Secretul fericirii!

Sunt doar cateva imagini de la conferinta tinerilor din aceasta seara  de la Elim.

A fost minunat sa vezi mii de tineri care il cauta pe Dumnezeu si vin sa I se inchine, ba mai mult interesati de acest subiect atat de actual,

" SECRETUL FERICIRII"

Seara a inceput cu un moment  de inchinare in care au cantat Alin si Emima Timofte alaturi de tineri bisericii, dupa care pastorul Nelu Brie a avut un mesaj de actualitate, special pentru tineri.

Stim si nu este ceva nou, ca toti tinerii isi doresc sa fie fericiti, si-atunci cu aceasta dorinta pleaca in cautarea fericirii, numai ca fericirea nu sta in lucrurile valoroase, nu sta in bani, nu sta in BMW, nu sta in cariera, fericirea tine atat de mult de relatia ta ca tanar, cu parintii tai.

Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta” – este cea dintâi poruncă însoţită de o făgăduinţă, 

„ca să fii fericit şi să trăieşti multă vreme pe pământ.”

Mesajul a fost atat de complex si Duhul Sfant a dat raspuns la o multime de framantari din viata lor.Sunt convinsa ca multor tineri Dumnezeu le-a vorbit in mod special si fie ca invataturile auzite sa nu fie trecute doar intr-un jurnal al amintirilor ci aceste povete sa le fie perna de capatai.

Bucurie, atat in cer cat si pe pamant!

Indiferent de vremurile pe care le traim, iata ca Dumnezeu lucreaza si astazi si mantuieste, iarta si elibereaza suflete.

Astazi, alaturi de noi s-a bucurat cerul intreg pentru ca 68 de suflete au incheiat legamant cu Domnul, din care 4 persoane au fost botezati acasa, din motive de sanatate.

Ca o concluzie la ceea ce am vazut azi, pot spune ca botezul de astazi a fost o reintregire a multor familii. Acolo unde au fost mantuiti doar copiii, astazi Domnul a adus si parintii pe acelasi drum, acolo unde au fost parintii pe cale, azi au venit si copiii. Au fost botezati frati  si surori de corp impreuna si Dumnezeu a schimbat multe vietii. Nu pot decat sa-I multumesc Domnului si mai mult de atat, ma rog ca El sa-i tina sub protectia Sa si sa le dea biruinta in toate luptele pe care le vor avea de dus de acum incolo. 

Ziua de ieri am mai invatat ceva!

Dupa cateva zile in care, din pacate nu am reusit sa scriu decat foarte putin pe blog, am sperat ca macar astazi sa pot scrie de la birou, insa ...nu am sanse, ptr. ca este aproape ora plecarii si iarasi nu am scris.

Dar ca si o concluzie a zilei de ieri (pentru mine), nu pot decat sa spun ca am un Dumnezeu MARET, si cred ca fiecare din noi Il putem avea ca Domn al nostru personal.

Atunci cand Dumnezeu vrea sa  dea izbanda in viata noastra, indiferent cat de mari sunt obstacolele, indiferent cat de multe sunt piedicile, indiferent de ce iti sta in cale, toate pier.

Cand ceri Domnului ajutorul in mod special in cauza care iti sta in fata, doar privesti cu ochii rezolvarea tuturor lucrurilor. Asta am vazut eu ieri.

Ceea ce nu am putut rezolva in 5 ani, am reusit ieri intr-o ora.

Trist insa, ca mi-au trebuit  5 ani sa inteleg ca rezolvarea unei probleme se face DOAR atunci cand aduci cauza in mod special inaintea Domnului. Nu pot spune ca nu m-am rugat in acesti ani, insa nu anume si nu "numita" cauza in mod special. Parea o cauza atat de minora, chiar...minora, si credeam ca daca cer Domnului ajutorul "la modul general" se va rezolva, insa Dumnezeu mi-a aratat ca indiferent cat de minora este, fara EL, sansele sunt "ZERO". Si mai ales ca fara rezolvarea aceea "minora", nu puteam duce la finish rezolvarea  problemei. Ieri am vazut pasii Domnului inainte mea, deschizand toate usile, am vazut cum aceeasi oameni care de 5 ani incoace erau inabordabili, ieri au fost doar un zambet, foarte draguti si chiar extraordinari de amabili si binevoitori in a-mi rezolva problema.

 Eu insumi, am admirat si am glorificat puterea lui Dumnezeu.

 Mergeam pe strada si-I spuneam Domnului cat este de maret si de puternic!

Nu pot decat sa-I multumesc si sa Ii dau slava.

 Ziua de ieri am mai invatat ceva!

Ganduri si imagini din "scurtul" turneu la Wiena

Nu trebuie sa petreci mult timp in Wiena ca sa iti dai seama ca este un oras superb.

Dupa o iesire destul de scurta  alaturi de corul Bisericii unde am petrecut un timp binecuvantat in dimineata zilei de duminica, in Biserica Penticostala Elim din Wiena, dupa masa am fost alaturi de fratii din Biserica Penticostala Maranatha-Wiener Neustadt.

Atat la Elim cat si la Maranatha, bucuria a fost mare si-I multumesc Domnului ca ne-a fost alaturi si ne-a dat izbanda.

Multumesc de asemenea tuturor celor care ne-ati sustinut in rugaciune si slava Domnului ca ne-a ascultat, ne-a pazit de accidente si la plecare si la venire. 

 

 

 

 

 

Grupul a fost insotit de unul din prezbiterii bisericii, fr. Marcel Codreanu.

 

Plecand de la hotel dimineata spre biserica, am incercat sa ne incalzim vocile printr-o rugaciune inaintea Domnului!

Wiena intr-adevar este un oras superb, insa eu stiu de existenta unui oras in fata Caruia si capitala Austriei cu toata frumusetea ei, isi pleaca capul.

Nu doresti si tu sa-L cunosti?

Este Ierusalimul Ceresc!

Din nou aduc multumiri...si iarasi multumiri!

In urma cu aproape doi ani multumeam Domnului din toata inima ca a salvat viata fiului meu dintr-un accident destul de urat, ba mai mult nu s-a atins nici macar de un fir de par din capul lui, desi putea fi mort.

http://maiexistaosansa.blogspot.ro/2012/11/multumirisi-iarasi-multumiri.html

 Stiu ca nu datorita meritului nostru, nici al lui si nici al meu, ci numai datorita indurarii Sale.A fost un moment de cercetare pentru el si Dumnezeu i-a aratat ca in orice clipa, indiferent cat este de tanar isi poate incheia socotelile aici pe pamant.

Ma rog ca Dumnezeu sa lucreze la inima lui si sa-l intoarca la El, prin bunatate.

Aceeasi rugaciune o am pentru fiica mea si sotul ei, care la fel stau departe de Dumnezeu, gandindu-se ca sunt tineri, in putere si mai au timp. Numai ca din nou Dumnezeu arata ca lucrurile nu stau asa, iar viata noastra este in mana Lui si suntem expusi in fiecare zi pericolelor care ne pandesc la tot pasul, iar daca El nu s-ar indura de noi....am putea spune, vai...vai...

In ultima vreme ma rog insistent ca Dumnezeu sa le vorbeasca, sa le dea vise, vedenii, sa-i intoarca la mantuire, insa rugaciunea mea nu s-a schimbat,
"Doamne, intoarce-i la Tine in bunatate"

Cu o saptamana in  urma, intr-un miez de noapte am simtit un indemn in mod deosebit sa ma rog pentru familia fiicei mele, am cazut pe genunchi plangand si L-am rugat pe Dumnezeu sa se indure de ei, sa nu le tina in seama pacatele si sa-i ierte, si mai mult de-atat L-am rugat sa le vorbeasca si sa-i mantuiasca.

Nu stiu cat de mult le place lor ca fac acest lucru, insa sufletul lor este mai important si vesnicia mult prea frumoasa ca sa fiu egoista si sa ma gandesc doar la mine.

Iata ca numai la cateva zile Dumnezeu  incepe sa vorbeasca.Bineinteles, pentru fiecare El are un mod aparte de a vorbi si nu trebuie noi sa-L invatam cum si ce sa vorbeasca, insa noi trebuie sa fim intelepti si sa-l ascultam.

In urma cu doua zile, istoria s-a repetat, insa de data aceasta nu la baiatul meu ci in casa fiicei mele.Pe o ploaie torentiala, un drum nu tocmai "european" si o viteza  poate usor prea mare pentru conditiile de trafic, incercand sa evite o groapa, pierde controlul, iese de pe sosea si se rastoarna de cateva ori cu masina. Dat fiind faptul ca avea centura de siguranta pusa, dar mai presus de centura de siguranta avea o centura puternica care l-a protejat, era mana Domnului Isus, desi masina  arata foarte rau, totusi el nu are nici o zgarietura.
Nu pot decat sa-I multumesc Domnului ca l-a pazit si i-a salvat viata, dar mai ales ca familia nu era in masina in acel moment, mai ales ca partea dreapta e praf....
Dumnezeu este bun, indurator si milos, insa trebuie sa luam aminte atunci cand ne vorbeste.
Inca o data, Doamne vin sa-Ti multumesc si  Te rog sa ii mantuiesti!

Mesaj Elim- Luigi Mitoi!

As vrea sa va descriu bucuria din Casa Domnului, din ziua de ieri, insa cuvintele mele sunt sarace.

Tot ceea ce va pot spune este ca Domnul ne-a binecuvantat intr-un mod minunat, slavit sa-I fie Numele. 

De-aceea va recomand sa ascultati mesajul fr. LUIGI MITOI, mesaj pe care il veti gasi in arhiva video a Bisericii Elim.

 Momentan inca nu a fost adugat la arhiva, dar cu siguranta in cursul zilei de azi, baietii de la media, care se ocupa cu aceasta slujire, il vor aduga. 

Dumnezeu a vorbit tuturor, si celor nemantuiti, si celor mantuiti. 

Cine este nemantuit, sa se pocaiasca, cine este pocait, sa se mai pocaiasca, pentru ca loc de pocainta este la toti.

Multumim Domnului pentru ospatul bogat si Domnul sa-l binecuvinteze pe fratele Luigi si sa-i rasplateasca pentru slujirea adusa, iar pe noi cei care l-am ascultat, Dumnezeu sa intipareasca aceste invataturi in mintea noastra ca le putem aplica in viata de zi cu zi.

O zi binecuvantata, alaturi de Grupul Speranta si Luigi Mitoi!

Desi era destul de tarziu cand m-am intors aseara si pe deasupra eram si obosita, am inceput sa scriu cateva cuvinte si sa impartasesc bucuria de care am avut parte, insa se pare ca nu am reusit pentru ca am adormit.

Asa cum v-am spus ieri, asteptam cu nerabdare ora sa pot pleca de la servici mai devreme si sa ma indrept spre Bocsa, jud. Caras Severin, locatie aleasa de grupul Speranta. 

Se apropia ora plecarii din Timisoara, si impreuna cu sotul si dragele mele prietene venite din Italia, in concediu, nu stiam ce sa facem, deoarece afara turna cu galeata.Avand in vedere ca serviciul de evanghelizare se tinea pe stadion, eram in cumpana, sa plecam sau nu, mai ales ca sunt cativa km de strabatut. Dar ne-am rugat si am mers prin credinta, stiind ca scopul acestei evanghelizari si motivatia era una buna, aceea de a-L vesti pe Hristos. Asa ca ne-am "imbarcat" si am plecat.Pana la jumatatea drumului a plouat torential si noi am mers cu credinta, dar o credinta mai mica, deoarece am luat si umbrelele cu noi, (spre rusinea noastra).

Pe masura ce ne apropiam de orasul Bocsa, cerul se insenina, si ne-am bucurat, insa  in drum spre stadion, vedeam cum din curtea unei case scoteau apa de zor (pesemne ca au fost inundati).

Desi am ajuns destul de devreme si mai era o ora pana la inceperea programului, iata ca scaunele au inceput sa se ocupe repede. Cei de la sunet carau boxe, carau cabluri si alte "chestii" necesare, insa imaginea pe care o aveam in fata era una demna de "adevarati slujitori". Cu pantalonii uzi pana la genunchi, cu apa in pantofi carau de zor fara sa mai aleaga pe unde sa paseasca, drept era ca pe oriunde paseau, apa tasnea din pamant.

Am intrebat o sora care era delegata cu ordinea, "sora a plouat tare?"

"Vai Doamne...potop a fost, si s-a luat si curentul, dar slava Domnului ca acuma a venit"

 Ce minune! Cu o ora inainte potop si acuma a iesit soarele...?

DA! Acesta este Dumnezeu! Un Dumnezeu al minunilor!
Nu a contat noroiul, nu a contat frigul, oamenii erau dornici sa-l intalneasca pe Isus!

M-am uitat la fr. Natanael Costea care "inota" (figurat vorbind) prin apa, cu sotia alaturi si pruncul micut in carucior. Il duceau peste tot...misionar de mic, Domnul sa-l binecuvinteze!
Gabi Gorcea imbracat in costum si cravata alerga pe stadion,  prin apa care parca izvora din pamant facand "ture si ture", avand grija ca toate lucrurile sa fie in ordine in ceea ce priveste organizarea.
Toti au fost minunati!

Cantecele au inceput sa  rasune pe stadion.

In cele trei ore cat a durat programul, nu a cazut nici o picatura de apa.
Domnul le are pe toate in control.
 A urmat apoi Cuvantul!

Fr. LUIGI MITOI, a fost mesagerul prin care Dumnezeu a vorbit oamenilor.

S-a citit textul din Luca 8, Învierea fiicei lui Iair. - Femeia cu scurgere de sânge.

Vers. 1 :  La întoarcere, Isus a fost primit cu bucurie de mulţime, căci toţi Îl aşteptau.

 

Oameni care au avut nevoie de Dumnezeu, Iair si femeia cu scurgere de sange.

Oameni care au avut credinta, iar CREDINTA lor le-a adus ceea ce cautau, vindecarea. Insa nu numai vindecarea  trupului, ci vindecarea sufletului.

Apoi, a coborat de pe scena improvizata si a venit spre multime, intreband daca este cineva care Il asteapta pe ISUS, asa cum Il astepta multimea despre care ne scrie dr. Luca in text?

DA, si la Bocsa erau oameni care au dorit sa Il intalneasca pe Isus, si-I multumim Domnului pentru decizia lor.

Soarele a apus demult, s-a lasat seara, dar laudele Grupului Speranta rasunau in noapte.

 

A fost o seara minunata, dar s-a incheiat repede!

Va veni insa in curand o zi cand laudele nu vor inceta niciodata. 

Astept acea zi!

Pana atunci insa, ma voi bucura in Domnul aici pe pamant!

"TATA ITI MULTUMESC"

Pe fondul unei sonerii de telefon sarim din pat grabiti,  punem expresso sa facem o cafea, mergem la baie sa ne invioram cu un dush, sorbim cateva inghitituri de cafea, aruncam pe paine o felie de sunca si un cascaval, le spunem celor dragi care raman in urma noastra "ca ii iubim" si cu haina aruncata pe mana, geanta pe umar si un sendvici in cealalta, ne incepem ziua  o mare parte din noi, gandindu-ne ca la intoarcere o sa avem mai mult timp. Insa nu stiu cati dintre noi ne gandim ca plecam de acasa, dar nu stim daca ne mai intoarcem.

Plecam grabiti azi, plecam grabiti maine, plecam grabiti in fiecare zi. Pentru toate ne facem timp, macar asa in graba, insa pentru a sta de vorba cu Isus nu ne facem.

Uitam sa Ii multmim pentru ziua pe care ne-a daruit-o, uitam sa ii multumim pentru somnul linistit pe care l-am avut, pentru sanatatea din trup si pentru faptul ca nu avem dureri de nici un fel, uitam sa Ii multumim ca suntem acasa langa sot(sotie), copii si nu suntem pe un pat de spital. Uitam sa-I multumim pentru fiecare raza de soare care patrunde prin geamul  camerei noastre, uitam sa-I multumim pentru  apa care o bem, uitam sa-i multumim pentru faptul ca traim si ne bucuram de viata.

Uitam sa-I multumim tocmai Aceluia care ni le daruieste. 

Din mana Lui primim in fiecare zi binecuvantarea!

La cuvantul Lui luna apune si soarele rasare, la cuvantul Lui norii se ridica si ceata se imprastie, la cuvantul Lui  mai adauga o zi vietii noastre si prin harul Sau inca suntem in viata si azi.

„Cine a măsurat apele cu mâna lui? Cine a măsurat cerurile cu palma şi a strâns ţărâna pământului într-o treime de măsură? Cine a cântărit munţii cu cântarul, şi dealurile, cu cumpăna?

Înainte ca să se fi născut munţii şi înainte ca să se fi făcut pământul şi lumea, din veşnicie în veşnicie, Tu eşti Dumnezeu!

Căci iată că El a întocmit munţii, a făcut vântul şi spune omului până şi gândurile lui. El preface zorile în întuneric şi umblă pe înălţimile pământului: Domnul Dumnezeul oştirilor este numele Lui 

 Se opreşte şi măsoară pământul cu ochiul; priveşte şi face pe neamuri să tremure; munţii cei veşnici se sfărâmă, dealurile cele vechi se pleacă; El umblă pe cărări veşnice.

La vederea Ta se cutremură munţii; se năpustesc râuri de apă; adâncul îşi ridică glasul şi îşi înalţă valurile în sus.

El priveşte pământul, şi pământul se cutremură; atinge munţii, şi ei fumegă.

Sub El se topesc munţii, văile crapă ca ceara înaintea focului, ca apa care curge prin râpe.

Se clatină munţii înaintea Lui, şi dealurile se topesc; se cutremură pământul înaintea Lui, lumea şi toţi locuitorii ei.

In Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ şi de sub pământ, şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul.

 

In Numele lui Isus vin si eu si-I multumesc pentru tot ceea ce mi-a daruit, 

in Numele lui Isus vin si eu sa-I multumesc pentru ceea ce sunt, in Numele lui Isus vin si eu sa Ii multumesc pentru ca exist. 

Inaintea Lui imi plec genunchii si imi ridic mainile si spun inca o data:

"TATA ITI MULTUMESC"

Sarbatoarea copiilor!

Ca in fiecare an, a doua zi de Inviere, copiii bisericii au un program special dedicat acestei sarbatori.

Desi o parte sunt plecati pe la bunici fiind si vacanta, iata ca cei care au ramas ne-au oferit aceasta bucurie noua, dar in primul rand Domnului si stim ca jertfa le-a fost primita, datorita faptului ca inima lor este sincera si fara viclesug. 

Scriptura spune:

"Adevărat vă spun că oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu niciun chip nu va intra în ea!”

 De-aceea sa ne silim sa avem inima ca si acesti copilasi.

 

Vocile lor au rasunat astazi spunandu-ne inca o data prin aceasta cantare,

DA!

 "HRISTOS A INVIAT"

O zi de sarbatoare!

Un refren al unei cantari, cantata de grupul Speranta spune asa:

"În Cer e sărbătoare, şi îngeri cântă-n cor,
Când oamenii renunţă la păcatul lor;
E zi de sărbătoare şi Cerul stă deschis,
Când oamenii doresc să între în Paradis!"

Astazi cerul intreg a fost din nou in sarbatoare!

Stim ca atunci cand un suflet se intoarce e mare bucurie sus in cer, si astazi sunt convinsa ca in cer a fost o zi de mare sarbatoare. Prietena mea draga, L-a primit pe ISUS HRISTOS ca DOMN si MANTUITOR in viata sa, urmanadu-L in apa botezului.

A fost un caz special care nu suporta amanare, date fiind unele conditii, insa stiu ca Domnul a fost prezent si Ii multumesc pentru aceasta, dar si pentru rugaciunile ascultate.

Draga mea prietena,  ma rog ca Dumnezeu sa lucreze in viata ta in continuare, El sa iti conduca pasii oriunde ai merge, El sa te calauzeasca in tot ceea ce faci,  orice nevoie El sa ti-o implineasca si Mana Lui puternica sa iti dea biruinta  in orice imcercare si ispita.

Asa cum ti-am spus, nu stiu ce alegeri ai facut in viata si cate, insa stiu ca astazi ai facut cea mai inteleapta alegere.

Domnul sa te binecuvinteze!

Domnul este tăria mea şi temeiul cântărilor mele de laudă!

Nu stiu daca exista pedeapsa vreo pedeapsa  mai mare, ca cea din ziua de ieri.

Inca de vineri, am simtit ca ma ia cu frisoane si imi da tarcoale o raceala, insa am crezut ca o s-o fentez.Numai ca inainte de a incerca eu sa o fentez, m-a atacat ea pe mine. Toate au fost bune pentru ca nu a fost una serioasa cu febra sau alte complicatii, insa cea mai mare complicatie a fost ca mi-a luat glasul complet.Daca azi pot vorbi sunt fericita, insa ieri nu m-am auzit nici macar eu pe mine, dar sa mai pot canta. Eram in adunare si simteam ca arde sufletul in mine sa cant si nu puteam, dar cantam in sinea mea cu tot sufletul. Asa am realizat ieri, ce mare suferinta asa avea daca m-ar pedepsi cineva sa nu cant, pentru mine este o pedeapsa foarte mare.

Ieri insa am avut ocazia sa ma minunez de un lucru.Vad deseori in biserica frati sau surori care fac parte din biserica bineinteles doar ca "membrii", nu ca trup a lui Hristos, vorba lui Dumitru Budac.

Sa ai harul sa iti daruiasca Dumnezeu inca o zi, sa ingaduiasca sa ajungi la adunare, sa ai alaturi de tine fratii si surori care canta cu tot sufletul .....si tu sa stai mut( stana de piatra), fara pic de bucurie....!!!

Asta-i mare lucru!

Ma intreb ce ar trebuie sa se intample sau cine ar trebui sa coboare ca sa se  desclesteze gura?

Biserica nu este sau cel putin nu ar trebui sa fie un loc unde se tin spectacole, iar crestinii adevarati, nu sunt consumatori de programe. Cantarea de lauda nu este adusa spre a incanta audienta, ci cantarea de lauda este o jertfa adusa inaintea Domnului si noi ne inchinam inaintea Unui Dumnezeu care este viu si care este prezent in mijlocul nostru, oridecate ori ne strangem laolalta, de-aceea noi cantam din tot sufletul si cu toata fiinta. Dar cred ca multi nu realizeaza acest lucru, si o spun cu mare parere de rau.

Poate multi o fac din alte motive si nu au acel scop, prin care Domnul sa fie inaltat.

Insa inainte de toate, Domnul cunoaste inima nostra, iar El vede tot.

Exodul 15:2

Domnul este tăria mea şi temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări.

Ieri am simtit cea mai grea pedeapsa, si ma rog Domnului ca niciodata sa nu imi mai dea o asemenea pedeapsa, pentru ca este prea grea pentru mine.

Si chiar daca nu am avut glas ieri, eu tot L-am laudat pe Domnul! 

Ruga catre Tatal meu!

Domnul este Pastorul meu, iar eu nu voi duce lipsa de nimic!

DA, El imi este indeajuns azi, maine si in fiecare zi.

Ma trezeste in fiecare dimineata cu lumina zorilor si imi mangaie chipul cu razele soarelui.
Adierile vantului imi mangaie parul, iar mirosul florilor imi invioreaza sufletul.

Atunci cand se porneste furtuna, ma ia in brate si ma inveleste cu aripile Sale.
 Ma apuca de mana si ma tine strans alaturi de El.
 Imi aseaza picioarele sus pe stanca, pe stanca inalta la care eu nu pot ajunge. Ma pune la adapost de valurile inalte si ma protejeaza ca nu cumva sa-mi alunece picioarele si sa cad.
Inima Lui bate pentru mine!

Imi satura sufletul cu bunatati si pacea Lui imi umple casa.

Cuvantul Sau e hrana pentru mine, El imi potoleste foamea si setea sufletului meu.

Trupul meu obosit gaseste odihna in El. Fericirea mea o gasesc doar cu El si la umbra aripilor Sale imi gasesc linistea sufletului obosit si ingandurat.

Imi descarc de pe umeri povara si El fericit Isi intinde bratul si o apuca. Sunt eliberata in Isus!

Fiecare incercare care se abate asupra mea, Tatal meu imi da putere sa ies biruitoare.

Pune pe chipul meu stralucirea Sa, iar bunatatea Lui ma indeamna si ma invata sa-mi doresc sa fiu asemeni Lui.

In linistea noptii si-n stralucirea stelelor imi inalt rugaciunea si doresc Doamne, 

chipul meu sa arate asemeni chipului Tau. E o dorinta , insa Tu o poti transforma in realitate.

Te iubesc, Domnul meu!

Fiti binecuvantati!

El ia aminte la rugăciunea nevoiaşului şi nu-i nesocoteşte rugăciunea. Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni, şi poporul care se va naşte să laude pe Domnul!

Psalmii 102:17-18

Nu cred ca este ceva mai minunat decat sa stim ca Dumnezeu asculta rugaciunile noastre!

Fiecare dintre noi aducem inaintea Domnului ceva, pe cineva sau o nevoie personala, o problema de sanatate sau orice alta problema, pentru ca stiu ca probleme sunt in fiecare zi si nu cred ca este cineva care nu are o cerere inaintea Domnului pentru o anumita cauza, de-aceea astazi mai mult ca oricand, suntem incurajati prin Cuvantul Sau care ne da asigurarea, ca suntem ascultati si va lua aminte la rugaciunea noastra.

 Psalmistul David ne indeamna sa scriem lucrul acesta. Sa scriem si sa spunem si altora care nu stiu, Dumnezeu este bun si ia aminte la toate cererile noastre facute cu credinta si dupa voia Sa. El ia aminte ! O asigurare extraordinara, sa stiu ca primesc raspuns la cererea mea. Multi fac rugaciuni si sunt convinsa de acest lucru, insa nu stiu cati fac rugaciuni spre Cel care da aceasta asigurare. Moastele, pomelnicele facute sau mai stiu eu ce rugaciune facuta spre nu stiu care sfant, nimic din toate aceste traditii si nimeni din toti acesti sfinti nu da asigurarea ca "vom fi ascultati". De-aceea eu imi ridic ochii spre cer si spre Dumnezeu imi inalt rugaciunea, prin FIUL Sau Isus Hristos.

 Mare  si bun este Domnul, de-aceea Il laud!

Binecuvântă, suflete, pe Domnul, şi tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt! Binecuvântă, suflete, pe Domnul şi nu uita niciuna din binefacerile Lui!

O zi binecuvantata! 

De ce moarte, de ce suferinta? De ce eu, de ce tu?

"De ce atata suferinta?", este o intrebare care cred ca multi ne-o punem de multe ori.

Marti, la rugaciune anunta pastorul bisericii inmormantarile care vor fi in aceasta saptamana. Era abia marti...si erau deja 4 persoane decedate doar la noi in biserica, iar azi a fost anuntata inca una pentru ziua de sambata. Acum daca stam si ne gandim la cati membri sunt in biserica, poate spun unii....ce este cinci persoane la cateva mii...?

E drept si asta, insa cand aceste persoane lasa in urma numai lacrimi si durere, intrebi uneori.....DE CE, DOAMNE?

De ce Doamne, la numai 41 de ani ai ingaduit sa chemi la Tine, mama a trei prunci...?

De ce Doamne, ai ingaduit la numai 46 de ani, cancerul sa smulga din mijlocul a cinci copii pe singurul lor parinte? Atunci cand ai chemat la Tine pe tatal acestor cinci copii, in urma cu doi ani, am crezut ca mama le va putea fi sprijin si ajutor, insa nu am stiut ca dupa numai doi ani, ai  sa o chemi si pe ea...

Acum cinci copii sunt doar in grija Ta Doamne. Stim ca Tu niciodata nu gresesti, chiar daca nu intelegem acum. Doamne sunt in mintea noastre atatea nedumeriri, dar iarta-ne te rugam pentru caci stim  nu avem nici un drept sa punem intrebarea "DE CE".

Nu avem drept sa te intrebam nici de ce o fiinta plapanda de numai cinci luni, se zbate intre viata si moarte si chimoterapia ii face viata calvar, pentru ca un cancer la ficat incearca sa o distruga...

Doamne cat necaz este in lume.....!!!

Ma intrebam de ce....? Insa  intrebarea nu este, "de ce ei"....ci "de ce eu, de ce noi"? 

De ce eu sunt sanatoasa...? De ce tu esti sanatos sau sanatoasa...? Puteam fi oricare dintre ei si totusi, nu suntem. Dau slava Domnului pentru asta si Ii multumesc de mii de ori. Nu e meritul meu, nu e meritul tau, e doar mila Domnului.

De ce ei..? 

Adeseori suntem tentati sa acuzam si poate trece prin mintea cuiva, 

"sigur a facut ceva...de-asta l-a pedepsit Dumnezeu". 

Gresit, niciodata sa nu ne grabim sa facem asemenea afirmatii, pentru ca noi nu cunoastem planul lui Dumnezeu.Prin boala lor sau prin moartea lor, Dumnezeu va fi proslavit. Cum...?
Acum nu stim, insa la momentul potrivit vom sti.Imi amintesc raspunsul, Domnului Isus

 Ioan 11:4

Dar Isus, când a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.”

Vreau sa va marturisesc ceva....

Am petrecut 22-23 de ani in ratacitori prin lumea larga, asemeni fiului risipitor, fara griji, fara dureri, si spre deosebire de fiul risipitor....eu nu am ramas fara bani, din contra, Dumnezeu  mi-a dat si bani, nu cat sa nu stiu ce sa fac cu ei, dar atat cat sa nu duc lipsa de nimic, insa in toti acesti ani, nici o rugaminte catre mine a celor dragi nu m-a intors din drum. Dupa 23 de ani, a trebuit sa moara un om ca eu sa fac 180 de grade si sa ma intorc din nechibzuitu-mi drum.

Altii poate s-au intrebat atunci, Doamne de ce...? De ce L-ai chemat acasa asa tanar, era un slujitor pe care il folosea-i, si totusi ai ingaduit acest lucru. Alti plangeau, eu in schimb multumeam si Il proslaveam pe Domnul pentru moartea acestui om. Il proslaveam ca a ales sa lucreze asa, el sa moara, iar eu sa ma nasc. Acest om a fost fratele pastor, PETRICA DUGULESCU.

Pentru multi e de neinteles, insa moartea lui a fost momentul cercetarii pentru mine si  prin moartea lui Dumnezeu mi-a vorbit. Doar au m-ai murit oameni, de ce atunci, poate va intrebati? Nu stiu de ce atunci, nu stiu de ce el, dar Dumnezeu a ales atunci momentul si acela era pentru mine. Trei zile si trei nopti m-a chinuit intrebarea, 

"DOAMNE DACA  ERAM EU IN LOCUL LUI, DACA MUREAM  EU, 

UNDE AS FI MERS?"

Bineinteles ca mi-am dat raspunsul, si pentru ca nu era cel care trebuia am zis STOP la tot, si  am cerut Domnului sa ma ierte si sa imi dea putere sa merg pe unde a mers Isus. Iata de ce azi vreau sa spun tuturor ce a facut Isus pentru mine, iata de ce vreau ca si cei care nu-L cunosc pe Acest Isus, sa caute sa-L cunoasca. El nu este ISUS al unei anumite denominatiuni, fie ea baptista, catolica, penticostala, adeventista, ortodoxa, etc, El este DOMNUL, DOMNILOR, si este REGELE acelor care Il cheama in viata lor.

Iata ca Dumnezeu este proslavit si prin moarte, si prin boala, si prin suferinta si prin durere, insa El totdeauna are un plan bine pus la punct.

Imi amintesc refrenul unei cantari pe care il cantam cand eram copil,

De ce-I asa o stie El, Isus Hristos Emanuel
Raspuns aici de n-om avea, odata in ceruri vom afla
De ce-I asa o stie El!

Te iubesc!

Nu stiu daca o singura zi pe an este indeajuns sa pot exprima dragostea pe care o port celei care mi-a dat viata.Mi-as dori sa traim fiecare macar o data pe saptamana  "8 martie", sa putem spune mamelor noastre macar o data, "te iubesc". 

Spre bucuria mea, pentru mine 8 martie e in fiecare dimineata cand ii aud vocea calda la telefon. Stiu si sunt cat se poate de realista, ca va veni o zi in care voi dori sa o mai pot auzi, insa pana atunci, acum am harul de la Dumnezeu sa ii simt dragostea zi de zi, si sincer sunt uimita sa descopar in ea un izvor nesecat  in bunatate, in dragoste si in sacrificii.

Nimeni si nimic nu vor putea inlocui  vreodata, dragostea  mamei mele. Ea poate inlocui pe oricine din viata mea, insa nimeni nu o va putea inlocui pe ea.“O mama buna valoareaza cat 1000 de profesori.” spunea George Herbert. Mama mi-a fost si inca imi este, cel mai bun profesor al meu.Nu trece o zi in care sa nu ii aud vocea, si asta e o mare binecuvantare de la Domnul.

Oricat as incerca sa scriu in cuvinte nu voi reusi niciodata, pentru ca tot ceea ce am in inima mea pentru ea, nu poate fi scris in cuvinte si sentimentul de dragoste nu poate fi scris, si nici desenat.

Tot ceea ce pot sa fac este sa o iubesc si sa traiesc in asa fel incat cuvintele inteleptului Solomon sa poata fi rostite cu adevarat,

Proverbe 23:25

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut.

“Mama este cel mai apropiat prieten pe care il avem atunci cand incercarile , grele si surprinzatoare, cad asupra noastra ; cand nenorocirile iau locul prosperitatii ; cand prietenii care s-au bucurat alaturi de noi, in momentele stralucirii noastre, ne parasesc in clipa in care problemele ne coplesesc, numai ea ramane langa noi si se straduieste prin bunatatea sfaturilor si invatamintelor ei sa risipeasca norii intunecati, facand ca pacea sa se reintoarca in inimile noastre.”
Washington Irving

Cele mai frumoase flori pentru voi, mamelor de pretutindeni!