12 MARTIE
Proverbe 22.1-16
Din aceeaşi ţărână, Domnul 1-a făcut şi pe sărac şi pe bogat (cap. 29.13; Iov 31.15).
Sufletul lor are aceeaşi valoare în ochii Săi. Prosperitatea împreună cu puterea care decurge din ea (v. 7,16) sunt lucruri foarte trecătoare, care nici măcar nu au o măsură comparabilă cu a acelora care au consecinţe veşnice: „un nume bun", „bunăvoinţa" (v. 1). Singura bogăţie de dorit este aceea pe care, împreună cu onoarea şi cu viaţa, Dumnezeu o va da celor blânzi şi tuturor celor care se tem de El (v. 4; Matei 5.5). Diferenţele de avere pe pământ n-ar trebui să fie decât o ocazie a celor mai favorizaţi de a-şi exersa ochii, inima şi mâna (recitiţi v. 9). întâi a vedea nevoile celor care ne înconjoară, apoi a fi mişcaţi de milă şi apoi a răspunde acestor nevoi, după puterea noastră - aceasta înseamnă a acţiona după modelul scumpului nostru Mântuitor. „Isus a văzut, ... I s-a făcut milă, ... a frânt pâinile şi le-a dat..." (Marcu 6.34... 41).
Unii filosofi necredincioşi au susţinut că la naştere copilul este inocent şi că mediul este acela care îl corupe. Versetul 15 afirmă însă contrariul (comp. cu Geneza 8.21; Psalmul 51.5). Iar tânărul care va fi crescut după rânduielile Cuvântului (v. 6) va purta după întoarcerea lui la Dumnezeu, pe tot parcursul vieţii, roadele acestei educaţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu