Copii, ascultati...!

Copii, ascultaţi în Domnul de părinţii voştri, căci este drept. - Efeseni 6:1

Copii...ascultati.....!!!

Ascultarea este o datorie, care daca este infaptuita, este urmata de o rasplata.

.......pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău. - Exodul 20:12

Caracterul  se formeaza in functie de ceea ce investim  in copii de mici. A investi in copil, nu inseamna doar a investi financiar.Desi am auzit multi parinti spunand..."muncesc de dimineata pana seara sa ii pot oferi copilului tot ce nu am avut eu". Mi se pare o greseala enorma....! A munci  din zori si pana in noapte sa ii indeplinesc mofturile.....mi se pare absurd. Cred ca nu  lucrurile pe care i le cumpar si nici  jucariile sofisticate  vor slefui caracterul copilulului meu si nici nu va face din el un adolescent integru cu teama de Dumnezeu si respect fata de oameni.Doar o  crestere buna va face din el ceea ce dorim. Dar "a creste" nu inseamna doar a-i oferi hrana si imbracamintea necesara....De multe ori suntem atat de preocupati in a le oferi aceste lucruri , incat partea spirituala o neglijam complet.

"A creste copilul", inseamna a investi TIMP si EFORT....dar este un efort care merita .

Nici  banii si nici altceva...nu pot inlocui dragostea noastra de care are nevoie.

Un studiu facut arata ca din 24 de ore pe zi, doar 10 minute de calitate le petrecem cu copilul, restul  ocupa, jobul, tv...si altele.Noi ca parinti avem chemarea si responsabilitatea de a-i invata !

Inainte de cuvintele noastre...purtarea noastra este cel mai bun exemplu.Copiii sunt tentati sa faca ceea ce vad la noi ca si adulti.Daca duminica, noi ca si parinti mergem la cumparaturi sau la iarba verde...sa nu ne asteptam copii nostri sa mearga la biserica cand ii chemam.Daca ne asezam la masa fara a-i multumi Domnului  pentru hrana pusa pe masa...sa nu asteptam ca ei sa multumeasca, si exemplele pot continua....

Cu alte cuvinte, ascultarea lor   depinde in  mare masura  de ceea ce investim in ei ACUM !

Hrana ta zilnica !

25 Iunie Levitic 9.1-24

Epistola către Evrei îl înfăţişează pe Marele Preot : „sfânt, fără răutate, fără pată, despărţit de păcătoşi ..." (Evrei 7.26). Câtă deosebire faţă de Aaron, „preot luat dintre oameni", despre care în aceeaşi epistolă se spune că „era dator să aducă jertfe pentru păcate, atât pentru popor, cât şi pentru sine" (Evrei 5.1-3). Aceasta este ceea ce vedem făcându-se aici, înainte de a se putea ocupa cu păcatele poporului, Aaron era obligat să rezolve înaintea lui Dumnezeu problema propriilor sale păcate. Este un principiu general, de a cărui importanţă ne aminteşte Domnul în „predica de pe munte": pentru a putea scoate paiul din ochiul fratelui, trebuie mai întâi să-ţi scoţi bârna din propriul tău ochi (Matei 7.3-5).

Sfârşitul acestui capitol ne arată cum, odată ce s-a făcut ispăşirea şi s-a reglementat chestiunea păcatului, binecuvântarea poate veni prin Autorul ei, gloria lui Dumnezeu se poate manifesta şi bucuria este liberă să se exprime. Acestea sunt astăzi pentru poporul lui Dumnezeu consecinţele fericite ale crucii lui Hristos. Să ne ajute Dumnezeu să le apreciem şi să răspundem într-un mod potrivit!

Hrana ta zilnica !

24 Iunie Levitic 8.22-36

În acest capitol îl găsim din nou pe Aaron împreună cu fiii săi şi aceasta ne duce cu gândul la Cel care nu Se ruşinează să ne pună alături de El şi să ne numească fraţii Lui. Fie ca Dumnezeu să ne păzească de a nu ne ruşina în faţa lumii de relaţia noastră cu Domnul Isus! (2 Timotei 2.12,13).

Adesea în aceste capitole se fac referiri la daruri legănate. Răsucirea unui obiect face ca acestuia să-i fie văzute toate feţele. Suntem astfel chemaţi să îi prezentăm lui Dumnezeu toate aspectele jertfei minunate pe care I-o aducem, vorbindu-I de Fiul Său, de feluritele Lui glorii şi de lucrarea Lui în manifestările ei diverse.

Pieptul berbecului de închinare, partea care îi revenea special lui Moise, era şi el legănat. Putem astfel admira, sub numeroase aspecte, afecţiunile lui Hristos, care au constituit sursa şi puterea dăruirii Sale pentru Dumnezeu. ,Eu îl iubesc pe Tatăl - a spus Isus - şi cum Mi-a poruncit Tatăl, aşa fac" (Ioan 14.31). 

Şi în vieţile noastre, aceeaşi cauză va avea acelaşi efect. Numai iubirea poate suscita o consacrare adevărată, cu alte cuvinte, un sentiment adânc că Domnul are drepturi depline asupra inimilor noastre. Versetul 24 aşterne aceste drepturi pe urechile noastre, pe mâinile noastre, pe picioarele noastre, simbolizând, respectiv, ascultarea, lucrarea şi umblarea.

Surorile Osoianu -Spala-ma in riul dragostei

O zi minunata !

Natura nu are intrebari ci numai raspunsuri !

Chiar daca si astazi temperaturile  ne dau  mari batai de cap, incercati sa  priviti partea plina a paharului. Priviti maretia pe care a creat-o Dumnezeu. Nimic nu este la intamplare !

El a creat cerul si pamantul cu tot ce este pe el.

Va doresc un sfarsit minunat alaturi de cei dragi, alaturi de Domnul  si 

binecuvantat de EL !

Mantuit prin HAR !

  

 Nu este Har mai mare decat sa te stii "copilul lui Dumnezeu !"

In Efeseni 2:8-9 sta scris:"Caci prin har a-ti fost mantuiti prin credinta.....nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni "

  Intr-adevar .....cat s-ar mai lauda omul cu faptele lui....!!!!! Dar Dumnezeu nu ne lasa ocazia aceasta, ci spune prin"HAR". Cu alte cuvinte, orice lucru extraordinar am face, nu este suficient si nici nu va fi indeajuns  vreodata pentru a ne capata mantuirea.De fapt nici o fapta  de a noastra nu are acest merit.

Mantuirea o capatam prin HAR !

Ceea  ce  este interesant, este ca Dumnezeu nici nu ne-a cerut vreodata sa facem acest lucru.Nicaieri in Scriptura nu spune sa facem vreo fapta extraordinara pentru a ne castiga mantuirea...

Mantuirea noastra s-a realizat la cruce !!!

Isus care a suferit toata rusinea, tot Calvarul, doar EL a putut realiza acest lucru.Ceea ce mi se pare extraordinar, este ca toata suferinta LUI , nu a acceptat-o pentru EL ci pentru noi.A acceptat rusinea si chinul pentru a-mi oferi mie si tie MANTUIREA!

    Si cand spun " a-mi oferi", inseamna ca este un dar. Un dar din partea LUI, si nu o realizare a noastra si nici nu este o rasplata in urma vreunui merit de-al nostru. Singurul lucru, singura conditie ca sa avem acest DAR, este : "sa credem in EL". Nimeni nu ma obliga, si nu te obliga nici pe tine ca sa primesti acest dar.

El vrea sa ni-l dea, noi doar trebuie sa il acceptam.

   Sa acceptam sa preia controlul vietii noastre, sa ne elibereze de tot ce este murdar, sa ne curateasca  si atunci putem avea acest dar minunat al mantuirii prin har!

Cel mai minunat si de valoare cadou pe care l-am putut primi vreodata, este acest DAR MINUNAT.

SUNT SALVATA PRIN HAR !

Hrana ta zilnica!

23 Iunie Levitic 8.1-21

În primele şapte capitole am studiat subiectul jertfelor şi ajungem acum la cel al preoţiei. Dacă păcătosul are nevoie de o jertfă, credinciosul, la rândul său, are nevoie de un preot pentru a-şi exercita serviciul care îi este încredinţat. Acum, în Hristos, noi avem şi una şi alta. El este Cel care S-a oferit pe Sine însuşi, victimă perfectă, pentru a ne pune în relaţie cu Dumnezeu şi tot El este Cel care împlineşte în prezent funcţiile Marelui Preot pentru a ne menţine în această relaţie. El a trebuit deci să fie sacrificiu (jertfă) înainte de a fi Sacrificator (Preot).

În cap. 29 din Exod am văzut instrucţiunile date de Domnul lui Moise pentru consacrarea lui Aaron şi a fiilor lui. Sosise momentul pentru desfăşurarea acestei ceremonii. întreaga adunare a lui Israel fusese chemată la intrarea cortului întâlnirii pentru a-1 vedea pe Aaron îmbrăcând veşmintele gloriei şi ale frumuseţii. Cu cât mai măreaţă este viziunea pe care epistola către Evrei, numită adesea «epistola cerurilor deschise», o oferă privirilor credinţei noastre! Ne invită să luăm aminte „la Apostolul şi Marele Preot al mărturisirii noastre, la Isus", îmbrăcat în caracterele glorioase ale preoţiei Sale (Ev.3.1).

Rugati-va pentru el !

Astazi am primit un mesaj care m-a intristat mult si m-a facut sa inteleg ca, atunci cand te pui la dispozitia lui Dumnezeu si ii dedici  TOTUL, diavolului nu-i convine.

   Astazi am aflat ca Matei, unul din copii lui Gabriel Gorcea, de la Speranţa , a cazut în această dimineaţă de la etajul l din cladirea Misiunii Speranţa din Cluj Napoca. Acum se află la spital. Are nevoie de rugaciunile noastre. Copilul este în comă uşoară.Grupul Speranţa se afla în turneul anual prin Romania şi ne rugam ca Dumnezeu să fie Medicul ce Bun al acestui copil si în acelaşi timp să dea putere din putere parinţilor lui, Gabi şi Genoveva.
Rugati-va pentru acest copilas .Dumnezeu să-l binecuvânteze!