Citisem undeva o istorioara si m-am gandit, oare n-am patit si noi vreodata...?
V-ati simtit vreodata mandri privind alte persoane de varsta voastra si gandind:
"Eu nu arat chiar asa batran(a) !" ?
Stateam in sala de asteptare pentru prima intalnire programata la dentist cand i-am vazut diploma atarnata pe perete. Citind numele, mi-am amintit deodata un baiat brunet, inalt si frumos cu acelasi nume. Fusesem colegi de liceu cu vreo 40 de ani in urma si ma intrebam daca putea sa fie acelasi tip pentru care nutrisem o pasiune secreta. Cand am intrat in cabinetul lui, am lepadat pe loc gandul acela. Cheliosul cu trasaturi brazdate era mult prea batran ca sa fi fost iubirea mea secreta. Oare ? Dupa ce s-a uitat la dintii mei mi-am facut curaj si l-am intrebat daca a facut liceul la "Sf. Sava".
- "Sigur ca da, doamna ! Cum ati ghicit ?" a raspuns, plin de mandrie.
- "Cand ati absolvit ?", l-am intrebat.
- "In 1959 ! De ce ma intrebati ?"
- "Ei bine, ai fost in clasa mea !", am exclamat. Si atunci, cheliosul zbarcit m-a intrebat:
- "Ce materie ati predat ?"
Este minunat, din punctul meu de vedere, să îmbătrâneşti frumos. Orice femeie se simte bine cand are un fizic placut, dar trebuie sa privim viata asa cum este ea. Sa vedem lucrurile cu adevarat frumoase.
RăspundețiȘtergereA exista este un fapt, a trăi este o artă. Nu a fost opţiunea noastră să venim pe lume, dar este obligatoriu să învăţăm să trăim, aşa cum învăţăm să cântăm la pian, să gătim, să sculptăm în lemn sau în piatră.
Putem interveni în ceea ce priveşte aspectul nostru fizic, dar nimeni nu poate evita ca trupul să‑i îmbătrânească. Ne putem îndepărta de părinţi şi de familia de origine, dar ne va fi imposibil să găsim pacea interioară dacă distanţa faţă de ei are la bază un resentiment permanent, o ură tenace, o respingere a ceea ce a fost. Înţelepciunea începe prin acceptarea inevitabilului şi continuă cu transformarea justă a ceea ce poate fi transformat.
P.S. Esti o femeie frumoasa! Sa ai o zi minunata! :)