Hrana ta zilnica !

13 August

2 Împăraţi 22.8-20

Lucrările întreprinse de Iosia în casa Domnului au condus la descoperirea cărţii Legii. Ea fusese pierdută, uitată chiar de preoţii care, cu toate acestea, aveau răspunderea de a o păstra (Deuteronom 31.9, 26). În decursul istoriei Bisericii, marea trezire din timpul Renaşterii a adus Scripturile sacre înapoi, la loc de cinste. După secolele de întuneric ale evului mediu, Cartea lui Dumnezeu a fost scoasă din umbră, tradusă în limbile populare, tipărită şi răspândită în toate mediile. Să nu uităm să fim recunoscători pentru lucrul acesta. Citirea Bibliei atunci a deschis ochii multora ca să vadă starea de ruină a creştinătăţii. Dar, în acelaşi timp, lumina divină a Evangheliei a venit ca să lumineze sufletele ignorante. Acest Cuvânt al vieţii ne prezintă nu numai - cum a făcut cartea Legii lui Iosia - ceea ce Dumnezeu a aşteptat de la om şi cum omul a eşuat în mod absolut (Vechiul Testament), ci de asemeni şi care este intenţia Lui în Hristos, Omul nou, şi ce a împlinit El în mod desăvârşit (adică întregul Nou Testament). 

Dacă Biblia este o Carte care ne pune înainte întreaga noastră responsabilitate, ea ne aduce în acelaşi timp şi mesajul de har al lui Dumnezeu pentru sărmanii păcătoşi pierduţi.

Cartea Apocalipsa -Luigi Mitoi

Daniel 12:4

Tu însă, Daniele, ţine ascunse aceste cuvinte şi pecetluieşte cartea până la vremea sfârşitului. Atunci mulţi o vor citi, şi cunoştinţa va creşte.”

Cartea Daniel este o carte profetica si daca o citim cu atentie vedem cum fiecare vedenie a lui Daniel astazi este gata a se implini.

Cartea Apocalipsa este o carte greu de inteles, dar iata ca Dumnezeu a marit cunostinta si astfel o putem intelege. Asta seara am inceput sa urmaresc un studiu al Apocalipsei pe care vi-l recomand sa il urmariti si dumneavoastra.Cred ca este benefic pentru noi ( cei care vrem sa cunoastem) si dorim sa ne apropiem tot mai mult de Dumnezeu, facand voia Sa, sa cunoastem vremurile, si Dumnezeu ne va da intelepciune sa le stim. 

Personal, imi doresc din tot sufletul ca la venirea lui Isus sa fiu gata, iar pana atunci vreau sa fiu vegheatoare, sa fiu in cunostinta cu tot ceea ce va urma, pentru ca nici un duh de ratacire sau amagire sa ma cuprinda. Ca si crestini este cu neputinta sa nu vedem ora care indica pe "ceasul divin" a lui Dumnezeu, de-aceea vegheati sa nu va cuprinda "somnul".

Astazi am urmarit doua, din aceste lectii din Apocalipsa, Apocalipsa 20 si 21.

 Domnul  sa ne ajute sa intelegem!

Traim ca in Sodoma si Gomora!

Cu toate ca incepusem aseara sa scriu cateva randuri, oboseala si-a spus cuvantul, si am adormit cu laptopul deschis, neterminand ce am vrut sa scriu.

Citisem un articol care mi-a atras atentia:
 "Proteste şi boicot la Londra şi Tel Aviv faţă de legea anti-gay adoptată de Moscova".

Imi amintisem ca aseara la adunare, chiar pastorul care a fost invitat, fr. Alin Pop din Sacramento, ne spunea acest lucru, ca Rusia ca tara a luat pozitie, ceea ce alte tari nu au facut, a interzis propaganda homosexuala.

Vazand acest titlu de stire, am intrat sa citesc mai mult.Nu pot decat sa felicit si sa spun “BRAVO RUSIA”, pentru pozitia pe care ai luat-o.

Ma duc cu gandul la tara noastra draga....ne intreceam in declaratii, care mai de care si spuneam :

“NOI SUNTEM O TARA CRESTINA”.

Suntem o tara crestina de peste 2000 de ani !

Suntem oare crestini inainte de Hristos…? Daca suntem asa, de ce oare nu am luat pozitie…? De ce nu am spus un "NU" hotarat acestor lucruri pacatoase. Sodoma si Gomora au pierit, si au fost sterse de pe fata pamantului, noi….nu spunem nici da, nici ba….suntem oameni cu inima impartita.Numai ca, in Apocalipsa este descris destinul acestor oameni care nu sunt hotarati, care nu sunt nici in clocot, nici reci.Ei sunt aruncati, zice Domnul.

"Legea care interzice propaganda homosexuală" a fost aprobată de legislativul rus cu 436 de voturi pentru şi zero împotrivă. Legea prevede o amendă de peste 23.000 de euro pentru furnizarea de informaţii cu caracter propagandistic pentru minori, pentru organizarea de evenimente de tipul paradelor Gay Pride şi pentru susţinerea drepturilor homosexualilor. 

Citeam una din declaratiile unui protestant:"„Să fii homosexual este un drept, eşti liber să fii cine vrei tu să fii şi guvernul ar trebui să te protejeze”

 Doamne cata faradelege...!

Colac peste pupaza, ca si cum nu este suficient, mai apare o stire uimitoare:

O căsătorie între persoane de acelaşi sex a fost oficiată pentru prima dată într-o biserică protestantă în Germania şi a fost înregistrată în mod oficial ca atare, a anunţat duminică postul regional public de radio din Hesse (vest).

Vrem binecuvantare..? Mai poate Dumnezeu sa ne ingaduie pe pamant...?

Multe sunt de citit, iar daca doriti dumneavoastra o puteti face:

 AICI si AICI

Hrana ta zilnica !

12 August

2 Împăraţi 21.19-26; 22.1-7

Amon succedă lui Manase. După doi ani de domnie fără frică de Dumnezeu, el piere printr-o moarte violentă. Şi micul Iosia, fiul său, urcă pe tron la vârsta de opt ani. Ne amintim că numele lui fusese menţionat deja, cu câteva secole în urmă, de profetul venit din Iuda la Betel ca să vorbească împotriva altarului, în prezenţa lui Ieroboam (1 împăraţi 13.2). Acest fiu trebuia să se nască în casa lui David pentru a împlini dreptatea şi judecata. In felul acesta, vedem cum, în prezenţa răului pe care-1 suporta, gândurile lui Dumnezeu se îndreptaseră spre acest copil cu mulţi ani mai înainte. Încă din eternitate, ele se odihneau asupra Copilaşului din Betleem care avea să devină Mântuitorul lumii.

Domnia lui Iosia, asemenea celei a străbunicului său, Ezechia, corespunde unui fenomen care se numeşte reînsufleţire. În starea de adormire a creştinătăţii, Duhul Sfânt produce încă, ici şi colo, reînsufleţiri asemănătoare. Cea pentru care Iosia devine instrumentul remarcabil se caracterizează prin:

• un interes înnoit pentru casa lui Dumnezeu;

• o întoarcere la Cartea sfântă;

• în sfârşit, printr-o preocupare cu despărţirea de rău. Exemplul micului împărat Iosia le aminteşte de asemenea tuturor copiilor noştri că nu este niciodată prea devreme pentru a face „ceea ce este drept în ochii Domnului" (v.2).

Hrana ta zilnica !

11 August

2 Împăraţi 21.1-18

Ezechia fusese cel mai credincios dintre împăraţii de după David. Fiul său Manase va fi cel mai detestabil. „A făcut rău peste măsură în ochii Domnului" (v. 6). Şi, la toate crimele lui, se adaugă responsabilitatea de a fi chiar fiul evlaviosului Ezechia, al celui care spusese mai înainte: „Tatăl va face cunoscut copiilor adevărul Tău" (Isaia 38.19). Dacă la acest subiect nu ni s-ar fi dat decât acest singur capitol, am spune că un astfel de om este cu siguranţă pierdut pentru totdeauna. Dar cartea 2 Cronici (33.12-13), care descrie sfârşitul istoriei lui Manase, ne învaţă că harul lui Dumnezeu a avut cel din urmă cuvânt.
 Cine ar fi crezut vreodată că un astfel de om s-ar fi putut pocăi, ruga şi să fie iertat? Cu adevărat, gândurile lui Dumnezeu nu sunt gândurile noastre. Mântuirea noastră nu depinde de felul cum ne-am purtat, mai mult sau mai puţin respectabil. Ea este rezultatul harului neasemuit al Dumnezeului dragostei. Dar ceea ce am făcut înainte de convertire, sub orice formă am privi, trebuie să vedem ca dezgustător înaintea lui Dumnezeu. Apostolul Pavel s-a numit pe sine cel dintâi dintre păcătoşi, pentru că persecutase Adunarea. „Dar pentru aceasta mi s-a arătat îndurare", adaugă el, „ca Isus Hristos să arate în mine, cel dintâi, toată îndelunga Lui răbdare ..." (1 Timotei 1.16).

Hrana ta zilnica !

15 August

2 Împăraţi 23.12-23

Iosia îşi urmează curajoasa lucrare de curăţire. Şi iată că în mijlocul mormintelor preoţilor idolatri remarcă un alt mormânt. Este cel al omului lui Dumnezeu care anunţase evenimentele care se împlineau acum. Oasele morţilor zăceau acolo, unele lângă altele, însă destinul lor etern diferea. Domnul, la venirea Sa, va deosebi şi va învia dintre cei morţi trupurile credincioşilor care „au adormit" (1 Tesaloniceni 4.13 ...). Ceilalţi vor fi lăsaţi să aştepte învierea pentru judecată.

Iosia a înţeles că, înainte să celebreze Pastele Domnului într-un fel demn, toată necurăţia trebuia îndepărtată din ţară, căci nu poate exista vreun acord între adorarea Dumnezeului celui sfânt şi orice se află în asociere cu idolii (2 Corinteni 6.16, 17). Dacă cel credincios doreşte să rostească Numele lui Hristos într-un fel demn, este invitat să se depărteze de fărădelege şi să

se cureţe de „vasele de ocară" (2 Timotei 2.19). Poate fi dureros să ne separăm, să ne retragem, să ne curăţăm şi, fără îndoială, vom fi acuzaţi de mândrie şi de îngustime. Dar aceasta este ceea ce Dumnezeu ne solicită înainte de a întreprinde orice lucrare pentru El. Să vedem care este consecinţa binecuvântată pentru Iosia şi pentru tot poporul: „Pentru că nu se sărbătorise Paşte ca acesta din zilele judecătorilor" (v. 22).

Hrana ta zilnica!

10 August

2 Împăraţi 20.12-21

Ieşit victorios din două încercări, sărmanul Ezechia capitulează la a treia, fiindcă, în mod sigur, aceasta din urmă nu părea deloc să constituie o încercare! Ce putea fi mai măgulitor decât nişte mesageri importanţi veniţi din partea împăratului Babilonului?! Ei sosesc cu o scrisoare şi cu un cadou pentru Ezechia. Ce păcat că el nu a adus înaintea Domnului şi această scrisoare! Cu privire la cadou, se vede dintr-o dată legat de el şi îndatorat faţă de aceşti străini. Ce primejdioase sunt amabilităţile lumii pentru un creştin! Ele găsesc prea adesea un răspuns al mulţumirii de sine în îngâmfarea inimilor noastre. Oare această situaţie nu constituia pentru Ezechia o ocazie de a le vorbi acestor oameni despre bunătatea şi despre puterea Domnului care-1 scăpase deja de două ori? O ocazie, de asemenea, de a le face cunoscut casa Dumnezeului său? În loc de aşa ceva, Ezechia le arată propria casă, casa armelor, care nu-i fusese de nici un folos împotriva lui Sanherib, şi toate bogăţiile lui din care acum Domnul îl anunţă că nu va mai rămâne nimic. „Ce au văzut în casa ta?" (v.15). Iată o întrebare serioasă! Ce văd vizitatorii în casele noastre? Despre ce le vorbim? Cumva despre bogăţii, toate trecătoare, cu a căror posesie ne mândrim? Sau despre Cel căruia îi aparţin toate?

Ezechia admite că a meritat judecata. Şi aşa se încheie viaţa acestui împărat credincios.

Pastor si fiu ucis cu sange rece!

Am citit aceste zile ingrozita, stirea care a fost publicata pe mai toate site-urile fie crestine, fie nu.Initial am zis ca voi scrie nimic despre acest lucru, nu ca nu mi-ar pasa prin ce trec fratii nostri, dar parca nu mai pot sa vad atata suferinta....

Sunt consternata de ceea ce vad si nu poti sa nu iti pui intrebarea, "de ce Doamne ingadui...?"

Sa vezi sub ochii tai cum copilul iti este batut si chinuit, sa-l vezi cum isi da sufletul chiar sub ochii tai...? E ingrozitor...numai o minte diabolica a putut face asa ceva.

Ma gandesc la sotia sa...Oare ce cuvinte de magaiere si incurajare i-ar putea fi rostite in aceste momente?Cred ca doar Dumnezeu este Acela care poate face acest lucru, numai El o poate mangaia.

Am urmarit acest reportaj, printre altele la un moment dat apare in inregistrare fratele vorbind in biserica despre visul in care l-a instintat Dumnezeu despre aceasta lupta.

“Am avut un vis. Eram pe un cal alb si mergeam pe o apa pana la genunchi era curata si frumoasa cand cineva m-a atacat, imi lovea armura si scutul".

Aste greu in astfel de momente sa nu iti pui intrebari:

"de ce Doamne nu  ai intervenit sa ii scapi?"

Noi nu vom stii, insa stim ca totul este in mana Celui care ne-a creat si noi trebuie sa ne incredem pe deplin in El.Ma rog ca Dumnezeu sa o intareasca pe sora si pe toti cei care sunt afectati direct de aceasta incercare.

Rugati-va unii pentru altii, asa ne indeamna Scriptura.