Dumnezeul nostru Cel Mare a avut asteptari de la om, in mod special de la Biserica Lui pentru a purta victorii!
Scopul Lui de la inceput a fost, ca noi sa stapanim pamantul.(Ps 115:16) si planurile Lui cu privire la noi au fost, "ganduri de pace si nu de nenorocire, sa va dau un viitor si o nadejde" asa spune Ieremia (29:11).Unii reusesc sa ajunga sa cunoasca scopul si planurile Lui, altii insa...nu.
Dintre
aceia care ajung sa guste din aceasta bunatate a lui Dumnezeu, unii nu
reusesc sa depaseasca starea de iertare, cea de copil si sa
avanseze, desigur ca se plafoneaza in "cele sfinte" si nu de putine ori
dezonoreaza Numele Domnului.
Tot mai des auzim sau
vedem ca in loc de lumina, unii dintre pretinsi crestini raspandesc
intuneric, esecurile se tin bine ascunse si a-ti pastra o reputatie falsa
a devenit o virtute printre crestini.
Sa slujesti sub
orice forma la amvon, prin predica, prin inchinare-cantare....sa vorbesti
si sa canti despre un Dumnezeu Mare, iar cand cobori sa-L bagi in
buzunar, ca si cum ar fi un obiect....Cumplit!
Chiar auzim
acuzatii in randurile crestinilor de acest gen: El este de vina pentru orice neajuns sau
suferinta, cel putin la unii aceasta rezulta din
comportamentul frustrat, complexat, confuzi, pe care acestia il manifesta.Nu neaparat trebuie sa rosteasca aceste cuvinte...dar roadele lor vorbesc!
O scuza a necredintei si a necunostiintei.
E asa de greu sa-L luam in serios pe Dumnezeu si intr-adevar sa ne punem cateva intrebari absolut necesare:
De
ce sunt pe pamant? Ce este dupa moarte ?Ce trebuie sa fac, sa fiu cu
Tine?
Dupa Cuvantul lui Dumnezeu, pana la urma nu moartea este cea mai
dezastruoasa nenorocire, ci judecata!
Sa
invatam de la Domnul Isus, asa cum ne relateaza Scriptura, El a avut o
crestere normala, mai intai a fost copilul Isus, mai apoi omul
Isus, cresterea a tinut pasul cu intelepciunea, statura si varsta.
Doar asa
vor evolua lucrurile in viata noastra, altfel multi dezonoreaza si vor dezonora in continuare Numele Lui.