Rugaciunea Domnului ISUS !!!!

Tată, a sosit ceasul! Proslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine.....

 Pentru ei Mă rog. Nu Mă rog pentru lume, ci pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu; pentru că sunt ai Tăi....

 Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, şi Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzeşte, în Numele Tău, pe aceia pe care Mi i-ai dat, pentru ca ei să fie una, cum suntem şi Noi......

Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău....

Tată, vreau ca acolo unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea, slavă pe care Mi-ai dat-o Tu; fiindcă Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii.....

Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău şi li-l voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei, şi Eu să fiu în ei.”

Hrana ta zilnica !

12 Aprilie Exod10.12-23

Tot ceea ce scăpase de grindină este acum distrus de lăcuste.
Ce dezastru grozav!
 „Am păcătuit", a repetat Faraon cu o evidentă rea-credinţă, urmărind numai să fie scăpat de lăcuste.
Dar „Dumnezeu nu Se lasă  batjocorit" (Galateni 6.7).
Faraon a lăsat să treacă clipa potrivită (Ieremia 46.17) şi Dumnezeu îi împietreşte din nou inima. Apoi vine întunericul, trei zile întregi de întuneric! Este un semn cu un înţeles evident pentru egipteni. Soarele, sursa de lumină, de căldură, de viaţă, cel pe care-l adorau ca zeu , apare neputincios înaintea Creatorului universului. Dar în toate casele copiilor lui Israel era lumină. „Oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric", declară Domnul Isus (Ioan 12.46). Şi, din nou: „Eu sunt "Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nicidecum nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii" (Ioan 8.12). In mijlocul unei lumi pline de umbrele întunecate ale păcatului, credinciosul poate totuşi distinge prezenţa luminii, pe Hristos locuind în el (Ioan 14.23). Ca urmare, pentru el totul este limpede: starea lumii, viitorul ei şi starea inimii lui. El ştie unde poate păşi în siguranţă. Ceea ce face poate fi văzut de toţi (Luca 11.36).

Zi de HAR !

Incepand de la Adam din gradina Edenului si pana la Iuda ucenicul si talharul de la Golgotha,o lume intreaga a trait in neascultare.Indiferent cate jertfe au adus in vremea aceea,prin tot ceea ce a facut omul,a aratat clar ca nu poate sa isi obtina singur mantuirea. A trebuit  sa moara Fiul lui Dumnezeu pe cruce,ca ei..ca eu si tu sa obtinem  salvarea sufletului nostru, sa  obtinem gratierea.

 Acolo la Glogotha  a  fost inceputul.
 Acolo a inceput  prima zi a HARULUI si totodata  locul in care dragostea a  invins  ura, lumina a biruit intunericul, si toata rautatea lumii, Domnul Isus a biruit-o aratandu-si bunatatea SA .
Dispretuit si parasit de oameni...prin EL....la Golgotha am obtinut intreaga omenire iertare si tot acolo,am castigat viata vesnica si pacea  sufletului nostru.

ACOLO  VIATA  A BIRUIT MOARTEA !!
EU sunt Calea,Adevarul si Viata !
Nu mai este nevoie de jertfe,nu mai este nevoie sa facem absolut nimic...TREBUIE doar sa credem.

Sa credem in jertfa aceea ,care este ISUS RISTOS !

Intr-adevar....CE MARE  HAR!!!

Hrana ta zilnica !

11 Aprilie Exod 10.1-11

„Am păcătuit", a recunoscut Faraon (9.27). 

Era aceasta o pocăinţă adevărata? Nu, deoarece, de îndată ce a încetat grindina, el a continuat să păcătuiască (9.34) şi intenţionat şi-a împietrit inima. Dar, de acum încolo, Domnul va fi Cel care îi va împietri inima (v.l).

 Cât degravă era situaţia!

 Dumnezeu vorbeşte o dată, de două ori (Iov 33.14), chiar de mai multe ori. Apoi într-o zi este prea târziu. Cititorule, de câte ori ţi-a vorbit ţie Dumnezeu?

Iată acum lăcustele ameninţând Egiptul deja ruinat. Iosif salvase ţara: faraon o ruina; tot astfel, Satan conduce lumea spre ruinarea ei.

Acum i se face o nouă propunere lui Moise: Numai adulţii să meargă să ţină sărbătoarea. Copiii să rămână în ţară. In acelaşi chip se străduieşte Satan să ne stăpânească sufletele, prin afecţiuni naturale, prin legături de familie. Dar să citim din nou răspunsul măreţ şi impresionant al lui Moise în v. 9. Nici un membru al familiei credinţei, oricât de mic ar fi, nu va rămâne în puterea vrăjmaşului.

Dragi prieteni tineri, să nu credeţi că numai părinţii trebuie să se preocupe de creştinism!

 Căminul creştin este o entitate şi de aceea sunteţi chemaţi să-i urmaţi principiile, să vă conformaţi obiceiurilor şi restricţiilor, chiar dacă, personal, nu i-aţi înţeles în totul valoarea şi necesitatea.

Tabita & Adriana

Hrana ta zilnica !

10 Aprilie Exod 9.17-35

A fost anunţată şi cea de-a şaptea urgie: grindina. Pentru prima dată îi vedem pe egipteni temându-se de Cuvântul Domnului şi punându-şi turmele la adăpost. Scopul catastrofelor permise de Dumnezeu este acela de a-i face pe oameni să-şi amintească de prezenţa Lui. Astăzi suntem atât de mândri de progresul ştiinţei, prin care credem că putem controla forţele naturii! Dar Dumnezeu, pentru a ne aminti cine este Stăpânul lumii, permite cataclisme naturale, dezastre imprevizibile: cutremure de pământ, epidemii, invazii de insecte ... toate acestea arătând ce creatură măruntă este omul şi umilindu-i mândria (Iov 38.22, 23). Prin orice mijloace, El caută să întoarcă spre El gândurile oamenilor. In adevăr, de cele mai multe ori prin asemenea chemări la ordine, oamenii sunt făcuţi să mediteze şi să fie preocupaţi cu destinul lor etern. Câte suflete necăjite au găsit în Isus adăpost nu numai împotriva furtunilor de aici, de jos, ci şi împotriva judecăţii eterne!

Dumnezeu stabileşte cu grijă intensitatea şi durata încercării. Aceasta nu merge mai departe de cât permite El. Sunt lovite inul şi orzul, nu grâul, nici alacul (v.31, 32 ). Cât despre preaiubiţii Săi, ei se bucura de minunata Lui protecţie pe toată perioada furtunii.

Multumesc !

Peste pacatele mele sangele Tau a scris : IERTARE

Peste patimile mele Duhul Tau a scris : NIMICIRE

Pentru zbaterea din sufletul meu,Tu ai scris : LINISTE 

Si peste infrangerea mea Tu ai scris : BIRUINTA

Peste ranile din adancul sufletului meu,ai scris : MANGAIERE

Si peste durerea mea ai scris...si inca mai scrii : ALINARE

Peste intristarile mele,Tu ai scris : FERICIRE

Iar peste slabiciunile mele,Tu scrii : PUTERE

M-ai logodit cu  ADEVARUL,iar pe buze mi-ai scris CUVANTUL TAU

M-ai cununat cu DRAGOSTE si peste mine ai scris:HAR, iar peste moarte ...VESNICIE

Ma intreb...Doamne ce-mi mai lipseste...????

Pentru a-ti multumi indeajuns, pana si vesnicia e prea scurta!!!!!

Hrana ta zilnica !

9 Aprilie Exod 9.1-16

O ciumă „foarte mare" se abate de data aceasta asupra vitelor. 

Dumnezeu cruţă turmele lui Israel, din care aveau să fie luaţi miei pentru Paşte şi, mai târziu, pentru alte jertfe. Apoi erup bube pe oameni şi pe animale. Inima regelui rămâne insensibilă, deşi, remarcaţi expresia, „în inima lui" trimitea Dumnezeu toate aceste plăgi (v.14). Cum se poate explica această îndârjire a lui faraon împotriva lui Israel? Satan ştia că din acest popor trebuia ca, într-o zi, să Se nască Mesia, Unul mai mare decât Moise, care avea să-i elibereze pe oameni de sub jugul lui şi care avea să-1 învingă. De aceea el a căutat să-l ţină pe Israel în robie cât mai mult cu putinţă. Dar această încăpăţânare n-a putut face altceva decât să scoată în evidenţă şi mai mult puterea lui Dumnezeu şi să-i facă numele vestit pe tot pământul (v. 16, citat în Romani 9.17).

Pus înaintea puterii lui Dumnezeu, dar şi a milei Lui, cu care a îndepărtat succesiv broaştele, ţânţarii, muştele câineşti ..., orgoliosul faraon şi-a împietrit intenţionat inima, refuzând să se pocăiască.

Câte persoane nu-şi împietresc inima în faţa celei mai mari minuni a harului: Fiul lui Dumnezeu murind pentru mântuirea oamenilor pierduţi!