Atat de multe si de coplesitoare sunt problemele vietii, incat uneori simtim ca ne sufocam.Zi de zi, clipa de clipa suntem expusi incercarilor fel de fel.
Ca si crestin, uneori iti pui tot felul de intrebari, "Doamne de ce chiar eu, de ce acum, pana cand...?", sunt o serie de intrebari care ne inunda mintea.Pe de alta parte ne uitam la cei din jurul nostru care nu Il cunosc pe Dumnezeu si vedem ca toate lucrurile le "merg ca pe sarma", (sa sa folosesc o expresie uzuala),si-atunci parca si mai mare ne este mirarea.
De ce...?
Uitam ca doar incercarile ne tin aproape de Dumnezeu !
Psalmistul David spunea, "Te strig din adancul inimii mele", Ps.130:1.
Sunt convinsa ca David nu l-a strigat pe Dumnezeu in mijlocul fericirii, ci in mijlocul necazului, si asta l-a facut sa simta mai aproape de Domnul, mai in siguranta. Dumnezeu isi arata indurarea fata de toti cei care Il cheama, fata de toti cei care sunt in necaz, fiindca El nu dispretuieste pe cel zdrobit.
Daca in viata cea de zi cu zi nu am avea incercari, sunt convinsa si o spun in dreptul meu, poate as uita de Dumnezeu.Daca totul ar merge perfect, as zice ca sunt foarte desteapta, ca stiu a ma organiza, stiu a chibzui, m-as bizui pe puterile mele, m-as increde doar in mine si in fortele mele.Ori trebuie sa fim foarte constienti ca oricat de mari si tari ne-am crede, fara Dumnezeu suntem neputinciosi in fata problemelor.
De-altfel stim ca toate lucrurile lucreaza spre binele celor ce se incred in EL.
De n-ar fi fost EL de partea mea, zice psalmistul, cand s-au ridicat oamenii impotriva noastra, ne-ar fin inghitit de vii.
Daca Dumnezeu nu ar fi sa ne sustina, nu am putea tine piept atacurilor celui rau pentru ca nimeni in afara de EL nu are puterea de a-L birui.
Noi biruim, pentru ca El este in noi!
Rămâneţi în Mine, şi Eu voi rămâne în voi, spune ISUS! Ioan 15:4