doamne!

Doamne, ascultă-mi glasul! Să ia aminte urechile Tale la glasul cererilor mele! Dacă ai păstra, Doamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta în picioare, Doamne?

 Dar la Tine este iertare, ca să fii de temut.

 Eu nădăjduiesc în Domnul, sufletul meu nădăjduieşte, şi aştept făgăduinţa Lui.

 Sufletul meu aşteaptă pe Domnul mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa, da, mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa.

 Israele, pune-ţi nădejdea în Domnul, căci la Domnul este îndurarea şi la El este belşug de răscumpărare!

 El va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.

Versetul 6 in mod deosebit mi-a ramas in minte...
 Sufletul meu aşteaptă pe Domnul mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa, da, mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa.
Cand m-am angajat prima data, o scurta vreme am lucrat si schimbul de noapte, nu mult....dar am lucrat.Tanara fiind si neobisnuita cu munca, tin minte ca dupa ora 3 noaptea, eram cu ochii mai mult pe ceas decat pe treaba pe care o aveam de facut. De la ora 4 eu eram deja pregatita de plecare, desi incheiam munca la ora 6, abia steptam sa se iveasca zorii...stiam ca urmeaza sa plec acasa.
Am descris exact ceea ce am simtit, si cred ca asemeni mie, multi din cei care au lucrat tura de noapte au facut la fel...
David spune: "sufletul meu asteapta cu asteapta strajerii dimineata...". Realizam cat de dornic si nerabdator era David sa vina Domnul...?
Astazi prea putini se mai gandesc la venirea Domnului si  enorm de putini mai asteapta cu dor venirea lui Isus.
Sunt la birou de aprox. 4 h, ma uit la colegii mei in birou...de 3 h discuta si fac planuri doar de viitor...dar un viitor din acela de zici ca traiesc "cat ii lumea"...
Cauta inebuniti terenuri, suna in stanga, suna in dreapta  se intereseaza preturi, parcele, m2, etc. Desi au fiecare casa lor....dar pe semne ca mai vor....
Nu  vreau sa fiu inteleasa gresit, nici gand de a fi invidia la mijloc sau altceva, Doamne fereste de asa ceva, pentru ca sincer chiar imi sunt dragi, lucrez cu ei de ani de zile, am fost si la bine si la rau impreuna, insa  ma doare atat de mult ca din tot planul lor de viitor nu iau in considerare nici macar o clipa sa se gandeasca la sufletul lor sau la vesnicie. Daca le spun ceva  despre Dumnezeu....elegant, (pentru ca ma respecta totusi) dar...sunt luata la bascalie, din cauza crezului meu.Insa nu  asta ma deranjeaza, chiar deloc, insa ma deranjeaza ca sunt atat de orbi, desi sunt foarte inteligenti, insa in felul lumii.
De fapt mi-a venit in minte costructia corabiei lui Noe.....cati oare nu il credeau pe batranul Noe nebun...????

Sufletul meu asteapta pe Domnul, asemeni strajerilor!
Sufletul tau oare-L asteapta...!

Hrana ta zilnica !

17 Octombrie

2 Cronici 20.14-24

Rugăciunea făcută cu credinţă de Iosafat primeşte un răspuns prompt şi aceasta se întâmplă chiar în public. În numele Domnului, Iahaziel reasigură poporul şi împăratul cu privire la voia Lui. Ce mulţi credincioşi aflaţi în pericol au avut de câştigat de atunci încoace, citind asemenea încurajări divine! Să comparăm v.17 cu cuvintele lui Moise pentru Israel când traversau Marea Roşie: „Nu vă temeţi; staţi pe loc şi veţi vedea salvarea Domnului..." (Exod 14.13).

Fără să aştepte ca Dumnezeu să fi acţionat, Iosafat şi tot poporul îi aduc laudă şi adorare. Aceasta îl glorifică pe Dumnezeu: credinţa care este în stare mai dinainte nu numai să dea deoparte întreaga tulburare, ci şi să mulţumească anticipativ pentru răspunsul pe care El 1-a garantat. Iată o purtare care imită Modelul divin. Înainte să-1 învie pe Lazăr în virtutea puterii de la Dumnezeu, Tatăl Său, Isus începe prin a I Se adresa: „Tată, îţi mulţumesc că M-ai ascultat" (Ioan 11.41).

Ce frumoasă este această închinare celebrată chiar în prezenţa vrăjmaşilor! (vezi Psalmul 23.5).

 Cei care aduc lauda merg înaintea bărbaţilor înarmaţi. Şi cântarea de triumf intonată dintr-o dată dă, am putea spune, semnalul unei victorii uimitoare, repurtată fără a se da o singură lovitură.

Botez-duminica 20.10.2013- Elim Timisoara

Un nou Botez Nou-Testamental va avea loc in Biserica Penticostala Elim, unde sunteti invitati sa simtiti bucuria alaturi de noi.

Duminica, 20.10.2013 incepand cu ora 8.30 va incepe ora de rugaciune, iar de la ora 9.30 incepe actul de botez.

In cer este bucurie mare cand un singur suflet se intoarce la Dumnezeu. 

Duminica va fi mare sarbatoare in cer pentru ca multe suflete isi vor preda viata in mana LUI, iar noi Ii dam lauda pentru acest lucru.

Programul se poate urmari live pe http://www.elim.ro/

Invitatie- Gabi Zagrean

Maine, joi 17.10.2013 in Biserica Elim Timisoara va fi un servici divin, cu caracter de evanghelizare.

Invitatul de onoare este  DOMNUL ISUS.

Alaturi de El si de noi cei din biserica, va fi prezent si pastorul Gabi Zagrean.

Duhul Sfant sa isi faca lucrarea, iar noi sa fim receptivi.

Sunteti invitati sa luati parte alaturi de noi si sunteti bineveniti.
Daca nu veti putea lua parte, puteti sa urmariti  acest program si  live pe:
http://www.elim.ro/

Iertarea deplina (2)

    Am continuat sa citesc in cartea despre care va vorbeam ieri. De-aceea am sa continui cu cateva sfaturi scrise de R.T.Kendall in cartea sa, "Iertare deplina"

Dumnezeu ne-a  dat un mandat cu privire la iertare, "Iertati-va unul pe altul cum v-a iertat si Dumnezeu pe voi in Hristos"

   Trebuie retinut ca, a ierta deplin pe cineva  nu inseamna neaparat  ca dorim sa petrecem concediul impreuna, ci inseamna a lepada din inima noastra toata amaraciunea cu privire la ceea ce ne-a facut.

   Iertarea deplina nu inseamna ca trebuie sa inchidem ochii la cei care vor continua sa faca rau altora. 

                                  Ce NU INSEAMNA iertarea deplina!

• Sa aprobam ce au facut!

Cred ca noi suntem cel mai bun exemplu.Dumnezeu nu iubeste pacatul nostru, dar cu toate acestea ne iarta.Exemple avem destule in Scriptura.
 Pacatul lui Adam si al Evei.
S-a miniat pe ei si totusi le-a facut haine (Geneza 3: 21).

Cuvantul  "Du-te si sa nu mai pacatuiesti", spus femeii prinsa in adulter, este dovada clara ca nu a fost de-acord cu pacatul ei, dar totusi El a iertat-o.

• Sa justificam ceea ce au facut!

Raul nu poate fi justificat sub nici o forma. Ce este rau, Dumnezeu niciodata nu va spune ca e drept....

Moise cand a mijlocit pentru poporul Israel, nu cautat sa le scuze cumva pacatul, ci pur si simplu a mijlocit.

• Sa-i gratiem pentru ce au facut!

O gratiere inseamna a fi scutit de consecintele faptelor rele. Ori daca cei rai sunt gratiati, maine vor face rau iarasi, poate nu noua, ci altora.A ierta e una, a-si plati pedeapsa e alta.

• Impacarea!

Iertarea si impacarea nu  reprezinta acelasi lucru intotdeauna. Iertam, dar poate persoana pe care am iertat-o nu mai doreste o relatie cu noi, sau poate noi nu mai dorim o refacere a prieteniei, insa nu trebuie  sa pastram ranchiuna.

O persoana vatamata poate ierta pe cel vinovat, fara impacare.

• Sa negam ce au facut!

Sunt multe victime minore ale violurilor in care, chiar in cei care au avut incredere, tocmai ei au facut acest act oribil. Multe persoane incearca sa traiasca in negare, refuzand sa isi aduca aminte evenimentul respectiv.
Adevarata iertare poate fi oferita numai dupa ce acceptam realitatea.

• Sa fim orbi fata de ce s-a intamplat!

Pavel spune;"dragostea nu tine minte raul", adica nu il ducem la computerul nostru mintal, pentru a tine seama mai tarziu de el, insa nu  trebuie sa negam raul care s-a produs.

• Sa uitam!

Evenimentele importante, fie bune, fie rele  nu poti sa le uiti in viata.A ierta deplin nu inseamna a nu-ti mai aduce aminte de raul care ti s-a facut, din contra...stii ce ti-a facut, si in ciuda acestui fapt ai ales sa ierti....

Este o dovada de har mai mare sa fii pe deplin constient de ce s-a intamplat-si totusi sa alegi sa ierti!

• Sa refuzam sa luam raul in serios!

Pana nu realizam gravitatea raului, nici nu putem ierta.Marea victorie pentru cel care iarta este sa infrunte gravitatea raului facut...si totusi sa ierte.

Datorita gravitatii pacatului nostru, Dumnezeu a hotarat sa-L trimita pe Isus in lumea aceasta ca sa moara prntru a ne spala pe noi de pacate. Nu considera pacatele noastre fara importanta, dar totusi ne iarta deplin.

• Sa pretinde ca nu suntem raniti !

A ne da zglobi noi ca nu ne afecteaza raul care ni s-a facut, nu este cea mai buna alegere.

Isus a fost ranit cand a fost lovit peste fata de aprodul marelui preot. A fost ranit atat fizic, cat si in suflet.Chiar l-a intrebat: "de ce ma bati?", ca mai apoi sa aiba puterea sa spuna: 

"TATA, IARTA-I CACI NU STIU CE FAC!"

Hrana ta zilnica !

16 Octombrie
2 Cronici 20.1-13
Nu mai puţin de trei armate inamice înaintează simultan împotriva micii împărăţii a lui Iuda. Ele sunt ale vrăjmaşilor ei constanţi: Moab, Amon şi maoniţii (lit. Amoniţii), care făcuseră parte din Edom (v. 22). În faţa acestei ameninţări de invazie, Iosafat îl caută pe Domnul şi proclamă un post. Poporul se strânge. Referindu-se la rugăciunea lui Solomon (6.34-35), împăratul se aşază în faţa locaşului sfânt şi îl cheamă pe Acela care promisese că-i va asculta şi că le va face dreptate (v.8, 9).
Strângând la un loc personalul militar pe care Iosafat îl avea la dispoziţie (17.14-18), se ajunge la numărul impresionant de un milion o sută şaizeci de mii de oameni.

 Ei bine, în mod practic ei nu vor juca nici un rol în acest lung capitol! 

Iosafat înţelesese cuvântul din Psalmul 33: „Un împărat nu este salvat prin mulţimea oştirii sale; viteazul nu este scăpat prin mărimea puterii sale ... Sufletul nostru aşteaptă pe Domnul; El este ajutorul şi scutul nostru" (Psalmul 33.16, 20). Astfel, împăratul recunoaşte pe de o parte lipsa lor de putere, iar pe de altă parte, lipsa lor de înţelepciune (v.12). Totuşi adaugă: „ochii noştri sunt îndreptaţi spre Tine". Şi, în sens invers, „ochii Domnului cutreieră tot pământul, ca să Se arate tare pentru cei cu inima în totul pentru El"(16.9).

Hrana ta zilnica !

15 Octombrie
2 Cronici 19:1-11
Alianţa fatală a lui Iosafat cu Israel justifică o dezaprobare severă din partea Domnului. Iehu îi pune împăratului o întrebare care-1 cercetează şi care în acelaşi timp îl înştiinţează cu privire la ce gândeşte Dumnezeu despre Ahab: „Să ajuţi tu pe cel rău şi să iubeşti tu pe cei care urăsc pe Domnul?" (v. 2).
Credincioşilor, să nu uităm ce nume cutremurător pune Cuvântul în dreptul celor care iubesc lumea: „Oricine vrea să fie prieten al lumii se face vrăjmaş al lui Dumnezeu" (Iacov 4. 4)!
Iehu nu era nicidecum un om lipsit de curaj, din moment ce, sub domnia lui Asa, o misiune asemănătoare avusese ca urmare aruncarea în închisoare a tatălui său, Hanani (cap. 16.7-10). Iosafat însă ascultă mustrarea. Iată mijlocul de a deveni „chibzuiţi", de a căpăta „minte" (Proverbe 13.18; 15.5,32). Să acceptăm şi noi mustrările şi observaţiile care poate ni se fac, deoarece pot avea un rezultat la fel de benefic.
În timp ce tatăl său, Asa, nu se reabilitase, Iosafat poate să-şi reia după această eclipsă buna lucrare din cap. 17. Nefiind mulţumit de data aceasta să trimită doar delegaţi, iese el însuşi prin popor. Şi, ca un adevărat păstor al lui Israel, se străduieşte să-i aducă înapoi la Domnul (v.4). După aceasta stabileşte judecători, cărora le dă instrucţiuni urgente.

Doamne, da-mi puterea sa iert ! IERTAREA DEPLINA (1)

Ieri am primit o carte foarte interesanta. Dar nu ma voi limita la a spune ca este doar interesanta, ci este o carte care ne poate ajuta foarte mult in a ne elibera de povara care apasa pe umerii fiecarui crestin, povara aceasta a NEIERTARII.

Pe masura ce voi citi in carte am sa scriu si pe blog, sfaturi pe care autorul acestei carti, R. T. KENDALL ni le da in urma experientei sale pe care a avut-o, pentru ca si el ca slujitor a avut aceasta problema. De fapt, cred ca orice crestin se confrunta cu aceasta problema, depinde insa cat de serios tratam problema, o luam ca o problema oarecare sau realizam gravitatea ei. Recunosc ca pana acum, am tratat-o poate cu prea multa usurinta. Adeseori am privit si eu la alti crestini si m-am amagit zicand ca: "daca pe ei ii iarta Domnul, facand cutare sau cutare lucru, poate un pacat mai grav (ziceam eu), ma va ierta si pe mine".Ma va ierta pentru ca Dumnezeu vede ce mi-a facut "X" sau "Y"....

Numai ca lucrurile nu stau deloc asa. Prin  Scriptura, Dumnezeu ne cere  sa facem acest lucru:

Coloseni 3:13

Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi.

Cand ceri Domnului ca sa iti arate calea LUI, cand recunosti ca ai o problema in aceasta directie, atunci El intervine si iti vorbeste chiar direct, asa cum a facut cu mine. De-aceea am hotarat sa citesc aceasta carte pentru ca am nevoie sa iert pe deplin, si nu pe jumatate.

"TREBUIE SA-I IERTI DEPLIN.
 CAT TIMP NU-I VEI IERTA DEPLIN, VEI FI IN LANTURI.
ELIBEREAZA-I, SI VEI FI ELIBERAT"
                      spunea fr. Iosif TON