In viața uneori avem nevoie de momente în care trebuie să intrăm intr-o stare de analiza a vieții noastre, privindu-ne viata cu o lupa, o lupa a analizei asa as numi-o eu.
Avem nevoie de liniste de-altfel simtim si nevoia de a vorbi, avem nevoie sa punem intrebari, avem nevoie sa primim raspunsuri...
Avem nevoie...!
In aceasta perioada a analizei invatam ce este rabdarea, aici primim teme, invatam lectii, primim teste...aici suntem elevi.
Cat timp suntem elevi?
De noi depinde!!!
Depinde daca suntem sarguinciosi, daca invatam, daca stim raspunsul sau daca stim a astepta răspunsul, depinde de răbdarea cu care suntem înzestrați...si mai depinde si de acceptarea rezultatelor.
Depinde daca suntem sarguinciosi, daca invatam, daca stim raspunsul sau daca stim a astepta răspunsul, depinde de răbdarea cu care suntem înzestrați...si mai depinde si de acceptarea rezultatelor.
Tot ceea ce contează este ca în tot acest timp de "scolarizare" sa rămânem aproape de Învățător, sa-I ascultăm povețele si glasul.
Un Sabat fericit si binecuvantat!
Frica de Dumnezeu este concluzia tuturor învăţăturilor şi este datoria fiecărui om. (Eclesiastul 12:13)
RăspundețiȘtergere„Înţelepciunea care vine de sus este, întâi, curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roduri bune, fără părtinire, nefăţarnică.” (Iacov 3:17)
„Dacă cuiva îi lipseşte înţelepciunea s-o ceară de la Dumnezeu …”. (Iacov 1:5)
Omul cu bun simţ ştie ce se cuvine şi ce nu, ştie ce este al lui şi ce nu, ştie ce poate şi ce nu poate. Oamenii fără bun simţ nu ştiu aceste lucruri. Ei vorbesc când ar trebui să tacă, întreabă când ar trebui să asculte, se laudă când ar trebui să se ruşineze și scot în evidenţă ce ar trebui să ascundă.
Oamenii care umblă cu Domnul Isus și rămân în şcoala Lui, vor aprecia la adevărata valoare Cuvântul lui Dumnezeu şi vor deveni înţelepţi şi cu bun simţ.
Cât de înţelept este un om, se vede şi după reacţia pe care o are atunci când este mustrat. În viaţă sigur vom face şi greşeli; dar ce facem după ce greşim, dezvăluie ceva din caracterul nostru.
Doi împăraţi ai lui Israel fac câte o greşeală gravă. Amândoi sunt mustraţi de câte un profet. Dar reacţia lor este foarte diferită.
Saul este mustrat de Samuel. Dar el nu recunoaşte greşeala, aruncă vina pe alţii şi stăruieşte în împietrire până când nu mai are încotro. (1 Samuel 15: 10 – 30)
David este mustrat de Natan. Dar îşi recunoaşte imediat greşeala, o regretă şi se pocăieşte. (2 Samuel 12: 1 – 14). Unul a dat dovadă de nebunie și unul a dat dovadă de înţelepciune.
P.S. Domnul este cu noi toti!