Tabita & Adriana

Hrana ta zilnica !

10 Aprilie Exod 9.17-35

A fost anunţată şi cea de-a şaptea urgie: grindina. Pentru prima dată îi vedem pe egipteni temându-se de Cuvântul Domnului şi punându-şi turmele la adăpost. Scopul catastrofelor permise de Dumnezeu este acela de a-i face pe oameni să-şi amintească de prezenţa Lui. Astăzi suntem atât de mândri de progresul ştiinţei, prin care credem că putem controla forţele naturii! Dar Dumnezeu, pentru a ne aminti cine este Stăpânul lumii, permite cataclisme naturale, dezastre imprevizibile: cutremure de pământ, epidemii, invazii de insecte ... toate acestea arătând ce creatură măruntă este omul şi umilindu-i mândria (Iov 38.22, 23). Prin orice mijloace, El caută să întoarcă spre El gândurile oamenilor. In adevăr, de cele mai multe ori prin asemenea chemări la ordine, oamenii sunt făcuţi să mediteze şi să fie preocupaţi cu destinul lor etern. Câte suflete necăjite au găsit în Isus adăpost nu numai împotriva furtunilor de aici, de jos, ci şi împotriva judecăţii eterne!

Dumnezeu stabileşte cu grijă intensitatea şi durata încercării. Aceasta nu merge mai departe de cât permite El. Sunt lovite inul şi orzul, nu grâul, nici alacul (v.31, 32 ). Cât despre preaiubiţii Săi, ei se bucura de minunata Lui protecţie pe toată perioada furtunii.

Multumesc !

Peste pacatele mele sangele Tau a scris : IERTARE

Peste patimile mele Duhul Tau a scris : NIMICIRE

Pentru zbaterea din sufletul meu,Tu ai scris : LINISTE 

Si peste infrangerea mea Tu ai scris : BIRUINTA

Peste ranile din adancul sufletului meu,ai scris : MANGAIERE

Si peste durerea mea ai scris...si inca mai scrii : ALINARE

Peste intristarile mele,Tu ai scris : FERICIRE

Iar peste slabiciunile mele,Tu scrii : PUTERE

M-ai logodit cu  ADEVARUL,iar pe buze mi-ai scris CUVANTUL TAU

M-ai cununat cu DRAGOSTE si peste mine ai scris:HAR, iar peste moarte ...VESNICIE

Ma intreb...Doamne ce-mi mai lipseste...????

Pentru a-ti multumi indeajuns, pana si vesnicia e prea scurta!!!!!

Hrana ta zilnica !

9 Aprilie Exod 9.1-16

O ciumă „foarte mare" se abate de data aceasta asupra vitelor. 

Dumnezeu cruţă turmele lui Israel, din care aveau să fie luaţi miei pentru Paşte şi, mai târziu, pentru alte jertfe. Apoi erup bube pe oameni şi pe animale. Inima regelui rămâne insensibilă, deşi, remarcaţi expresia, „în inima lui" trimitea Dumnezeu toate aceste plăgi (v.14). Cum se poate explica această îndârjire a lui faraon împotriva lui Israel? Satan ştia că din acest popor trebuia ca, într-o zi, să Se nască Mesia, Unul mai mare decât Moise, care avea să-i elibereze pe oameni de sub jugul lui şi care avea să-1 învingă. De aceea el a căutat să-l ţină pe Israel în robie cât mai mult cu putinţă. Dar această încăpăţânare n-a putut face altceva decât să scoată în evidenţă şi mai mult puterea lui Dumnezeu şi să-i facă numele vestit pe tot pământul (v. 16, citat în Romani 9.17).

Pus înaintea puterii lui Dumnezeu, dar şi a milei Lui, cu care a îndepărtat succesiv broaştele, ţânţarii, muştele câineşti ..., orgoliosul faraon şi-a împietrit intenţionat inima, refuzând să se pocăiască.

Câte persoane nu-şi împietresc inima în faţa celei mai mari minuni a harului: Fiul lui Dumnezeu murind pentru mântuirea oamenilor pierduţi!

Tabita-Lacrimi !

Ma bucur oridecate ori am Harul sa-l slujesc pe Dumnezeu.

Astazi  impreuna cu pastorul  nostru si un grup din Biserica Harul am avut ocazia de a participa la un Botez Nou-Testamental in comuna Voiteg.

Multumim Domnului pentru  prezenta Sa si Harul  de care am beneficiat.

Evanghelizare !!!!!

Si pentru ca va urma o perioada importanta in Biserica Harul,

ne rugam ca Domnul sa dea HAR  !!!

E putere - Grup din Biserica Harul Timisoara

Hrana ta zilnica !

8 Aprilie Exod 8.20-32

A patra plagă este musca câinească. Roiurile pătrund în case şi ruinează Egiptul, cu excepţia ţinutului Gosen. Din punct de vedere moral, aceste muşte veninoase ne fac să ne gândim la bârfeli, la gelozii şi la toate sursele de iritare care înveninează relaţiile din familie şi din societate ale oamenilor din lume, dar care nu-şi găsesc loc în casele copiilor lui Dumnezeu.

Faraon este acum gata să facă oarecare concesii: „Mergeţi - spune el - jertfiţi Dumnezeului vostru în ţară!" (v.25). Dar aceasta era imposibil! Domnul poruncise să meargă în deşert cale de trei zile (cap. 3.18). Trei zile: este timpul pe care Domnul Isus l-a petrecut în mormânt între moartea Sa pe cruce şi dimineaţa învierii Sale. Vrăjmaşul voia să ne lipsească de cunoaşterea acestor adevăruri care amintesc de înfrângerea sa. Dimpotrivă, o manifestare

de închinare care nu conţine amintirea crucii şi a învierii nu-l deranjează deloc. Lumea admiră viaţa Domnului Isus şi îi apreciază pe oamenii de bine. Este o lume cu o religie proprie, care nu are nimic împotrivă dacă avem şi noi o religie a noastră. Dar crucea şi prezenţa în ceruri a unui Hristos viu, fundamente ale închinării noastre, condamnă lumea şi ne despart categoric de ea (Galateni 6.14).