Un trecut iertat, un prezent binecuvantat si un viitor asigurat!

In urma cu ceva timp anuntam despre mult asteptata sarbatoare care va avea loc in biserica Elim, si......a fost!

Mi-as dori sa va pot impartasi fiecare bucurie a fiecarei seri in parte, insa nu pot.

Oricat m-as stradui sa va descriu ceea ce am trait cu totii, incepand de joi si pana  duminica  seara...cuvintele sunt de prisos.

Un singur lucru insa pot spune:

DUMNEZEU ESTE VIU, iar noi in mod special suntem binecuvantati ca avem harul si libertatea de a trai asemenea momente de bucurie si de libertate religioasa.

Nu pot decat sa multumesc Domnului si pentru Duhul Sau cel Sfant care a condus intreaga lucrare.

 Am avut parte de mesaje binecuvantate din  partea lui Dumnezeu aduse de slujitori cu o ungere divina din partea lui Dumnezeu, pastorul Ray H. Hughes, pastorul evanghelist Douglas E. Clay  si pastorul Pavel Rivis Tipei.

   Nu pot sa nu amintesc una din rugaciunile facute  de pastorul Ray H. Hughes, in prima zi a acestei sarbatori, rugaciune in  care  a folosit expresia: 

 ,,binecuvântat de Domnul să fie cel care de la acest amvon va proclama Adevărul biblic şi blestemat să fie cel care va transmite un mesaj nebiblic”

De altfel  un mesaj extraordinar adus din cartea Apocalipsa capitolul 2, cel de duminica dimineata, mesaj care a fost adus chiar de presedintele cultului penticostal, fr.  Pavel Rivis Tipei.

Intreaga biserica a fost cercetata si cu aceasta ocazie a fost reinnoit  legamantul fata de Domnul  Dumnezeul Caruia Ii slujim si Caruia ne inchinam.

"Nu lasa niciodata ca dimensiunea unei ocazii sa te intimideze", a fost mesajul in incheierea acestei sarbatori adus de pastorul evanghelist Douglas E. Clay. De altfel ne-am putut bucura de mesajele pe care ni le-a adus din partea Domnului incepand cu ziua de joi.

Au fost facute rugaciuni si ungere tuturor celor care au avut credinta ca Dumnezeu le poate rezolva orice problema, fie ea de orice natura. Si intr-adevar celor care au crezut, Domul le-a raspuns. Au fost facute vindecari, eliberari si Duhul Sfant a lucrat cu  putere in acest loc. Personal multumesc lui Dumnezeu pentru atingerea pe care mi-a adus-o.

Chiar daca multi se indoiesc de ceea ce citesc acum, cum pot oare eu sa ma indoiesc  de ceea ce Domnul a facut pentru mine?

NICIODATA, nu voi putea sa pun la indoiala ceea ce El a promis, pentru ca EL promite si ceea ce promite si implineste!

Cu siguranta as putea sa continui sa scriu tot ceea ce a facut Domnul dar ideal este sa experimentam fiecare personal, pentru ca EL este oriunde si pretutindeni. El este alaturi de toti acei care IL cauta.

Nu pot decat sa Ii multumesc pentru toate!

 Ii multumesc ca alaturi de El am un trecut iertat, un prezent binecuvantat si un viitor asigurat!

Hrana ta zilnica!

25 Noiembrie
Ezra 8.31-36; 9.1-4
În timpul primei întoarceri în Ierusalim, Cirus înmânase iudeilor repatriaţi un număr dintre vasele Casei lui Dumnezeu. Nici Ezra, nici însoţitorii lui n-au plecat cu mâinile goale. împăratul şi anturajul său, ca şi israeliţii care au rămas în exil, au dat daruri pentru templu.
Cu această bogăţie care ar fi putut atrage jefuitori, firava caravană fără escortă (dar protejată de mâna bună a lui Dumnezeu) a ajuns la Ierusalim. Prima lor preocupare este să înmâneze preţioasa încărcătură preoţilor responsabili. Apoi „repede", în acord cu ordinul pe care-1 primiseră (7.17), aduc sacrificii.
Să ne gândim la „Talanţii" care ni s-au încredinţat pentru drum (Matei 25.15). Ce valoare adăugăm noi tuturor acestor daruri pe care ni le-a acordat Domnul: sănătate, inteligenţă, memorie şi, mai presus de toate, Cuvântul Lui? Când vom ajunge în cetatea cerească, totul va fi cântărit şi numărat la scara de valori a sanctuarului (vezi v. 33; Luca 12, sf. v. 48).
Totuşi, întoarcerea lui Ezra este umbrită dintr-o dată de ceea ce aude despre popor. Astfel, asistăm la o scenă de durere şi de lacrimi. „Râuri de apă curg din ochii mei, pentru că nu se păzeşte legea Ta" - spune psalmistul (Ps. 119.136).

Hrana ta zilnica!

24 Noiembrie
Ezra 8.1 şi 8.15-30
Adunarea îşi face tabăra lângă râul Ahaba. Pentru a-şi completa rândurile, Ezra trebuie să trimită după unii dintre leviţi. „Puţini sunt lucrătorii" şi „mare este secerişul" le spune Domnul ucenicilor Săi (Matei 9.37). Astăzi, El priveşte asupra tuturor răscumpăraţilor Săi de pe pământ şi îi ştie pe nume pe aceia care vor să-I slujească cu adevărat.
Este acum totul gata pentru plecare? Nu; un lucru esenţial lipseşte încă! Întocmai cum un călător nu pleacă fără să-şi studieze mai înainte harta, lui Ezra îi este necesar să cunoască drumul pe care trebuie să-1 urmeze şi, în consecinţă, îl consultă pe Domnul. „Calea cea dreaptă pentru noi şi pentru copiii noştri" - nu este oare cea a ascultării depline de Dumnezeu? Hristos a fost primul care a evidenţiat-o în această lume (1 Petru 2.21), astfel încât Scriptura, care ne descoperă paşii desăvârşiţi ai căii Lui, devine într-un fel o „hartă rutieră" pentru noi. Vai, adesea pierdem calea sigură şi adevărată, pentru că mergem pe căile întortocheate ale voinţei noastre!
Smerenia, dependenţa, încrederea în Dumnezeu şi nu în om sunt câteva dintre lecţiile binecuvântate pe care le învăţăm în compania lui Ezra ... sau, mai degrabă, în compania Domnului Isus.

Hrana ta zilnia!

23 Noiembrie
Ezra 7.19-28
Ezra a păzit Cuvântul lui Dumnezeu şi n-a făcut de ruşine Numele Lui. Ezra şi oamenii care se strâng ca răspuns la chemarea sa vor fi făcuţi conştienţi de propria slăbiciune (sunt cel mult o mie cinci sute), dar, în acelaşi timp, şi de faptul că Dumnezeu le-a „pus înainte o uşă deschisă, pe care nimeni nu poate s-o închidă" (Apoc. 3.8). Artaxerxes I (Longimanus), zis Mână Lungă, asemenea predecesorilor săi Cirus şi Darius, este un instrument pregătit de Domnul ca să ţină deschisă uşa reîntoarcerii la Ierusalim pentru rămăşiţa exilată a lui Iuda.
Scrisoarea împăratului arată că el era atent la toate, întâi restabileşte închinarea în Ierusalim, cu tot ce era necesar jertfelor şi întreţinerii leviţilor; apoi pune în funcţie magistraţi şi judecători; în sfârşit, lucru remarcabil, dă instrucţiuni lui Ezra pentru a le face cunoscut tuturor legile Dumnezeului său (v. 25). „Inima împăratului în mâna Domnului este ca nişte izvoare de apă: El o îndreaptă încotro vrea" (Prov. 21.1; vezi şi Prov. 8.15-16). Ezra îl binecuvântează pe Domnul, ca pe Acela care a pus astfel de gânduri în inima împăratului. Să ne străduim, asemenea lui Ezra, să vedem întotdeauna „mâna", da, „mâna bună a lui Dumnezeu" (v. 6, 9, 28; 8.18, 31), în orice ni se întâmplă.

Scrisoarea unui copil!

După moartea câinelui ei Abbey, o fetiță în vârstă de 4 ani din SUA, Meredith Scrivener, a fost devastată. I-a cerut mamei ei s-o ajute să-i trimită o scrisoare lui Dumnezeu, iar femeia a acceptat, sperând că asta îi va alina suferința micuței.

“Doamne, Doamne, Vrei, te rog, să ai grijă de câinele meu Abbey? A murit ieri, iar acum se află cu tine în Rai. Mi-e foarte dor de ea. Sunt foarte bucuroasă că m-ai lăsat să o am, deși s-a îmbolnăvit. Sper că te vei juca cu ea. Îi place să se joace cu mingi și să înoate. Îți trimit o poză cu ea pentru ca să o recunoști când o vei vedea. Mi-e tare dor de ea”, i-a scris fetița lui Dumnezeu, iar mama acesteia a hotărât că o scrisoare atât de frumoasă merită și un răspuns.

Drept urmare, a pregătit o altă scrisoare și i-a dat-o fiicei sale, spunându-i că Dumnezeu i-a scris înapoi. Iată cel de-al doilea mesaj:

“Dragă Meredith,

Abbey a ajuns cu bine în Rai. Poza pe care mi-ai trimis-o a fost de mare ajutor. Am recunoscut-o imediat pe Abbey.

Să știi că nu mai este bolnavă. Spiritul ei este aici lângă mine, la fel cum se află și în inima ta. Lui Abbey i-a plăcut să fie câinele tău. De vreme ce în Rai nu avem nevoie de coprurile noastre, n-am unde să păstrez poza, așa că ți-am trimis-o înapoi pentru a o păstra și pentru a-ți aminti mereu de Abbey.

Îți mulțumesc pentru scrisoarea ta frumoasă. Mulțumește-i mamei tale că te-a ajutat să o scrii și că mi-a trimis-o. Ai o mamă deosebită, am ales-o special pentru tine.

Îți trimit binecuvântările mele și fiecare zi și vreau să-ți amintești mereu că te iubesc foarte mult.

De altfel, sunt ușor de găsit, oriunde este iubire.

Cu dragoste, Dumnezeu”

         Sursa: viralnova.com]

Asteptandu-L pe Isus!

Un glas strigă: „Pregătiţi în pustiu calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!

Isaia 40:3

Iata ca din nou am ajuns  la  acel loc unde Dumnezeu ne modeleaza si ne pregateste-PUSTIU

„Pregătiţi în pustiu calea Domnului..."

Nicaieri nu vom reusi sa-L intelegem mai bine pe Dumnezeu, decat in pustiu. Si totusi nimanui nu ii place sa calatoreasca prin pustiu.Insa asa cum de-a lungul timpului Dumnezeu si-a ales oameni pe care i-a trecut prin pustiu cu scopul de a-i pregati pentru o mare lucrare, asemenea mod de lucru il aplica si azi cu multi dintre noi.De-aceea este foarte important sa stim, de ce am ajuns acolo si  care este scopul?

Astazi mai mult ca oricand se vorbeste despre revenirea lui Isus. Bineinteles aceasta nu este doar o poveste ci este un adevar, o certitudine, si fie ca acest lucru ne place sau nu, il dorim sau nu-l dorim, Isus e mai aproape ca oricand.

Mi-a venit in minte un exemplu spre a putea intelege mai bine ceea ce vreau sa spun.

"Doi  tineri se logodesc. El pleaca departe de tara pentru a-si face un viitor mai bun, insa ii promite fetei ca se va intoarce sa o ia cu el dupa ce gaseste un loc care sa fie doar al lor.
 In tot acest timp fata sta si il asteapta cuminte, comportandu-se ca o logodnica devotata si fidela. Asteapta ziua cand mirele ei drag se va intoarce sa faca nunta mult asteptata si sa o ia cu el, in acel loc unde el a mers inainte sa il pregatesca doar pentru ei doi"

Acum vin cu o intrebare:
"Daca logodnica lui in toata aceasta perioada s-ar fi comportat imoral, fiindu-i infidela si traindu-si viata ca o femeie care nu trebuie sa dea socoteala nimanui pentru ce face...oare iubitul ei ar mai bate atata drum sa vina sa o ia cu el..?"
Matei 5:8

Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!
 Este atat de simplu si de clar cuvantul lui Dumnezeu, incat nu avem cum sa nu intelegem...
Isus va reveni, insa nu va reveni sa-si ia o mireasa compromisa si plina de pacat...!
 Daca nu traim curat, noi mireasa lui Hristos de pe pamant, credem oare ca avem sansa de a ajunge in locul acela promis pe care s-a dus sa ni-l pregateasca?
Nicidecum!
In Imparatia Lui nu vor intra decat aceia care raman curati pana la capat si stau in asteptare Mirelui drag.

Doamne ajuta-ne sa ramanem  curati si neintinati pana in ziua cand vei veni sa ne iei la Tine, la nunta pregatita alaturi de toti sfintii!

Hrana ta zilnica!

22 Noiembrie
Ezra 7.1-18
S-au scurs aproximativ patruzeci de ani între evenimentele din cap. 6 şi cele cu care începe cap. 7; este vorba de călătoria lui Ezra sub domnia lui Artaxerxes. Spre deosebire de preoţii neglijenţi - a căror problemă a fost în cap. 2.61-62 - Ezra este capabil să reconstituie genealogia întorcându-se până la Aaron. De asemenea, el este „cărturar priceput în legea lui Moise". Cât de bine este să fim instruiţi în Cuvântul lui Dumnezeu! Dar nu este de ajuns să-1 cunoaştem prin inteligenţă şi memorie, asemenea materiilor învăţate la şcoală. Acest gen de cunoaştere nu serveşte decât la umflarea mândriei (1 Corinteni 8.1; 13.2). Este deci vital să iubim acest Cuvânt şi Persoana pe care ne-o prezintă. Priviţi-1 pe Ezra! El „îşi îndreptase inima să caute legea Domnului" (v. 10), şi nu numai să o caute, ci şi „s-o împlinească", deoarece cunoaşterea (chiar cu inima) nu este suficientă, dacă nu punem în practică ceea ce ne-a învăţat Scriptura (Iacov 1.22). Numai când aceste condiţii sunt împlinite, o persoană va putea să-şi asume responsabilitatea de a-i învăţa pe alţii.
Cu bunăvoinţă şi generozitate, împăratul a dat toate dispoziţiile necesare pentru a-i permite lui Ezra să întreprindă călătoria şi, de asemeni, să se ocupe, la sosirea lui, de lucrarea casei Domnului.

Alerg spre ţintă...!

Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă; dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea şi aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.

Filipeni 3 :13-14

Dumnezeu ne-a facut o chemare  fiecaruia. Daca recunoastem ca nu suntem desavarsiti si nu am adus la implinirea chemarea cereasca pe care am primit-o atunci alegarea noastra nu s-a incheiat.

De fapt intreaga noastra viata TREBUIE sa fie o continua alergare.  

Tragedia din ziua de azi este ca multi  ne-am oprit din alergare. Confortul si comoditatea ne-au facut sa incetinim pasul  iar acum stam in aceea zona in care incercam sa ne mentinem.Numai ca in aceasta stare intervine comparatia dintre "persoana mea" si "cel de langa mine"

Cand ma vad mai bun decat cel de langa mine, cu siguranta nu mai caut sa alerg si sa implinesc chemarea la care am fost chemat.

 Chiar daca ultima 100 de m este cea mai grea,

".....uitând ce este în urma mea şi aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre ţintă..."