Răsplătirile celor mântuiți

Cine va primi răsplată?

“Ferice de voi, când oamenii vă vor urî, vă vor izgoni dintre ei, vă vor ocărî, şi vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului! Bucuraţi-vă în ziua aceea, şi săltaţi de veselie; pentru că răsplata voastră este mare în cer; căci tot aşa făceau părinţii lor cu proorocii.” 

(Lc. 6:22-23).

Wilbur M. Smith a scris: “Tema aceasta a răsplăţii pe care le vor primi în cer cei credincioşi este pomenită rareori în biserici şi chiar în instituţiile în care se studiază Biblia. Cu toate acestea, tema este o sursă de bucurie şi un îndemn la seriozitate. Ea ar trebui să servească drept motivaţie pentru o mai mare sfinţenie în viaţa fiecăruia dintre noi.”

Există acei pedanţi pseudospirituali pentru care subiectul răsplătirilor este clasificat drept unul de mâna a doua, bun doar pentru copilăria credinţei. Ei îl aseamănă cu bomboanele promise copiilor care sunt “cuminţi.” Însă. Domnul Isus nu este de acord cu ei. Textul citat din Predica de pe Munte este o dovadă în acest sens, ca şi multe alte pasaje din discursurile Lui. Apostolul Pavel adaugă la această temă câteva pasaje foarte proeminente în Epistolele sale.

Mântuirea şi răsplata nu sunt unul şi acelaşi lucru. 

Mântuirea este prin har şi nimic din ceea ce am putea face noi nu ne-o poate asigura. Ea este darul fără plată oferit de Dumnezeu celor ce cred în jertfa ispăşitoare a Domnului Isus Cristos. Mântuirea se dă celor pierduţi (Lc. 19:10), însă, răsplata este pentru cei deja mântuiţi, ca o consecinţă a credincioşiei lor în slujire (Evr. 10:35; Mat.5:11-12).

Răsplata începe în această viaţă şi continuă în viaţa viitoare: (Lc. 18:29-30).Noul Testament debutează cu o promisiune a răsplătirii făcută în renumitele “Fericiri” (Mat.5:11-12).… şi se încheie cu o alta din Apoc.:“Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.” (Apoc. 22:12).Iată ce spune apostolul Pavel despre răsplătiri:“Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea  scaunului de judecată al lui Cristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul, pe care-l va fi făcut când trăia în trup.” (2 Cor.5:10).

Pasajul ne spune că la acel scaun de judecată nu se va mai discuta despre mântuirea credincioşilor, ci doar despre răsplata cuvenită fiecăruia dintre ei. Problemamântuirii a fost rezolvată odată pentru totdeauna de Cristos la Cruce. Fiul lui Dumnezeu a purtat pedeapsa în locul nostru(F.A. 13:38-39).Cine primeşte această ofertă prin credinţă şi se întoarce la Dumnezeu cu pocăinţă “nu  mai vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă” (Ioan 5:24). Credincioşii nu vor mai fi “osândiţi odată cu lumea” (1 Cor.11:32).“Acum, deci, nu este nici o osândire pentru cei  ce sunt în Cristos Isus” (Rom. 8:1).

Ei se prezintă înaintea scaunului de judecată al lui Cristos “la rândul cetei lor”, doar pentru a-şi primi răsplata care să le compenseze  credincioşia faţă de Stăpânul lor (Mt. 25:21, 23).Credincioşii n-au de ce să se mai teamă că s-ar putea să piardă viaţa veşnică când vor ajunge la judecată.

Bine, bine, va spune cineva, dar noi ştim că însuşi apostolul Pavel se temea “ca nu cumva să fie lepădat”! Oare nu înseamnă acest “lepădat”că va fi aruncat departe de faţa lui Dumnezeu, pierzându-şi astfel mântuirea ? Toate traducerile dau naştere la astfel de neînţelegeri. Termenul folosit de apostolul Pavel în 1 Cor. 9:27 este un termen sportiv sau care se referă la calitate. El s-ar putea traduce astăzi prin “descalificat” sau “neomologat”. În contextul jocurilor corintice la care face apostolul aluzie aici, exista pericolul ca cei care se osteneau să alerge cursa până la capăt să nu primească totuşi premiul pentru că n-au alergat “după rânduieli”. Se putea şi ca unul care-i învăţa pe alţii cum să alerge să fie el însuşi descalificat. Iată întregul pasaj: (1 Cor.9:24-27).

Viaţa veşnică este un dar al harului pentru cei credincioşi (Rom: 6.23), nu un premiu care se poate obţine prin strădaniile şi prin faptele noastre: “Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă.Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.” (Efes. 2:4-9).Faptele meritorii vin după mântuire şi trebuie făcute nu din iniţiative personale, ci într-o deplină ascultare de Dumnezeu: (Efes. 2:10).

Faptele bune măsoară râvna noastră pentruDumnezeul care ne-a mântuit şi există pericolul ca această râvnă să se micşoreze şi să astfel să ne pierdem răsplata:“Păziţi-vă bine să nu pierdeţi rodul muncii voastre, ci să primiţi o răsplată deplină.” (2 Ioan 8).

În Pilda polilor şi în Pilda talanţilor, Domnul Isus ne spune că fiecare credincios al Său are anumite abilităţi şi talente. Aceasta este o realitate stabilită de Dumnezeu şi noi nu avem nici o contribuţie personală.“Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Şi dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca şi cum nu l-ai fi primit?” (1 Cor.4:7).

Pilda polilor ne învaţă că inegalitatea în credincioşie conduce la diferenţe în răsplătire.Pe de altă parte, din Pilda talanţilor învăţăm că slujitorii care au dovedit aceeaşi credincioşie  vor fi răsplătiţi la fel. Răsplătirea se va acorda în funcţie de ascultarea şi credincioşia fiecărui creştin faţă de Stăpânul său. Această realitate cerească trebuie să ne determine să trăim cu înţelepciune şi “să răscumpărăm vremea” (Efes. 5:16), pentru ca să nu fim daţi de ruşine în ziua marii judecăţi (1 Pet. 4:17).

Ce simbolizează cununile?

“M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit  alergarea, am păzit credinţa. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii pe care mi-o va da, în «ziua aceea» Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.” (2 Tim. 4:8).

Răsplătirile cereşti sunt prezentate uneori sub forma unor cununi date învingătorilor.

Termenul grecesc este “stefanos”, spre deosebire de termenul “diadema” careidentifică o cunună regală. “Diadema” va fi purtată numai de Domnul Isus Cristos!În esenţa lor, cununile sunt tot o expresie a harului lui Dumnezeu. Ca slujitori ai Săi, nici unul dintre noi n-ar trebui răsplătit, aşa cum ni se spune pe şleau în Luca 17:1-10

Eu cred că aceste cununi nu vor fi doar podoabe cu care să ne împopoţonăm în Cer, ci mai degrabă nişte capacităţi care ne vor înlesni şi mai mult slujirea.

John MacArthur le numeşte “o măsură îndoită de vitalitate cerească, de bucurie, de binecuvântare”.

Chiar şi aceste cununi vor servi nu spre slava noastră, ci spre slava Celui care “lucrează  în noi şi ne dă, după plăcerea Lui şi voinţa şi  îndeplinirea… “ (Apoc. 4:10-11).

Iată câteva “stefanos” amintite în textul Noului Testament:

1. Cununa vieţii

“Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci după ce a  fost găsit bun, va primi cununa vieţii pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.” (Iac.1:12).

“Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Iată că diavolul are să arunce în temniţă pe unii din voi, ca să vă încerce. Şi veţi avea un necaz de zece zile. Fii credincios până la moarte, şi-ţi voi da cununa vieţii.” (Apoc. 2:10b).

Această cunună este acordată celor care au suferit în ispite şi persecuţii până acolo că şi-audat viaţa ca martiri. Motivaţia acestor suferinţea fost iubirea faţă de Dumnezeu (“celor ce-L iubesc”).Numele acestor martiri completează lista eroilor credinţei din Evrei 11:32-38.Pribegia este un fel de stabilire în eternitate. (Evr. 11:13-16).

2. Cununa neprihănirii“

De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii pe care mi-o va da, în «ziua aceea» Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi  tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.” (2Tim. 4:8).

Aceasta este cununa acordată celor care şi-au isprăvit alergarea în care s-au angajat în momentul naşterii lor din nou, şi au încheiat cursa cu integritate şi consecvenţă, având ochii aţintiţi spre venirea Domnului Isus. Ea este răsplata pentru împlinirea misiunii încredinţate.

Distanţa de la pământ la Cer (sau dimensiunea alergării lor!) nu este o problemă de altitudine, ci o chestiune de atitudine.

O credinţă mică te poate duce în Cer, dar una mare poate să aducă Cerul la tine Viaţa este un marş de la inocenţă, prin ispită, fie spre virtute, fie spre viciu. Ar fi foarte bine dacă fiecare ar trăi aşa cum ar vrea să moară. Reputaţia este pentru o vreme, caracterul pentru eternitate. În clipa morţii lăsăm în urmă tot ce avem, dar luăm cu noi tot ceea ce suntem.

3. Cununa nepieritoare

“Toţi cei ce se luptă la jocurile de obşte, se  supun la tot felul de înfrânări. Şi ei fac lucrul  acesta ca să capete o cunună, care se poate veşteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate veşteji.” (1 Cor.9:25).

Este cununa acordată celor care au tins mereu către desăvârşire. Apostolul Pavel foloseşte ilustraţia unui atlet de la pentatlon, care se supunea la un efort extraordinar. Cununa aceasta este acordată celor disciplinaţi, celor înfrânaţi, celor dispuşi să renunţe la plăcerile de acum pentru bucuriile viitoare.

4. Cununa bucuriei

“Căci cine este, în adevăr, nădejdea sau bucuria sau cununa noastră de slavă? Nu sunteţi voi, înaintea Domnului nostru Isus Cristos, la venirea Lui? Da, voi sunteţi slava şi bucuria noastră.” (1 Tes. 2:19).Aceasta este cununa câştigătorului de suflete. Va fi o mare bucurie să ne întâlnim înceruri cu aceia care au fost aduşi la Cristos prin mărturia şi slujirea noastră! Mult mai mulţi oameni sunt călăuziţi spre Cer prin urme de paşi, decât prin semne indicatoare. Orice credincios poate câştiga această cunună.

5. Cununa slavei

“Sfătuiesc pe prezbiterii (bătrânii) dintre voi,  eu, care sunt un prezbiter (bătrân) ca şi ei, un  martor al patimilor lui Cristos, şi părtaş al slavei care va fi descoperită: Păstoriţi turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastră, nu de silă, ci de bună voie, după voia lui Dumnezeu; nu pentru un câştig mârşav, ci cu lepădare de sine”… (1Pet. 5:1-4).

Este cununa promisă celor ce păstoresc în adunările copiilor lui Dumnezeu. Ea ar trebui să fie o puternică motivaţie pentru o slujire exemplară!

Mântuiţi fără cunună?

Trebuie să spunem că aceste cununi nu sunt date în mod automat.Există condiţii care trebuie împlinite, şi este posibil să pierzi privilegiul de a fi răsplătit la judecata Bisericii.

Iată ce avertisment puternic le dă Domnul Isus credincioşilor din Filadelfia:“Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi şi Eu de ceasul încercării, care are să  vină peste lumea întreagă, ca să încerce pe locuitorii pământului. Eu vin curând. Păstrează ce ai, ca nimeni să nu-ţi ia cununa.” (Apoc.3:10-11).Asa dar fiecare dintre noi trebuie să fie foarte atent la ceea ce clădeşte deasupra temeliei credinţei. (1 Cor.3:10-15).

 Material primit pe email: pastor  Mihai Fisteag

                                          

EUGEN RUJE E ZIUA CERCETARII

Rece sau in clocot ?

"O,daca ai fi rece sau in clocot"..... Apocalipsa 3:15

    Nu stiu cum va place dumneavoastra...dar de cate ori mananc supa  imi place sa fie fierbinte,fierbinte...iar daca beau apa....imi place sa fie rece ca gheata. Chiar am vara o problema cu apa...daca nu e rece...prefer sa nu beau.
   Stateam si citeam textul din Apocalipsa,si Domnul Isus are aceeasi atuitudine pentru Copiii Sai,ori reci,ori in clocot....situatia de mijloc nu ii place, de fapt nu exista nici a treia cale....si nici al treilea loc....Ori esti cu mine ,ori cu mamona...ceea ce inseamna impotriva LUI .
Oare chiar prefera Domnul Isus "RECE" in locul "CALDICEL"? Chiar vrea o inima de gheata decat o inima impartita...?
   Da ,cred ca da !

 
   In apropirea Laodicei,mai exact in Hierapolis ,existau niste izvoare minerale fierbinti,iar la Colosse  erau  izvoare  de apa reci. Cele fierbinti....si stim cu toti ca baile termale aduc vindecare ...iar cele reci aduc inviorare. Dar ganditi-va ,ce folos ar avea o apa caldicica....????? Niciunul  !!!
  Cam asa este si cu starea noastra spirituala.
Ori suntem in clocot pentru Domnul....ori daca nu.....atunci nu are nici un rost...crestini doar pe hartie.
Sunt multi in starea de caldicel...si foarte multi pozam in crestini,mergem la biserica ,duminica ne comportam ca atare....iar de luni....Domnul cu mila.Nu avem curajul sa spunem lucrurilor pe nume si ne gandim tot timpul "vai,ce va zice lumea"......
Dar ne-am pus intrebarea "CE VA ZICE DUMNEZEU?"
   Care este starea mea? Prin faptele mele aduc eu inviorare sau vindecare celor de langa noi?
 Ii trezesc  din starea de nepasare si ii trezesc pe cei indiferenti?

  Daca avem si noi o stare de caldicel...nu avem cum sa facem acest lucru....si aceasta stare a noastra nu ii ajuta cu nimic pe cei din jur....si nici nu ii poate schimba.

  Sunt situatii cand este nevoie sa fim ori reci ori in clocot,dupa cum o cere nevoia.Domnul Isus vrea asta de la noi,sa ne cercetam starea si sa facem o  schimbare,pentru ca o a treia cale  nu  NU EXISTA !

Kinetoterapia in durerile coloanei vertebrale lombare. Programul Williams

   Si pentru ca tot mai multi au probleme cu durerile lombare...astazi am primit un articol foarte interesant si m-am gandit ca poate este de folos celor care sufera de aceasta problema.Pe aceasta cale multumesc persoanei care mi-a dat acest articol.

Lombosacralgia (low back pain sau durere de mijloc) este o durere lombara inferioara de cauza mecanica si poate fi generata atat de suferinta tesuturilor moi lombare, cat si de afectarea structurilor vertebrale (disc, ligamente, pediculi vertebrali, articulatii vertebrale posterioare).  Tratamentul acestor afectiuni poate fi medicamentos, de posturare, fizioterapie si kinetoterapie, explica Dr. Alin Popescu, medic specialist medicina sportiva. Programul Willliams este unul din programele kinetoterapice utilizate in patologia coloanei vertebrale lombare, se realizeaza in trei etape si variaza de la un pacient la altul, in functie de localizarea afectiunii, varsta si profesia lui.

Fazele durerilor lombosacrale:

• In perioada acuta cand durerile lombosacrale sunt intense, cu sau fara iradiere, pacientul nu isi poate calma durerile nici intins in pat si prezinta contractura musculara lombara.

• In perioada subacuta cand durerile au mai cedat, cele de repaus au disparut, bolnavul se poate misca in pat fara dureri, se poate deplasa prin camera, poate sa stea pe scaun un timp mai mult sau mai putin limitat. Durerea este suportabila daca nu isi mobilizeaza coloana.

• Perioada cronica in care pacientul isi poate mobiliza coloana, durerile fiind moderate. In timpul mersului si a ortostatismului, durerile pot aparea dupa o perioada mai lunga de timp.

• Perioada de remisiune completa, cand pacientul nu mai are simptome, dar oricand se poate repeta un episod dureros.

Programul Williams cu cele trei faze ale sale (I, II, III) este orientat in functie de starea clinica a pacientului.

In perioada acuta, cele mai importante obiective sunt posturarea in pozitii antalgice (pozitii in care durerea sa se amelioreze), relaxarea generala si a contracturii musculare lombare. Nu se recomanda inceperea exercitiilor din programul Williams in aceasta perioada.

In perioada subacuta se initiaza exercitiile Williams cu faza I a acestui program pentru a asupliza trunchiul inferior, constand in exercitii de remobilizare a coloanei lombare, basculari de bazin, intinderea musculaturii paravertebrale.

Faza I Williams cuprinde urmatoarele exercitii care trebuie facute de doua ori pe zi, de cate trei-cinci ori fiecare exercitiu.

Exercitiul 1: Intins pe spate, genunchii indoiti si incet permitandu-le sa ‘’cada’’ pe podea in pozitia intinsa, relaxat; se repeta de cinci ori (pentru promovarea flexibilitatii lombare si a ischiogambierilor – musculatura posterioara a coapsei).

Exercitul 2: Intins pe spate, se flecteaza si se extind genunchii.

Exercitiul 3: Intins pe spate, flecteaza genunchii, apoi se aduc ambii genunchi deasupra pieptului si cu ambele maini se trage de genunchi spre piept, se mentine aceasta pozitie pana se numara la zece, apoi se revine la pozitia de start cu picioarele intinse; se repeta de trei ori (pentru promovarea flexibilitatii lombare si a ischiogambierilor).

Exercitiul 4: Intins pe spate cu picioarele pe podea, mainile unite in spatele gatului, se ridica un genunchi cat se poate de aproape catre piept; se mentine pozitia cat se numara pana la zece; se revine in pozitia neutra initiala si se repeta cu piciorul opus pana fiecare picior a fost indoit de cinci ori (pentru elasticitatea lombara, ischiogambieri, iliopsoas, pentru a creste puterea musculaturii abdominale).

Exercitiul 5: Intins pe spate cu mainile deasupra capului si cu genunchii indoiti, se incearca lipirea zonei lombare de podea si in acelasi timp se contracta musculatura abdominala; se mentine aceasta pozitie pana la zece si se repeta de cinci ori (pentru cresterea puterii musculaturii abdominale superioare si inferioare).

Exercitiul 6: In sezut pe scaun cu mainile pe langa corp, aplecarea capului intre genunchi, permitand mainilor sa ajunga pe podea; se mentine pozitia pana se numara la trei; se aduce corpul in pozitia initiala; se repeta de cinci ori (pentru elasticitate lombara si a ischiogambierilor, se creste forta musculaturii lombare inferioare).

Faza a II-a a programului Williams. Exercitiile din faza a II a trebuie facute de doua ori/zi timp de patru luni; daca la sfarsitul acestei faze totul se desfasoara confortabil, se poate trece la faza III.

Exercitiul 7: Intins pe spate, se indoaie ambii genunchi, picioarele sunt pe podea; se roteste bazinul si picioarele spre stanga si apoi spre dreapta; se repeta de cinci ori (pentru promovarea elasticitatii lombare si a ischiogambierilor).

Exercitiul 8: Pe spate cu ambele mebre inferioare intinse, se aduce piciorul drept pe genunchiul stang; se roteste genunchiul flectat spre dreapta si apoi spre stanga in masura confortului; se repeta apoi cu membrul inferior opus, de cinci ori de fiecare parte (pentru elasticitatea rotatoare a soldurilor).

Exercitiul 9: Intins pe spate, se ridica un picior deasupra podelei, se mentine pana numarati la zece, apoi se revine cu piciorul pe podea; se repeta de cinci ori (pentru cresterea fortei musculaturii abdominale).

Exercitiul 10: In ortostatism: genoflexiuni cu mainile in sprijin pe spatarul scaunului, spatele perfect drept, calcaiele raman pe sol.

Exercitiul 11: In picioare, tinand mainile pe un scaun/masa, genoflexiune cu revenire in pozitia initiala (pentru cresterea fortei musculaturii anterioare a coapsei-cvadriceps).

Exercitiul 12: In picioare, relaxat prin inspir si expir amplu, se apleaca in fata usor trunchiul din solduri, cu genunchii intinsi; se incearca atingerea podelei cu degetele mainilor; se repeta de cinci ori (pentru elasticitatea lombara).

In perioada cronica se continua cresterea supletii lombare si tonifierea musculaturii slabe, cresterea supletii lombare prin exercitii de basculare a bazinului cu Faza III a programului Williams care cuprinde urmatoarele exercitii:

Exercitiul 13: Intins pe spate cu o perna sub cap, soldurile si genunchii sunt flectati, picioarele pe podea, cu calcaiele destul de apropiate de fese; pacientul preseaza ferm lomba pe podea, contractand muschii fesieri si abdominali. Apoi este basculat bazinul prin ridicarea feselor de pe podea, dar cu mentinerea contactului lombei aplatizate; cea mai frecventa eroare este reprezentata de ridicarea si a zonei lombare impreuna cu fesele, crescand astfel curbura lombara si obtinand efectul contrar – accentuarea durerii; se efectueaza de zece ori de doua ori/zi, treptat ajungandu-se la 20 de doua ori/zi la cei peste 50 ani, respectiv 40 de doua ori/zi la ceilalti.

Gradat, dupa o perioada de timp, flexia soldurilor si a genunchilor este redusa pana ajung sa fie intinse complet, iar dupa patru saptamani se poate trece la exercitiile din picioare.

Exercitiul 14: In picioare, cu spatele la perete si calcaiele la 25-30 cm de acesta; se aplica sacrul si lomba aplatizate pe perete; se apropie treptat calcaiele de perete, mentinind contactul lombei cu acesta.

Exercitiul 15: Decubit dorsal: se executa bicicleta, cu pelvisul mult basculat inainte.

Este important de mentionat ca aceste exercitii nu sunt standard si se recomanda ca ele sa varieze in functie de pacient si anume: de localizarea afectiunii, varsta si profesia pacientului. De exemplu, pentru cei a caror activitate profesionala consta in utilizarea mainilor si aplecarea in fata a trunchiului, programul trebuie sa fie axat pe consolidarea sistemului vertebral si a ischiogambierilor. Pentru cei care stau mult in picioare, programul se orienteaza pe tonifierea musculaturii de sustinere pe verticala a coloanei vertebrale.

Implantarea microcipului si impunerea lui

Degetul......!

"Si le era necaz pe femeia aceea .Dar Isus le-a zis :"Lasati-o in pace" Marcu 14:5-6

   Un pastor facea toate eforturile ca sa nu supere pe nimeni....dar niciodata nu reusea sa ii  multumeasca pe toti.
Intotdeauna se  gasea  cineva sa il critice...ba ca era prea elegant...ba ca era imbracat prea saracacios,ba ca tinea predica prea scurta...baca o tinea prea lunga,ba ca e mandru si plin de el....ba ca e un om aproape de sufletele oamenilor....si vesnic era subiect de discutie intre enoriasi.Intr-o zi o sora s-a dus la el si i-a spus:
- Nu a-ti putea trai mai cu grija sa fiti pe placul tuturor?
..la care pastorul raspunse:
-Sora,si daca as avea o haina facuta din pene albe ca zapada  si aripi de ingeri.....totusi s-ar gasi persoane care sa traga de mine zicand ca sunt cioara!

 Ne-am pus vreodata intrebarea cum este de mahnit Duhul lui Dumnezeu atunci cand  degetul nostru se indreapta acuzator spre altii...????
...dar.... cred ca nu ne-am gandit nici un moment la asta.....
Si altii ..ba chiar si ucenicii Domnului Isus au judecat-o pe femeia care l-a spalat cu mir pe Domnul Isus...toti considerau ca este o risipa facuta...dar daca stai si analizezi gestul ei...nu poti sa nu vezi dragostea ei reala pentru ISUS.
   Din pacate si noi de cele mai multe ori avem aceasta tendinta de a arata cu degetul spre altii.Ochii nostrii nu vad decat defectele altora,dar pe ale noastre nu le vedem din pacate. Tot timpul ma rog la Dumnezeu sa ma fereasca  de acest lucru ...si stiti de ce..."NU JUDECATI SA NU FITI JUDECATI"..este un verset care imi vine adesea in minte ..si mai ales cand  sunt tentata sa fac si eu acest lucru....
Dar cine sunt eu sa judec?
Cine  esti TU sa judeci pe altii?
    Cineva spunea: "de cate ori aratam cu degetul spre altii...sa nu uitam ca un deget este indreptat spre el...si trei sunt indreptate spre noi"
Stau si ma gandesc .....cine este tentat sa judece pe altul...??????
  De regula ...oamenii a caror viata e un dezastru si mai sunt in aceasta categorie si acei oameni a caror viata este plina de pacate si greseli,acestia au cel mai des aceasta "inclinatie".
Cel mai usor lucru e sa critici !!!
"FARISEU"...este termenul cel mai potrivit...fie ca ne place ..fie ca nu ne place.Daca in fata oamenilor vrem sa dam  bine..in fata lui Dumnezeu totul este gol si descoperit.

"Fii rabdator cu greselile altora,si altii la rand vor fi induratori fata de greselile tale !"
 

Jertfa ta pe Golgota

Apocalipsa 22

Emotiile au fost mari,lacrimi multe ..dar toate lacrimile au fost de bucurie..Slava Domnului !