Hrana ta zilnica !

16 Ianuarie
Judecători 8.18-35
După victorie, o serie întreagă de pericole subtile îl ameninţă încă pe slujitorul lui Dumnezeu. Ieri am văzut gelozia lui Efraim, la care Ghedeon a răspuns cu blândeţe. Acum iată flatarea din partea lumii. Dar aceste complimente aduse de Zebah şi de Ţalmuna asupra înfăţişării sale - ca a unui fiu de împărat - nu-1 împiedică pe Ghedeon să-i omoare. O altă cursă îi este întinsă, de această dată de către israeliţi: Stăpâneşte peste noi", spun ei, „şi tu şi fiul tău ... pentru că ne-ai salvat". Răspunsul lui este frumos: ,Domnul va stăpâni peste voi" (v. 22, 23). 

Un servitor trebuie să vegheze să nu ocupe locul aparţinând Domnului în sufletele oamenilor, iar credincioşii trebuie să se ferească de a-i flata pe slujitorii lui Dumnezeu (Matei 23.8, 10).
După victoriile lui Ghedeon, iată o ultimă cursă (v. 27) în care, de data aceasta, va cădea. Spre amintirea victoriei sale, aşază în cetatea sa un efod (obiect din aur care amintea de preoţie) şi tot Israelul vine să-1 admire (închinându-se înaintea efodului), uitând că singurul loc pentru preoţie era la Şilo, unde se găsea chivotul (Iosua 18.1). Apoi Ghedeon moare ... şi poporul se întoarce la idoli!

Concertul

Cand luminile din incapere s-au stins si concertul era pe cale sa inceapa, mama s-a intors la locul ei si a descoperit ca fiul sau disparuse.
Dintr-o data, cortinele au fost date la o parte si lumina reflectoarelor a poposit pe impresionantul pian Steinway de pe scena. Ingrozita, mama vazu cã baietelul ei se asezase la claviatura, apasand pe clape si alegand cu grija notele cantecelului„Twinkle,Twinkle Little Star".In acea clipa, marele maestru pianist si-a facut intrarea în scena, a mers repede la pian si i-a soptit baiatului la ureche:
    „Nu te opri.

Continua sa canti".

Apoi, aplecandu-se, Paderewski si-a întins mana stanga si a inceput sa completeze melodia, adaugand partea de bas. Dupa putin timp, si-a intins si mana dreapta, de cealalta parte a baiatului si a adaugat un acompaniament cursiv.  Impreuna, batranul maestru si tanarul ucenic au transformat o situatie ce s-ar fi putut dovedi a fi dezastruoasa, intr-o experienta extraordinar de creativa.Cei din public au fost atat de fascinati, incat nu si-au putut aminti ce a mai cantat marele maestru dupa aceea.Si-au amintit doar de piesa clasica:Twinkle, Twinkle Little Star".

Poate ca asa stau lucrurile si cu Dumnezeu.

Ceea ce poti realiza doar de unul singur este putin probabil ceva demn de a fi retinut.Ne dam silinta sa fim cat mai buni, dar rezultatele nu sunt întotdeauna o muzica frumoasa si armonioasa. Cu toate acestea, cu ajutorul Maestrului, lucrarea vietii noastre poate fi cu adevarat frumoasa. Data viitoare cand îti propui sa faci lucruri mãrete, asculta cu atentie. S-ar putea sa auzi vocea Maestrului, cum îti sopteste la ureche:     
„Nu te opri.

Continuã sã cânti".Fie sa-i simti bratele în jurul tãu si cum te ajuta sa-ti transformi micile încercari în adevarate capodopere.Tine minte, Dumnezeu nu ii cheama pe cei pregatiti, ci mai degraba, ii pregateste pe cei „chemati".
Viata se masoara mai exact prin vietile pe care le atingi, si nu prin lucrurile pe care le dobandesti. Asadar, trimite mai departe acest gand pentru a atinge si tu viata cuiva.
Fie ca Dumnezeu sa te binecuvanteze si sa fie mereu alaturi de tine! 

 ......si tine minte: „Nu te opri. 

Continua sa canti".

Sfint, sfant, sfant este Domnul !

 Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră

 1 Petru 1:15

Sfintirea, un cuvant pe care il auzi tot mai rar pe buzele crestinilor dar si tot mai putin dorit in viata multora. Spun... mai putin dorit, pentru ca  a-ti dori sa te sfintesti in fecare zi tot mai mult, inseamna sa te silesti sa pazesti poruncile Domnului si sa traiesti in ascultare zi de zi, cel putin asta inteleg eu.

Sfintirea inseamna sa te separi de lume, sa parasesti  pacatul si sa te lipesti de Dumnezeu.

Nu este usor sa te sfintesti, dar nu este nici imposibil. 

 „Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt” ! Sfintirea este o porunca si ea nu este facultativa, "fiti sfinti". Ne nastem cu o fire dornica de a pacatui, de-aceea trebuie sa cautam sfintirea noastra.Si unde o putem cauta...?

Sfintenia este emblema care il caracterizeaza pe Dumnezeu.Atunci cand devi copil al lui Hristos, gandurile, mintea si trupul sunt sfintite prin Duhul Sau cel Sfant. Vorbirea  devine dreasa cu sare, iar sfintirea inunda viata. Atunci ai puterea de a spune "NU", atunci  ai curajul de a refuza tentatiile, atunci vointa si trupul tau devin sfintite.
Sfintirea  trebuie sa o cautam zi de zi  punand-o apoi in practica vietii noastre, iar la aratarea Domnului Isus vom avea parte de sfintenia deplina.
Doamne ajuta-ne sa ajungem la sfintenia deplina !

Hrana ta zilnica !

15 Ianuarie
Judecători 8.1-7
Lecţiile de umilinţă pe care Ghedeon le primise de la Domnul au rodit. El este gata să recunoască rolul pe care ceilalţi l-au avut în câştigarea victoriei. Şi mânia bărbaţilor lui Efraim dispare în faţa răspunsului său plin de blândeţe, prin care subliniază importanţa a ceea ce ei făcuseră (v. 2, 3). Să scoatem în evidenţă lucrarea altora şi să apreciem valoarea calităţilor lor, în loc să insistăm asupra lucrării noastre şi a calităţilor noastre, este un fruct al vieţii divine care nu are nimic comun cu ipocrizia diplomaţiei omeneşti. Petru ne aminteşte că un duh blând şi liniştit este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu (1 Petru 3.4). Dumnezeu i-a ales bine pe cei trei sute de luptători. Ei nu-şi iau în seamă acum oboseala, nici propriul confort, nici setea lângă izvor (cap. 7). Au o singură ţintă şi o urmează până la capăt (v. 4). „Eu una fac - declară Pavel - alerg drept spre ţintă" (Filipeni 3.13-14). „Trântiţi jos, dar nu nimiciţi", spune el în altă parte (2 Corinteni 4.9). Asemenea lui Ghedeon cu oamenii din Sucot şi din Penuel, apostolul va trebui să treacă prin experienţa dureroasă că toţi l-au abandonat (2 Timotei 4.16). Dar ce contrast cu aspra răzbunare a lui Ghedeon: Pavel poate adăuga, ca un adevărat ucenic al Stăpânului său: „să nu li se ţină în seamă"!

Laura Bretan - Eu si casa mea vom sluji Domnului

 Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Râu, sau dumnezeilor amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului.”

Eclesiastul....

 Dar adu-ţi aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţii tale, până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii când vei zice: „Nu găsesc nicio plăcere în ei”;

până nu se întunecă soarele şi lumina, luna şi stelele, şi până nu se întorc norii îndată după ploaie; până nu încep să tremure paznicii casei şi să se încovoaie cele tari până nu se opresc cei ce macină căci s-au împuţinat; până nu se întunecă cei ce se uită pe ferestrepână nu se închid cele două uşi dinspre uliţă când uruitul morii slăbeşte, te scoli la ciripitul unei păsări, glasul tuturor cântăreţelor se aude înăbuşit,te temi de orice înălţime şi te sperii pe drum; până nu înfloreşte migdalul cu peri albi, şi de abia se târăşte lăcusta; până nu-ţi trec poftele, căci omul merge spre casa lui cea veşnică, şi bocitorii cutreieră uliţele;până nu se rupe funia de argint, până nu se sfărâmă vasul de aur, până nu se sparge găleata la izvor şi până nu se strică roata de la fântână;până nu se întoarce ţărâna în pământ, cum a fost, şi până nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat.
 O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice Eclesiastul; totul este deşertăciune.
 Pe lângă că Eclesiastul a fost înţelept, el a mai învăţat şi ştiinţa pe popor, a cercetat, a adâncit şi a întocmit un mare număr de zicători.Eclesiastul a căutat să afle cuvinte plăcute şi să scrie întocmai cuvintele adevărului. Cuvintele înţelepţilor sunt ca nişte bolduri; şi, strânse la un loc, sunt ca nişte cuie bătute, date de un singur stăpân. Încolo, fiule, ia învăţătură din aceste lucruri; dacă ai voi să faci o mulţime de cărţi, să ştii că n-ai mai isprăvi, şi multă învăţătură oboseşte trupul.
 Să ascultăm, dar, încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om. Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.

Credinciosi si statornici !

Niciodata nu s-a vorbit mai mult ca acum despre sfarsitul lumii.

Parca niciodata nu a fost atata suferinta si necaz pe pamant.In fiecare zi aud numai vesti rele, bolile parca nu se mai sfarsesc, neajunsurile sunt tot mai mari, persoane tinere sufera tot mai mult, cazuri si cazuri.....

Ajungi la un moment dat sa intri in panica si disperare. Vorbeam ieri cu cineva....era distrusa si coplesita de-atatea probleme, si imi spunea: "nu mai intrezaresc nici o urma de speranta"...si asta este foarte grav.

Nu poti sa ramai nepasator la toate aceste lucruri care se intampla in jurul tau, in casa ta, in casa celor dragi poate sau chiar in viata ta.

Ieri ultimul gand din mesajul pe care l-am auzit la adunare m-a incurajat foarte mult si as dori sa te incurajeze si pe tine, dragul meu cititor.

"Circumstantele vietii se schimba"

Poate ca astazi in viata ta e furtuna, dar nu uita ca nu va fi vesnic.Poate norii incercarilor au acoperit cerul vietii tale, dar nu uita ca nici acesti nori de necazuri nu vor ramane in permanenta. Este o cantare care spune:
"dupa soare vine nori, dupa nori iar vine soare....", si eu cred acest lucru.
Indiferent daca acum in viata ta este liniste si esti binecuvantat, nu uita caci nici aceste lucruri nu sunt vesnice,
De ce...? Pentru ca toate lucrurile de pe pamant sunt trecatoare.
Si tristetea si bucuria sunt trecatoare, dar trebuie sa retinem ceea ce este cel mai important.
Indiferent de momentul in care te afli, Dumnezeu este statornic si credincios.
Nu lasa ca tristetea sa te doboare si sa isi puna amprenta in viata ta, pentru ca intr-o zi vei vedea ca si aceasta este trecatoare.
Indiferent de circumstantele vietii si noi trebuie sa ramanem credinciosi si statornici fata de Dumnezeu. 

O zi  plina de bucurii alaturi de Domnul !
 
 

Hrana ta zilnica !

14 Ianuarie
Judecători 7.9-25

O ultimă încurajare pentru Ghedeon: visul madianitului explicat de un compatriot. Şi o ultimă lecţie în acelaşi timp: valoarea propriei persoane nu este mai mare decât a unei biete turte de orz. Atunci bătălia poate să înceapă. In timpul nopţii, cele trei cete de oameni se postează cu atenţie de jur-împrejurul taberei vrăjmaşului, fiecare la locul său. Să observăm bine care sunt armele acestor stranii soldaţi: o făclie aprinsă în interiorul unui urcior; în cealaltă mână o trompetă ca la Ierihon. Nici sabie, nici lance, pentru că este bătălia Domnului: „pentru ca măreţia puterii să fie de la Dumnezeu, şi nu de la noi", explică 2 Corinteni 4.6-7.

Acelaşi pasaj îi compară pe cei credincioşi cu nişte vase de lut, a căror voinţă trebuie sfărâmată pentru ca minunata comoară (Hristos în ei) să poată străluci şi pentru alţii.
La sunetul puternic al trâmbiţelor din miezul nopţii, la lumina fantastică a făcliilor de pe panta muntelui, întreaga tabără deodată se trezeşte înspăimântată. În panică, ei încep să se omoare între ei şi să fugă fiecare unde poate. Urmărirea începe apoi cu alţi israeliţi care se alătură celor trei sute de bărbaţi.
Istoria lui Israel consemnează evenimentul acesta glorios (Psalmul 83.11), stânca lui Oreb şi teascul lui Zeeb  amintesc acest lucru.